X

Pentru cine a făcut deputatul Vexler legea antisemitismului, dacă, în 2014, declara că nu există deloc probleme cu antisemitismul în România?

de teolog Mihai-Silviu Chirilă

Președintele României, domnul Klaus Werner Johannis, a promulgat acum două zile o lege foarte contestată, prin care afirmațiile considerate a fi antisemite se pedepsesc cu ani grei de închisoare. Legea a fost promovată în Parlamentul României foarte discret, a trecut de Senat fără nicio dezbatere publică, prin aprobare tacită, a trecut de toate comisiile de specialitate, de Camera Deputaților la câteva zile după aceea, tot fără nicio dezbatere publică serioasă, în ciuda faptului că mai multe organizații civice, în special din domeniul media, au protestat față de prevederile acestei legi, a trecut de Președinte, de Avocatul Poporului și a ajuns în Monitorul Oficial, de unde începe să producă efecte.

Legea în sine reia prevederi mai vechi ale OUG 31/2002 și ale Legii 217/2015, contestate la vremea respectivă ca neconstituționale, fără niciun rezultat, și adaugă unele prevederi noi. Ceea ce atrage însă atenția este expunerea de motive a legii, în care vedem intepretarea pe care urmărește să o dea legislatorul prevederilor legale. Aflăm din expunerea de motive că va fi considerată afirmație antisemită orice referire la faptul că evreii conduc lumea și că întrețin o conspirație la nivel mondial sau că sunt prezenți masiv în domenii precum politica, economia, media etc., orice acuză că cetățenii de origine evreiască ar fi mai loiali statului Israel decât statului în care trăiesc, orice punere a faptelor unui evreu sau grup de evrei pe seama întregii națiuni evreiești etc. În premieră, este posibilă condamnarea cu închisoarea chiar și a celor ce fac afirmația biblică potrivit căreia “Isus a fost omorât de evrei” (așa cum formulează expunerea de motive).

În Scrisoarea deschisă pe care i-am adresat-o Președintelui României, la care președintele a rămas insensibil, aduceam ca unul dintre argumentele pentru care legea ar fi trebuit retrimisă la Parlament faptul că ea nu este necesară și nu corespunde unei realități din România. Același argument ar fi trebuit să îl ajute pe Avocatul Poporului să lanseze o acțiune de neconstituționalitate a legii la Curtea Constituțională înainte de promulgarea legii. Niciunul dintre cei doi înalți demnitari nu a făcut nimic. După cum nimic nu a făcut nici Patriarhia Română, care s-ar putea într-o zi să fie nevoită să își modifice cultul pentru a corespunde prevederilor acestei legi.

Le-am scris Președintelui și Avocatului Poporului că legea care tocmai a trecut prin Parlament suprareglementează într-un domeniu în care nu se manifestă nevoia unei suprareglementări, pentru că legi împotriva antisemitismului există deja și nu se impune una nouă, întrucât manifestările antisemite în România sunt foarte puține și nu trebuie legi draconice pentru a le suprima. Mai mult, o suprareglementare în domeniu ar risca să înfrângă prevederile art. 16 din Constituție, care spune că toți cetățenii sunt egali în fața legii și nu pot exista diferențe între ei, fie ca persoane, fie ca grupuri etnico-religioase, prevederile articolului 29, care garantează libertatea de conștiință religioasă, și art. 30, care garantează libertatea de expresie și dispariția cenzurii.

La momentul la care scriam Președintelui și Avocatului Poporului nu cunoșteam încă interviul pe care actualul deputat Silviu Vexler1 l-a acordat, în 2014, la sediul Parlamentului European din Bruxelles, cu ocazia Zilei Internaționale a Holocaustului, postului de televiziune israelian Arutz Sheva TV/Israel Național News, pe când era consilier personal al Președintelui Federației Comunităților Evreiești. Mulțumesc doamnei doctor Gabriela Naghi, care a postat interviul într-un comentariu pe siteul OrtodoxINFO, unde l-am găsit într-un videoclip preluat de pe Youtube.

În filmul respectiv, la minutul 00:40:00 reporterul îl întreabă pe domnul Vexler, care a fost inițiatorul proiectului de lege pentru combaterea antisemitismului, dacă în România există manifestări ale extremei dreapta împotriva evreilor, așa cum există în Ungaria și Polonia. Reporterul îl întreabă punctual la minutul 00:50:00:

Spuneți-mi, vă rog, există probleme cu antisemitismul în România? Dacă da, cine le generează?

La aceasta, domnul consilier Silviu Vexler răspunde:

Adevărul este că nu avem deloc, slavă Domnului, astfel de probleme în România. Avem unele probleme, nimic nu este perfect, și, ca să îl cităm pe președintele României, care s-a întâlnit în urmă cu o săptămână cu primul-ministru Netanyahu și cu Shimon Perez2, cea mai mare problemă este aceea că România nu admite că Holocaustul a avut loc și nu se împacă cu această idee…

Am avut o problemă neplăcută, acum două-trei săptămâni, când la televiziunea națională s-a transmis în direct o colindă cu un puternic caracter antisemit, dar, din fericire, am depășit-o foarte rapid, am avut sprijin politic, iar problema a fost rezolvată rapid.

Pe lângă aceasta, avem unele dificultăți, dar extrema dreaptă în România este foarte, foarte slabă. Avem o relație foarte bună cu guvernul, de orice culoare politică, care încearcă să facă o treabă foarte bună. Nu perfectă, dar nu există guvern perfect, dar guvernul lucrează foarte strâns cu comunitatea evreiască… Acest guvern, cel dinainte… Așa că țin destul de bine situația sub control.

Reporterul îl întreabă cum se face că în România climatul este diferit față de cel din Ungaria, Olanda și alte țări cu extremă dreaptă, iar domnul Vexler spune:

Avem un răspuns politic și unul onest. Voi începe cu cel politic, care este acela că este bine să ai relații bune cu comunitatea evreiască, deoarece, prin tradiție, România are o relație extraordinar de bună cu Israel. Din această perspectivă, ne-am bucurat mereu dacă nu de o relație bună, cel puțin de una neproblematică.

Dar cred că în principal relația bună cu lumea politică se bazează pe relații personale foarte bune. Actualul președinte al comunității, doctor Vainer, și președinții dinainte au avut niște relații personale foarte strânse cu conducătorii politici de la vârf. Astfel că, exact ca și în alte domenii, în cel de afaceri, o relație personală foarte bună se răsfrânge de obicei și asupra comunității evreiești.

Trebuie să înțelegeți și că România a avut o puternică comunitate de 700 de mii de evrei înainte de al doilea război mondial, iar politicienii de la vârf au fost crescuți fie în apropierea unor case evreiești, fie în case evreiești. Așa că au amintiri plăcute…

Evreii din România și-au adus o mare contribuție, de la cultură la politică, la economie, și încercăm să o păstrăm.

Ce ne spune în sinteză domnul Silviu Vexler:

  1. În România nu există nicio problemă majoră legată de antisemitism. Există câteva disensiuni minore, pe care guvernele le țin sub control. Exemplul oferit de astfel de neînțelegeri este situația creată în 2014 de difuzarea acelei colinde la televiziunea din Cluj, percepută în mass-media românească ca unul dintre cele mai agresive acte antisemite din spațiul public din ultimii ani. Despre acest incident, deputatul ne spune că s-a trecut repede peste el, cu ajutor politic. Nu ne spune și de contribuția media, care a stârnit cu acea ocazie un torent3, având ca țintă în special tradițiile românești “retrograde” și “antisemite”. Exemplul profesorului Andrei Marga, care a scris4 despre faptul că pe Iisus l-au ucis romanii și că Biserica minte că evreii ar fi avut un amestec în acel proces este relevant pentru incidentul respectiv.
  2. În România nu există extremă dreapta, ca în alte părți ale Europei. Puținele probleme existente sunt bine administrate de către toate guvernele românești, în așa fel încât situația este ținută bine sub control.
  3. Principala problemă este nerecunoașterea Holocaustului. În identificarea acestei probleme, este citat președintele României, probabil Traian Băsescu, la acea vreme, care a afirmat, zice deputatul, că nerecunoașterea Holocaustului ar fi “cea mai mare problemă a României”. Această “problemă a domnului Vexler și a președintelui Băsescu a fost rezolvată” prin Legea 217/2015, votată la un an după acest interviu, care statornicește prin lege că a fost Holocaust în România, definește ce fel de Holocaust a fost, ce este Holocaustul în general, cine a participat la el și, mai ales, ce pedepse suferă cei ce încă încearcă să conteste afirmația lui Ellie Wiesel: “România a ucis, a ucis, a ucis!5, aplicată întregii națiuni române, deși legea domnului Vexler de anul acesta pedepsește extinderea faptei reprobabile săvârșite de un evreu sau un grup de evrei asupra întregii națiuni israeliene. Legea din 2015 a fost puternic contestată în epocă pentru gravele lacune, care o fac să aibă prevederi neconstituționale flagrante. Statul român a rămas inflexibil, iar legea produce efecte, unul dintre ele fiind, pe de o parte, o cenzură culturală6 pe criterii de antisemitism a personalităților culturale din perioada interbelică, percepută în cultura română ca cea mai prolifică dintre toate, iar pe de altă parte, o cenzură religioasă, prin care personalități precum Părintele Iustin Pârvu riscă să iasă din conștiința națională, după cum se exprimă articolul din ziarul mainstream Adevărul, sau sfinți ai închisorilor7 sunt puși de către BOR pe “lista de așteptare” a canonizării lor, tocmai pentru a nu se încălca această lege.
  4. În România nu există antisemitism, deoarece România are o excelentă relație cu Israel. Într-adevăr, în același an, 2014, președintele Shimon Perez făcea o declarație foarte onestă, care însă nu i-a împiedicat pe reprezentanții Institutului Ellie Wiesel și alte organizații care combat antisemitismul să treacă prin Parlament în anul următor Legea 217/2015. Iată ce spunea președintele Perez: “Pentru Israel, România nu este doar un loc pe hartă, ci un capitol din istoria sa. Nu vom uita niciodată că în cea mai neagră perioadă din Europa ocupată de naziști, românii au luat poziție și au salvat viața a mulți dintre evreii de aici; 400.000 dintre ei au venit în Israel și au fost printre întemeietorii Israelului, încă mai sunt, iubesc Israelul, dar nu au renunțat să iubească și România… Pentru aceasta doresc să mulțumesc poporului român și să le spun că aceasta este o prietenie care nu va dispărea, ci va continua mult în viitor, nerămânând doar una cu rădăcini istorice vechi”8. Astfel, avem un președinte român care consideră nerecunoașterea faptului că a avut loc Holocaust în România ca cea mai mare problemă a țării și un președinte israelit care mulțumește românilor pentru faptul că au salvat de la Holocaust 400.000 de evrei. Oricât de absurd ar suna, după Legea 217/2015, declarația onestă a președintelui Perez ar putea fi percepută ca o formă de negare a Holocaustului din România. De altfel, președintele israelit ar putea fi condamnat la ani grei de închisoare și după ultima lege a deputatului Vexler, pentru următoarea afirmație, la fel de onestă ca cea despre salvarea evreilor de la Holocaust de către români, făcută în 2007: “De la o țară atât de mică precum a noastră este uluitor. Cumpărăm Manhattan, cumpărăm Ungaria, cumpărăm România, cumpărăm Polonia. După cum văd eu, nu avem probleme. Cu talentul, relațiile personale și dinamismul nostru ajungem aproape peste tot9 (s.n.). După legea deputatului Vexler, președintele Shimon Perez a afirmat (indirect) că evreii conduc lumea, că relațiile, talentul și dinamismul lor îi fac să fie prezenți aproape peste tot și chiar să cumpere țări întregi! Cineva să îl informeze pe președintele Perez ce riscă pe teritoriul României, potrivit legilor date de reprezentanții evreilor români, pentru declarațiile… antisemite ale Excelenței Sale!!!!
  5. În România nu există antisemitism, deoarece guvernele române au o excelentă relație cu comunitatea evreilor din România. Atunci când face legătura dintre relațiile guvernelor românești cu comunitatea evreiască din România și cea a statului român cu Israel, Domnul Vexler lasă să se înțeleagă că relațiile cu comunitatea evreiască ar condiționa cumva relația României cu Statul Israel (sau invers): “Este bine să ai relații bune cu comunitatea evreiască, deoarece, prin tradiție, România are o relație extraordinar de bună cu Israel”. Această raportare poate fi valabilă probabil pentru orice comunitate din diaspora raportată la țara-mamă, însă în acest caz domnul Silviu Vexler nu explică destul de clar, în opinia mea, dacă relația România-Israel este excelentă în sine, cum este de exemplu relația România-China, unde nu este implicată o comunitate din diaspora, sau este excelentă pentru că este intermediată de comunitatea evreiască din România, sau dacă relația cu comunitatea evreiască este dată de relația specială cu Statul Israel. Legătura pe care o face deputatul între natura relației guvernelor românești cu comunitatea evreiască și cea cu Statul Israel poate genera întrebarea dacă și în ce măsură Statul Israel ar putea influența, prin intermediul comunității evreiești din România, decizia politică în țara noastră în chestiuni care îl privesc direct (recunoașterea Holocaustului, crearea unui cadru legal care să condamne ca antisemite atitudini contrare Israelului și cetățenilor săi etc.).
  6. Relațile bune cu guvernul se bazează pe relații personale foarte bune ale președinților comunității evreiești. Domnul Vexler citează câteva cazuri de astfel de relații, referindu-se mai ales la președinții din trecut ai comunității. Actualul deputat face o comparație între domeniul economic și politic și domeniul guvernamental pentru a arăta că relațiile personale stau la baza bunei înțelegeri și a afacerilor de succes, neprecizând limitele până la care relațiile personale dintre guvernanții români și reprezentanții comunității evreiești pot fi considerate firești (cum se întâmplă în țări de tradiție democratică în care lobbyul este reglementat clar prin lege și nu se pot face confuzii între acțiunea de lobby și cea de trafic de influență) și de unde ar putea începe suspiciunile sau chiar acuzațiile de trafic de influență, știut fiind că demnitarilor și funcționarilor publici din România le este interzis prin legea penală să amestece exercitarea funcției cu relațiile personale. Precizarea este importantă în contextul în care am văzut mai sus că există o declarație a președintelui Shimon Perez, care afirma că cu talentul lor, cu relațiile personale și dinamismul lor, israelienii sunt aproape peste tot, fiind capabili să cumpere țări precum România.

Din toate aceste considerente, se cuvine să îi întrebăm pe inițiatorii legii antisemitismului, dar și pe președinții și membrii celor două Camere ale Parlamentului și pe Președintele actual al României:

  1. Dacă în România antisemitismul este la cote neglijabile, pentru cine a fost nevoie de această lege a antisemitismului? Dacă insignifiantele puseuri de antisemitism existente în societate se pot rezolva pe cadrul legal actual, pentru ce a fost nevoie de o nouă lege, care să condamne atât de drastic un fenomen inexistent practic în România?
  2. Date fiind desele referiri la Israel din expunerea de motive, se poate spune că s-a legiferat mai mult (sau cel puțin la fel de mult) pentru protejarea imaginii publice internaționale a Statului Israel și a cetățenilor săi decât pentru protejarea cetățenilor evrei din România, protejați deja de legea românească, așa cum bine spunea domnul deputat Vexler? Dacă da, cum se împacă condamnarea cu ani grei de închisoare a acuzației de dublă loialitate cu faptul că parlamentari români legiferează pentru interesele altui stat decât cel român?
  3. Dată fiind această situație, pentru ce au acceptat parlamentarii români să suprareglementeze printr-o lege care riscă să atingă grav drepturi cetățenești ale majorității, creând la nivel de societate impresia periculoasă, care ar putea cauza mai multe reacții antisemite decât va reuși să combată, că cetățenii români de origine evreiască sunt favorizați de legea română și au un oarecare statut juridic de impunitate, deja semnalat de Uniunea Ziariștilor Profesioniști din România care, într-un comunicat, a afirmat că “poporul evreu devine singurul popor din lume pe care nu ai voie să-l critici fără să riști închisoarea”10?

1 https://www.youtube.com/watch?v=agt9D3vPgns.

2 Cu ocazia acestei întâlniri președintele Shimon Perez mulțumește poporului român pentru salvarea evreilor de la Holocaust, într-o conferință de presă alături de un președinte român, care, așa cum spune domnul Vexler, consideră nerecunoașterea Holocaustului din România cea mai mare problemă națională. Despre cuvintele președintelui israelian, vezi infra.

3 http://www.stiridecluj.ro/social/colinde-antisemite-la-tvr-cluj-jidovan-afuristit-nu-l-ar-rabda-domnul-sfant-nici-in-cer-nici-pe-pamant-video.

4 https://www.cotidianul.ro/iesirea-din-ignoranta/.

5 http://www.ziaristionline.ro/2011/09/14/societatea-civila-evreiasca-il-intreaba-pe-wiesel-elie-unde-ti-e-tatuajul-cu-numarul-de-la-auschwitz-fotovideo/.

6 https://adevarul.ro/locale/timisoara/ce-controverse-aduce-legea-antilegionara-petre-Tutea-parintele-iustin-parvu-radu-gyr-pericol-dispara-memoria-nationala-1_55c9f988f5eaafab2c713ad5/index.html.

7https://adevarul.ro/locale/constanta/cum-ajuns-studentul-valeriu-gafencu-sfantul-inchisorilor-nu-puteai-sa-ti-dai-seama-ceea-spune-vede-duh-duhul-vorbeste-el-1_56cc8bf45ab6550cb8209ca1/index.html.

8 https://www.youtube.com/watch?v=EEGXrAD2yJk.

9 https://www.youtube.com/watch?v=ohtU7x6dKb8.

10 https://uzp.org.ro/3471/comunicat-uzpr-3/.

NOTĂ OrtodoxINFO
Categorii
Sionism
cuvinte cheie

Articole asemănătoare

6 comentarii

  1. Fraţi români, singurul holocaust de care este vinovat poporul român este holocaustul celor nenăscuţi. Haideţi să punem capăt acestui holocaust şi să ne întoarcem la Dumnezeu şi am convingerea că Dumnezeu îi va zdrobi pe cei care ne urăsc.

    1. Pentru aceasta trebuie ca promovarea sexualității să înceteze de urgență! Fără femei dezbrăcate pe stradă!

      1. Am auzit odata o femeie in varsta, spunand ca ea atunci cand se dezbraca in fata sotului ei, stingea lumina. Atat de bine isi pazeau mintea inainte unii oameni… In ziua de azi, o astfel de idee este de neconceput.

        Raportat la modul in care un om ia contact cu pornografia, ce de pe internet e mai putin periculoasa din punctul asta de vedere, deoarece siteurile pornografice nu apar in fata unui individ, decat daca acesta le acceseaza, apar doar cu acordul respectivului (pana si cea din filme, reclame si afise mai poate fi cat de cat evitata), pe cand dezgolirea pe strada apare in fata unui individ fara acordul acestuia, si astfel ajung sa privesca si oameni care nu vor sa priveasca.

        Astazi cei ce se opun pornografiei de toate felurile, nu sunt vazuti cu ochi buni de ceilalti. Cum spunea Sfantul Paisie Aghioritul:

        „Acum caprele s-au salbaticit si lovesc urat oile lui Hristos. Iar oile cauta pastor bun si turma numai de oi. Pentru ca asa cum a ajuns lumea, ea este numai pentru cei care traiesc in pacat. De aceea se vor desparti oamenii si se vor desparti oile de iezi. Cei care vor vrea sa traiasca viata duhovniceasca, incet-incet nu vor mai putea trai in lumea aceasta. Vor cauta sa afle pe cei asemenea lor, pe oamenii lui Dumnezeu, vor cauta duhovnic si se vor departa si mai mult de pacat. Si acest bine il face acum diavolul cu rautatea lui, dar fara sa vrea. Astfel vedem nu numai in orase, dar si la sate, pe unii alergand la cantece si jocuri etc., traind in nepasare, iar pe altii alergand la priveghere, la paraclise, la intruniri duhovnicesti, si acesti oameni ajung sa fie strans legati intre ei.”

  2. Posibil: teritoriul românesc trebuie pregătit sub toate aspectele pt.a primi pe noii stăpâni,evreii (în special bătrâni,femei copii în tr-o pimă tranșă) care vor pleca din Israel de frica unui atac nuclear iranian.(urmează construirea templului în locul moscheii ElAcsa,ceea ce înseamnă război cu arabii)Românii nativi forțați să plece din România prindiverse metode ,iar cei rămași,slugi pe viață la jidani….

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Jurnalismul independent al portalului OrtodoxINFO necesită mult timp, foarte multă muncă, dar și resurse financiare. Veniturile obținute din publicitate sunt însa cu mult sub așteptările noastre inițiale. Chiar dacă portalul are mulți cititori, totuși, sunt foarte puțini care găsesc în produsele promovate prin reclame ceva să-i intereseze… și să dea click pe ele. Pe de altă parte, jurnalismul nu poate fi independent dacă este finanțat de vreun mogul sau organizație.

Pentru a fi independent, acesta trebuie să se bazeze strict pe cititorii săi mulți, care să sprijine fiecare cât poate această lucrare. Ca atare, de bază rămân tot clasicele conturi bancare sau varianta PayPal. Fără sprijinul vostru acest portal nu-și va mai putea continua activitatea.

Mulțumim celor care ne-au ajutat până acum!