X

[VIDEO] „Sinaxa” de la Roman sau mai bine zis conferința monahului Sava Lavriotul și a traducătorului Staicu Ciprian

de Apologeticum

mai jos gasiti restul filmarilor

Cap-coadă discuția de la acea întâlnire (după cum se poate vedea din înregistrările cenzurate) este controlată abil, profesionist de preotul Staicu Ciprian Ioan, ce impune foarte subtil ce trebuie, cum trebuie și când trebuie să facă anumite lucruri toți acei părinți ce asistau ca la o conferință unde mai puneau din când în când întrebări grijulii să nu deranjeze pe conferențiari. Au asistat fără nicio reacție la minciunile demonice ale monahului Sava Lavriotul la adresa IPS Serafim de Pireu. Cum este posibil ca atâția preoți să fie lași când unul dintre singurii ierarhi ce duce o luptă feroce cu ecumenismul și condamnă pseudo-sinodul din Creta este terfelit de un anonim ce în Grecia nu știe mai nimeni de el și abia dacă adună 10 oameni la o conferință? Să fie oare de-un cuget cu el? Să se creadă mai presus de acest ierarh în mărturisirea lor?  Și ce mărturisire au unii dintre aceștia, căci nici nu au făcut-o publică, întrucât nici nu și-au anunțat ierarhul de întreruperea pomenirii, ei fiind în continuare considerați, pe bună dreptate, pomenitori de ierarh eretic!

O mai spunem încă o dată răspicat: IPS Serafim nu pomenește pe patriarhul Bartolomeu, de fapt nu l-a pomenit niciodată! IPS Serafim nu-l pomenește nici pe arhiepiscopul Ieronim al Atenei, ci pomenește așa:

„Pe episcopii Sfântului Sinod care drept învață Cuvântul Adevărului” – știind faptul că mai mulți ierarhi din sinodul Greciei nu au acceptat hotărârile pseudo-sinodului din Creta.

În plus în toată Mitropolia Pireului, toți preoții rostesc la ectenia întreită, din cadrul Sfintei Liturghii, cu binecuvântarea Mitropolitului Serafim, rugăciunea următoare:

,,Încă Te rugăm, trimite Duhul Tău cel Sfânt care să alunge din Biserica Ta eresul cel cumplit al ecumenismului și să zdrobească sub picioarele dreptslăvitorilor pseudo sinodul din Creta”.

În aceeași idee, anul trecut în Duminica Ortodoxiei mitr. Serafim a trimis pe reprezentantul său în parohia românească din Pireu unde s-au citit Anatemele împotriva ereziilor, după tipic, la care s-au adăugat și anatemele, în premieră, pentru pseudo-sinodul din Creta și cei care pun în aplicare hotărârile sale. Drept urmare Turbarea lui Bartolomeu: Cere caterisirea IPS Serafim de Pireu, Pr. prof. Theodor Zisis, pr. Matei Vulcănescu și a altor opozanți ai adunării din Creta și Patriarhul Ecumenic amenință cu întreruperea comuniunii cu IPS Serafim de Pireu și IPS Ambrozie de Kalavryta și Aigialia.

Ba mai mult, IPS Serafim depune eforturi considerabile pentru a convoca un sinod ecumenic, care să condamne pseudo-sinodul din Creta și pe semnatarii lui. Ca să reîntregim spectrul luptei cu fiara ocultă a IPS Serafim de Pireu, precizăm și faptul că mitropolitul a fost dat în judecată de prim-ministrul ateu Tzipras pentru atacuri la adresa homosexualilor, proces în urma căruia IPS Serafim este obligat să plătească o amendă de 1 milion de euro.

Dar nici pe PF Damian al Sinaiului, care are mărturisire publică împotriva ecumenismului și a pseudo-sinodului din Creta, nu-l înghit aceștia! De ce oare? Au ei alți ierarhi și nu vor să-i spună public? Sau au de gând să-și ungă unul de-al lor după modelul Slătioara? Vom trăi și vom vedea, dar să ne rugăm bunului Dumnezeu să nu fie așa ceva!

Păi bine fraților, noi de ce am invocat Canonul 15 de la sinodul I-II Constantinopol? Nu pentru că ierarhii au mărturisit erezia cu capul descoperit (în public)? Vi se pare că IPS Serafim face acest lucru? Sau dimpotrivă? Și atunci cum îi putem cataloga pe cei ce lovesc într-un astfel de ierarh al lui Hristos? Oare și-au pierdut mințile cu super-corectitudinea lor de-a dreapta?

Deci, în cazul negării evidenței că ar mai exista ierarhi cu cuget ortodox, semnatarii de la Roman au dat dovadă de rea-credință, ca să nu zicem mai mult, negând purtarea de grijă a lui Dumnezeu, că deși nu merităm, totuși nu lasă Biserica Sa fără episcopi.

Cât privește acuza principală adusă teologului Mihai-Silviu Chirilă pentru conceptul de părtășie la erezie, acesta nu a spus niciodată că ar fi a treia stare, intermediară între Ortodoxie și erezie:

părtăşia la erezie nu este o stare intermediară între ortodoxie şi erezie, ci modul în care se produce contaminarea cu gândirea eretică şi începutul căderii şi al formării cugetării şi practicii eretice şi că cel ce se face din orice motiv părtaş la erezie este la fel de vinovat în ochii lui Dumnezeu ca şi cel ce iniţiază, susţine şi propovăduieşte deschis erezia respectivă, punându-şi ca şi acela în pericol mântuirea şi riscând aceeaşi soartă cu el.

Acest concept a fost scris inițial de ierom Spiridon Roșu pentru întâlnirea de lucru de la Beiuș, subliniind că este începutul căderii în erezie.

S-a vrut o delimitare a celor care nu acceptă Creta, dar care încă nu au făcut pasul spre întreruperea pomenirii, de cei care acceptă Creta și combat întreruperea pomenirii ca pe ceva necanonic. Astfel s-a vrut evitarea numirii unui întreg popor ca fiind eretic, așa cum postulează de luni de zile pr. teolog academician Staicu Ciprian și de curând și preoții ce au participat la așa zisa sinaxa de la Roman.

Deci, încă un motiv de rea-credință a acestora, pentru că nu se rezumă la aplicarea Canonului 15, ci se extind la osândirea cea mai cruntă pentru un om, numindu-i ERETICI pe cei care nu au întrerupt pomenirea, deși se luptă să facă pasul acesta. Credeți că prin astfel de atitudini de punere la zid, de condamnare fără deosebire de ereticii consacrați, vor determina pe alți preoți să ni se alăture? Dimpotrivă! Se vede de la o poștă, pute rău a duhuri schismatice, izolarea de restul lumii ortodoxe mărturisitoare fiind soluția lor.

Iar dezbinarea creată de acești extremiști aruncă în deznădejde pe mulți oameni care se întorc la preoții pomenitori de episcop eretic!

Iată roadele lor, roadele pseudo-sinaxei de la Roman! Judecați și singuri și Domnul să vă lumineze să luați decizia mântuitoare!

Notă: Atragem atenția și solicităm lămuriri despre un personaj ce a participat la acea sinaxă, pe numele de preot Teofan Andone (în capul mesei, lângă p Spiridon), despre care Părintele Adrian Făgețeanu nu avea păreri deloc bune, asemănătoare cu cele despre patr. Daniel.

Citiși vă rog și:

NOTĂ OrtodoxINFO

Reamintim Partea Practică a aplicării canonului 15 de la Sinodul I-II Constantinopol (861)

Cu privire la subiectul foarte arzător, fierbinte și actual al întreruperii pomenirii numelor Patriarhilor, Arhiepiscopilor, Mitropoliților și Episcopilor ecumeniști la sfintele slujbe și la Dumnezeiasca Liturghie am dori să menționăm următoarele:

  1. Întreruperea pomenirii numelor arhiereilor ecumeniști trebuie să se realizeze în conformitate cu Tradiția Bisericii interpretată ortodox, cu practica Sfinților Părinți interpretată corect, cu al 15-lea Canon al Sinodului I-II interpretat corect.

  2. Al 15-lea Canon al Sinodului I-II al lui Fotie cel Mare, Patriarhul Constantinopolului (861 d.Hr.), stabilește cu exactitate că: ”Cele ce sunt rânduite pentru preoți, episcopi și mitropoliți, cu mult mai vârtos se potrivesc pentru patriarhi. Drept aceea, dacă vreun preot sau episcop sau mitropolit ar îndrăzni să se depărteze de comuniunea cu propriul său patriarh și nu ar pomeni numele acestuia, precum este hotărât și rânduit în dumnezeiasca slujbă tainică, ci mai înainte de înfățișarea înaintea sinodului și de osândirea definitivă a acestuia, ar face schismă, Sfântul Sinod a hotărât ca acela să fie cu totul străin de toată preoția, dacă numai se va vădi că a făcut această nelegiuire. Și acestea s-au hotărât și s-au pecetluit pentru cei ce sub pretextul oarecăror vinovății se depărtează de întâii lor stătători și fac schismă și rup unitatea Bisericii. Căci cei ce se despart pe sine de comuniunea cea cu întâiul stătător al lor pentru oarecare eres osândit de sfintele sinoade sau de Părinți, firește, adică, de comuniunea cu acela care propovăduiește eresul în public și cu capul descoperit îl învață în Biserică, unii ca aceștia nu numai că nu se vor supune certării canonicești, desfăcându-se pe sineși de comuniunea cu cel ce se numește episcop chiar înainte de cercetarea sinodală, ci se vor învrednici și de cinstea cuvenită celor ortodocși. Căci ei nu au osândit pe episcopi, ci pe pseudo-episcopi și pe pseudo-învățători, și nu au rupt prin schismă unitatea Bisericii, ci s-au silit să izbăvească Biserica de schisme și dezbinări”.

Sfântul Nicodim Aghioritul, tâlcuind Canonul de mai sus, menționează: ”Cele ce Canoanele cele de mai sus au rânduit pentru episcopi și mitropoliți, aceleași la rânduiește și cu mult mai vârtos Canonul acesta pentru Patriarhi zicând: Însă acestea să se facă, dacă pentru oarecare vinovății, curvii să zicem, sau ierosilii (fur de cele sfinte) și altele ca acestea, se despart preoții de episcopii lor, episcopii de mitropoliții lor și mitropoliții de patriarhii lor”. Printr-o notă la acest punct Sfântul Nicodim menționează: ”Cu toate că al 31-lea Canon Apostolic îl judecă a fi nevinovat pe cel ce s-a despărțit, dacă se dovedește a avea dreptate”. Iar dacă întâi-șezătorii cei numiți ar fi eretici și eresul lor l-ar propovădui întru arătare (Printr-o notă la acest punct Sfântul menționează: ”Din cuvântul acestui canon se vede că nu trebuie să se despartă cineva, potrivit lui Balsamon, de episcopul lui, dacă episcopul are vreo erezie, dar o ține în ascuns și nu o propovăduiește, căci acesta iarăși s-ar putea îndrepta după acestea.) … și supușii lor pentru aceasta se despart de ei, și mai înainte încă de judecata sinodală pentru eresul acesta. Unii ca aceștia, despărțindu-se de aceia nu numai că nu se osândesc, ci și de cinstea cuvenită, ca niște dreptslăvitori, sunt vrednici. Că nu au pricinuit schismă prin osândirea aceasta, ci mai ales au slobozit de schima și eresul minciuno-episcopilor acelora2.

Canonul de mai sus este în conformitate cu alte canoane ale unor Sinoade Locale și Ecumenice, precum Canonul 31 Apostolic, Canonul 6 de la Sinodul Local de la Gangra (340), Canonul 5 al Sinodului Local de la Antiohia (341), Canoanele 10, 11 și 92 al Sinodului Local de la Cartagina (491), Canonul 19 de la Sinodul IV Ecumenic (451), Canoanele 31 și 32 ale Sinodului VI Ecumenic (691), și Canoanele 12, 13, 14 ale Sinodului I-II (861).

Prima parte [a Canonului 15 al Sinodului I-IIîncepe cu expresia ”Cele ce sunt rânduite…”și se încheie cu expresia ”… și rup unitatea Bisericii”. Această parte reprezintă continuarea celor două canoane precedente, 13 și 14, care vorbesc despe interzicerea întreruperii pomenirii Mitropolitului de către diaconi și preoți și a Mitropolitului de către Episcop. Canonul 15 se referă acum la interzicerea întreruperii comuniunii Patriarhului de către Mitropoliți și Episcopi. Această interzicere este valabilă [când] sub pretextul oarecăror vinovății se depărtează de întâii lor stătători” și [aceasta] ”înainte de înfățișarea înaitea sinodului și de osândirea definitivă a acestuia”. Cu alte cuvinte, canonul interzice întreruperea pomenirii Patriarhului pe motive de dreptate (adică pentru motive morale), înainte de osândirea lui sinodală, pentru că aceia care întrerup pomenirea fac schismă și rup unitatea Bisericii.

A doua parte începe cu expresia ”Căci cei ce pentru oarecare eres…” și se încheie cu expresia ”… s-au silit să izbăvească Biserica de schisme și de dezbinări”.

Sfinții Părinți de la Sinodul I-II (861), vrând să pună capăt schismelor, care au tulburat Biserica în secolele VIII și IX, au așezat Sfintele Canoane 13, 14 și 15 prin care interziceau cu strictețe ortodocșilor să întrerupă comuniunea eclezială cu mai-marii lor bisericești înainte de judecata lor sinodală. Ca să nu se înțeleagă însă că, prin această interzicere, li se ia ortodocșilor dreptul de a întrerupe comuniunea înaintea judecății sinodale cu cei care propovăduiesc vreo erezie, înțelepții Părinți au așezat la sfârșitul Canonului 15 următoarea precizare: Nu este supus epitimiilor Sfintelor Canoane cel care se rupe înainte de judecata sinodală de episcopul care propovăduiește vreo erezie, dimpotrivă, este chiar vrednic de laudă.

Prin urmare, întrerupere a pomenirii numelui episcopului se face doar atunci când există erezie, doar pentru delicte dogmatice, nu pentru delicte morale (de exemplu, curvie, fur de cele sfinte etc.). Nu trebuie confundate chestiunile care țin de dreptate (adică, chestiuni care nu sunt de natură dogmatică, ci de ordine morală și de bună rânduială bisericească) cu chestiuni care țin de credință și, de asemenea, nu trebuie să se susțină că va trebui să se întrerupă pomenirea numelui arhiereului și pentru aspecte care țin de dreptate, fapt care vine în deplină contradicție atât cu al 15-lea Canon de la Sinodul I-II, cât și cu Tradiția de veacuri a Bisericii Ortodoxe. Este interzisă întreruperea comuniunii bisericești fără motive legate de credință.

  1. Întrerupere a pomenirii numelui arhiereului la sfintele slujbe și, mai ales, la Dumnezeiasca Liturghie, care este încununarea tainelor liturgice, poate să facă doar clericul, nu și laicul, pentru că doar clericul are, prin hirotonie, preoție sacramentală. Clericul este cel care săvârșește slujbe, sfinte taine și îl pomenește pe episcopul locului; așadar, doar el poate să întrerupă pomenirea numelui arhiereului și să nu îl pomenească la sfintele slujbe pe arhiereul său. Clericii sunt datori să nu slujească împreună și să nu se roage împreună cu episcopi ecumeniști, să nu le cânte la slujbă titlul episcopal.

  2. Mireanul aparține pe de o parte ”preoției împărătești”3, însă nu are preoție sacramentală, nu săvârșește slujbe, sfinte taine, nu pomenește, prin urmare nu poate să întrerupă pomenirea numelui arhiereului. Singurul lucru pe care poate să-l facă mireanul este întreruperea comuniunii bisericești cu arhiereii, preoții, monahii și mirenii ecumeniști.

  3. Preotul poate întrerupe pomenirea numelui nu a oricărui Arhireu, ci numai a Arhiereului locului, pentru că numai pe acesta îl pomenește la sfintele slujbe și la Dumnezeiasca Liturghie. Cu alte cuvinte, nu poate să întrerupă pomenirea numelui nici unui alt Arhiereu de care nu aparține bisericește, de vreme ce, prin firea lucrurilor, nu-l pomenește pe acesta. Mitropolitul poate să întrerupă pomenirea numelui doar a Patriarhului sau Arhiepiscopului local. Episcopul poate să întrerupă pomenirea numelui doar a Mitropolitului local. Preotul poate să întrerupă pomenirea numelui doar a mitropolitului sau a episcopului local. Patriarhul sau Arhiepiscopul poate să întrerupă pomenirea numelui altui Patriarh sau Arhiepiscop, nemaipomenind numele lui în diptice.

  4. În cazul în care prezbiterul întrerupe pomenirea numelui episcopului local, nu va trebui ca în locul acestuia să pomenească alt Arhiereu sau pe Sfântul Sinod sau pe Hristos sau pe oricare alții. Trebuie să las loc liber la pomenirea numelui Arhiereului până când se va soluționa problema. La sfintele slujbe și la Dumnezeiasca Liturghie spune cererea ” pentru cinstita preoțime și cea întru Hristos diaconime, și pentru tot clerul și poporul, Domnului să ne rugăm”, lăsând loc liber la numele Arhiereului(Pentru episcopul nostru) adica taind prima parte a cererii ce se refera la episcop. Ecfonisul Dumnezeieștii Liturghii ”Întâi pomenește, Doamne, pe Arhiepiscopul nostru… pe care-l dăruiește sfintelor Tale biserici în pace, întreg, cinstit, sănătos, îndelungat în zile, drept învățând cuvântul adevărului Tău” se spune în felul următor: ”Întâi pomenește, Doamne, toată episcopia ortodocșilor, pe care dăruiește-o sfintelor Tale biserici întreagă, cinstită, sănătoasă, îndelungată în zile și drept învățând cuvântul adevărului Tău”. În acest mod săvârșeau sfintele slujbe și Dumnezeiasca Liturghie Părinții Aghioriți ai celor opt Sfinte Mănăstiri, ai schiturilor și chiliilor Sfântului Munte, precum și cei trei Preasfințiți Mitropoliți ai Țărilor Noii – Augustin Kantiotis al Florinei4, Pavlos al Paramithiei și Ambrozie al Eleftheropolei, care au întrerupt pomenirea numelui marelui Patriarh Ecumenic ecumenist, Atenagora, pe durata a trei ani, 1970-19735.

  5. Conform Canonului 15 al Sinodului I-II, prezbiterul care întrerupe pomenirea numelui episcopului locului nu va trebui condamnat ca schismatic și vinovat de schismă în Biserică, nici ca unul care se află în afara Bisericii. Dimpotrivă, este vrednic de laudă, pentru că a scăpat Biserica de la schismă.

  6. Prezbiterul care aplică întreruperea pomenirii numelui Episcopului locului nu va trebui să primească pedeapsa caterisirii de la Episcop sau de la Sinod, lucru care neîndoielnic este o urmare firească, ci să continue să săvârșească Dumnezeiasca Liturghie, chiar și în vreo casă oarecare, dacă i s-a interzis folosirea vreunei biserici, prin folosirea unui antimis simplu, pe care nu va fi înscris numele Arhiepiscopului locului, nici nu va purta pecetea Mitropoliei locului, nici nu va fi fost sfințit, dar neapărat va avea cusute pe el moaște de martir. Caterisirea din motivul opririi nepomenirii in acest caz (de erezie) este lovita de nulitate dupa cum vedem din faptul ca nici un Sfant Parinte nu a acceptat aceasta „caterisire” si „anatematizare”mincinoasa(vezi Sfantul Ioan Damaschin anatematizat de patru Sinoade Locale.

  7. În țările Ortodoxe de limba Grecă și în practică Sfântului Munte Athos Sfântul Mir se înmulțește cu ulei de măsline la fel cum se înmulțește Aghiasma Mare (așa procedează Biserica Ciprului, Biserica Greciei, Biserica Antiohiei și toate comunitățile grecești din diasporă care nu au mult Sf Mir) Sfantul Mir se înmulțește și timp de zeci de ani atunci când nu există posililitatea primirii de la un Sinod autocefal. Înafară de Sfântul Mir în practica Bisericii se trasmitea Pecetea harului Duhului Sfânt și prin punerea mâinilor episcopului pe capul celui nou botezat, ca să primească în acest fel Harismele Duhului Sfânt prin Succesiunea Apostolică.

  8. Afirmația că nu sunt valide sfintele Taine și Dumnezeiasca Liturghie a prezbiterilor care trec la încetarea pomenirii numelui episcopului locului nu este valabilă. Harul preotiei nu este un monopol al episcopului, fiecare prezbiter slujeste in virtutea faptului ca a fost Hirotonit, Harul savarsirii Sfintelor Taine nu se retrage in mod magic de la prezbiteri pentru ca nu mai pomenesc pe episcop, cu atat mai mult cu cat prezbiterul ramane in credinta ortodoxa, ingradindu-se de episcopul ce invata eretic. Sfantul Maxim Marturisitorul ne da aceasta marturie, si anume ca acolo unde se afla Marturisirea Corecta a Credintei acolo se gaseste si harul Sfantului Duh si deplinatatea Bisericii Catolice (Biserica Ortodoxa), deci si puterea de a savarsi Sfanta Liturghie si Sfintele Taine la prezbiterii ce s-au ingradit de erezie.

  9. Modelul și izvoarele istorice referitoare la întreruperea pomenirii numelor Episcopilor eretici sunt Sfinții și de Dumnezeu purtătorii Părinții ai noștri, precum Cuviosul Maxim Mărturisitorul, Cuviosul Teodor Studitul, Părinții Aghioriți din timpul Patriarhului Ecumenic cu cuget latin, Ioannis Vekkos, Sfântul Grigorie Palama, Cuviosul Iosif Vrienios, Sfântul Marcu Evghenicul6 și Părinții Aghioriți din timpul Patriarhului Ecumenic ecumenist Atenagora.

Din toate aceste exemple, ne vom opri doar la două. Anume, la exemplul Sfântului Grigorie Palama și la cel al Părinților Aghioriți din timpul Patriarhului Atenagora.

  1. Sfântul Grigorie, din cauza cugetelor eretice ale Patriarhului Ioannis Kalekas, a întrerupt pomenirea acestuia înainte de judecata lui sinodală. Aceasta a fost una din cauzele pentru care a fost emisă împotriva Sfântului Grigorie Palama o anatemă, ”pentru că a îndrăznit ca în mod necanonic și fără de judecată să întrerupă pomenirea mea…”. Trebuie semnalat că, atunci când Sfântul Grigorie a întrerupt pomeniea Patriarhului, Kalekas nu fusese încă condamnat de Sinod, în timp ce Sfântul nu era încă hirotonit Episcop, ci era simplu ieromonah în Sfântul Munte. Se pare că această hotărâre de anatematizare a Sfâtului Grigorie Palama au semnat-o și alți Episcopi, printre care și Patriarhul Antiohiei, Ignatie,iar Sfântul Grigorie, în ce-l privește, nu a respectat această hotărâre și a continuat să liturghisească pe cont propriu. Citim enciclica lui Kalekas: ”Palama, începătorul și apărătorul blasfemiilor, fiind condamnat și el și cei dimpreună cu el în același mod, (căci nici nu a cedat hotărârii, nici nu a renunțat în vreun fel sau altul la vorbăria [lui] cea fără de rațiune), este alungat și din Biserica lui Dumnezeu, și din preoție, după cum reiese din memoriile despre el, aduse la cunoștință de Patriarhul de atunci al împărătesei cetăților, de Patriarhul Antiohiei, cetatea lui Dumnezeu, și de fiecare dintre Arhiereii, cei care au fost acum aici prezenți, și cei care au participat la voturi. Pe de o parte, în felul acesta, [demersurile lor] devin impediment și [motiv de] încetare a slujirii [preoțești], cu toate că, întru nimic considerând pedeapsa [cei în cauză], își țin cu tărie preoția, cu îndrăzneală săvârșind jertfele de taină în ascuns”7.

  2. Este cunoscută tuturor perioada 1970-1973 din istoria bisericească, când aproape jumătate (opt la număr) dintre Sfintele Mănăstiri ale Sfântului Munte, toate schiturile și cele mai multe dintre chilii, prin acordul și îndemnul Sfântului Paisie Aghioritul8, și trei Preasfințiți Mitropoliți ai Țărilor Noi, Augustin Kantiotis din Florina, Pavlos de Paramythia și Ambrozie de Eleftheropoli, au îndrăznit și au trecut la întreruperea pomenirii numelui marelui Patriarh Ecumenic ecumenist, Atenagora, care, în 1965, trecuse la ridicarea anticanonică a anatemelor, se întâlnise cu ereziarhul Papă la Ierusalim și, în general, urma o poziție filopapistașă. Pe durata celor trei ani, cei care au întrerupt pomenirea numelui lui Atenagora și-au continuat viața liturgică fără să pomenească numele Patriarhului.

  1. Atitudinea indicată în acest moment pentru combaterea panereziei ecumenismului este informarea clerului și poporului despre marea trădare iminentă a ”Sfântului și Marelui Sinod”, prin scrierea de cărți, texte și articole antiecumeniste, printr-o mare rigoare, prin respingerea teoriilor înșelate, prin congrese și conferințe teologice, dar și prin informarea despre dreptul bisericesc, canonic și patristic al întreruperii pomenirii numelor Arhiereilor ecumeniști, măsură care trebuie folosită pentru avertizarea și amenințarea Arhiereilor Ecumeniști și pentru prevenirea convocării ”Sfântului și Marelui Sinod”.

XIII) La punctul 22 al textului ”Relațiile Bisericii Ortodoxe cu lumea creștină”este scris:”Biserica Ortodoxă consideră că este condamnabilă orice rupere a unității Bisericii de către indivizi sau grupuri, sub pretextul respectării sau, chipurile, apărării Ortodoxiei autentice”. Este clar aici că Întâi-stătătorii Bisericilor Ortodoxe încearcă să impună prigoane, caterisiri și afurisiri celor care se împotrivesc ”Sfântului și Marelui Sinod”.

1 Proiectul de text, adoptat de a V-a Conferință Presinodală Panortodoxă (Chambesy-Geneva, 10-17 octombrie 2015), cu titlul: ”Hotărâre: Relațiile Bisericii Ortodoxe cu lumea creștină”, publicat pe data d 21-1-2016 pe situl:http://www.romfea.gr/diafora/6177-apofasis-sxeseis-tis-orthodojou-ekklisias-pros-ton-xristianiko-kosmo, în conformitate cu hotărârilor Sinaxei Întâistătătorilor Bisericii Ortodoxe, care a avut loc la Chambesy, în intervall 21-28 ianuarie 2016.

2 CUVIOSUL NICODIM AGHIORITUL, Pidalion, ed. ΒΡηγόπουλοςTesalonic2003, p. 358.

3 Petru 2, 5, 9.

4 http://www.augoustinos-kantiotis.gr/?p=36199http://www.augoustinos-kantiotis.gr/?p=36164

5 Vezi periodicul Θεοδρομία, nr. 11 (1) (ianuarie – martie 2009) 75-81.

6 Cu privire la aceasta, vezi Οἱ ἀγῶνες τῶν μοναχῶν ὑπέρ τῆς Ὀρθοδοξίας [Luptele monahilor pentru Ortodoxie], ed. ΜὉσίου ΓρηγορίουἍγιον Ὄρος2003.

7 P.G. 150, 880D.

8 http://www.romfea.gr/diafora/2431-apantiseis-gia-to-fulladio-tou-agiou-pa%CF%8Asiou.

i Este vorba de provinciile din centrul și nordul Greciei, care au fost încorporate Statului Grec după Războaile Balcanice, și care se află în jurisdicția Patriarhiei Ecumenice. [n.trad.]

Acest text este un indrumar “de buzunar” pentru uzul preotilor si episcopilor ce intra in nepomenire fata de Sinaodele si episcopii ce adopta erezia. Studiile pe acesta tema sunt nenumarate, si toata istoria Bisericii este presarata de exemplele Sfintilor Parinti care au slujit si au continuat in nepomenire Sfanta Liturghie in momente de prigoana si erezie.

Cu frățească dragoste în Hristos Domnul,

Gheron Sava Lavriotul,
Membru al Gherondiei Sfintei Mănăstiri, Marea Lavră, Sfântul Munte

Telefon mobil: +306947011111 fix: +302377-023754
fax: +302377-023762

Gheron Gavriil,
Sfânta Chilie Aghiou Hristodulu, Sfânta Mănăstire Kutlumusiu, Sfântul Munte
Pusnicul Vlasie Vigliotul

Categorii
Ecumenism
cuvinte cheie

Articole asemănătoare

41 comentarii

  1. Cu demagogi si mincimosi precum Sava si Staicu? Astia iti dau citate modificate din Sfintii Parinti, iar audienta sta ca la dentist..

  2. O intrebare am pentru cei de la OrtodoINFO: voi aveti binecuvantare de la duhovnic ca sa duceti lupta asta impotriva celor care s au ingradit de ecumenism?

    1. Gelu

      Daca nu scria Apologeticum, saccsiv, Sinodul Talharesc si mai apoi OrtodoxInfo despre Sinodul din Creta, numarul nepomenitorilor ar fi fost insignifiant. Noi nu ducem vreo lupta impotriva preotilor ce au intrerupt pomenirea Ierarhilor ce au semnat in Creta.

  3. Doamne ajuta

    @ Ioan

    Daca ai urmari cu antentie situl si blogul ai fi gasit raspunsul tau.

    Cu ceva pagini in spate sa explicat ca NU IPS. Serafim al Pireului a trimis acel tablou, Nici nu stia de el, niste persoane din parohie luand initiativa proprie fara cunostinta ierarhului.

    Iertare

    Mantuire

  4. Oricum acum e vremea lui scapa cine poate. Personal nu mai astept nimic de la nimeni. Imi traiesc viata ca si mai inainte.

    Sfantul Ignatie Briancianinov scrie: „Se împlinesc proorocirile Scripturii despre Apostazia de la creştinism a popoarelor trecute de la păgânism la creştinism. Apostazia a fost prevestita de către Sfânta Scriptură cu toată claritatea şi este o mărturie a faptului cât de adevărat este tot ce s-a spus în Scriptură”.

    Iată de ce adevăratul creştin nu trebuie să intre în panică, observând acest sumbru tablou al Apostaziei, spre deosebire de unii, care cu naivitate şi necugetat se sperie, preferând să nu vadă Apostazia şi să tacă.

    Dreptcredinciosul creştin cunoaşte din cuvintele lui Hristos Mântuitorul însuşi că toate acestea „trebuie să fie” (Marc 13,7; Luca 21,9), însă el nu trebuie să închidă ochii asupra lor, ci este dator să fie pe deplin conştient faţă de cele ce se întâmplă, şi să aprecieze corect toate evenimentele, în care se manifestă Apostazia, ca să ştie cum să se comporte spre a nu fi târât de puhoiul Apostaziei.

    Spre a ne călăuzi, Episcopul Ignatie spune: „Apostazia are loc cu îngăduinţa Domnului, nu încerca s-o opreşti cu slabele tale puteri…”

    Ce înseamnă aceasta? Înseamnă oare să ne împăcăm cu Apostazia şi să „ne integrăm” în ea? Nu, desigur! Iată însă cum trebuie să acţionăm: „Îndepărtează-te, păzeşte-te tu însuţi de ea: aceasta este de ajuns. Cunoaşte duhul vremii, cercetează-l, ca să poţi evita pe cât posibil influenţa lui! De aceea tăcerea asupra Apostaziei este criminală. N-avem voie să păstrăm tăcere asupra Apostaziei, să ne liniştim pe noi înşine şi pe alţii, că totul ar fi în ordine, că n-avem de ce să ne tulburăm.

    Cu toate că nu ne stă în puteri „să oprim Apostazia cu slabele noastre puteri”, datoria iubirii noastre creştineşti ne porunceşte nu numai să ne ferim, şi să ne păzim noi înşine, ci să-i păzim, să-i avertizăm şi pe semenii noştri, care nu văd şi nu observă nimic. Aici se cuvine să ne amintim minunata cugetare a unuia din cei mai mari stâlpi ai Bisericii noastre, Sfântul Grigorie Teologul: „Prin tăcere îl trădăm pe Dumnezeu”.

    Nu se cade a tăcea despre ceea ce este de primă necesitate – salvarea sufletelor omeneşti!”

    Să ne adresam în continuare cugetărilor Episcopului Ignatie, care ne deschid ochii asupra celor ce se întâmplă în prezent în lume: „Apostazia a început de la un timp să înainteze rapid, liber şi făţiş. Urmările vor fi din cele mai triste. Facă-se voia Domnului!”

    https://saraca.orthodoxphotos.com/biblioteca/marea_apostazie.htm

  5. Am o întrebare: dupa sinaxa de la Roman, cei, care nu sant deacord cu sinaxa, mai sant deacord cu studiul partasiei la erezie a domnului MS Chirilă?, da sau nu?. Nu aruncati cu pietre in mine, doar intreb.

  6. Personal nu imi inspira incredere parintele Staicu Ciprian, dar nici parintele Matei Vulcanescu si nici domnul Mihai Silviu Chirila. Iar aceasta parere o am pentru ca am observat ca aceste persoane au avut niste abateri de la gandirea patristica. Este strict gandul meu.

    „Poate orb pe orb să călăuzească? Nu vor cădea amândoi în groapă?” a spus Mantuitorul nostru.

    1. Eu unul mă încred în Părintele Staicu Ciprian-Ioan pentru că nu am găsit până acum din toate câtea predicat(explicat) ceva care să contrazică Sfânta Scriptură. Atât și nimic mai mult. Când voi vedea(înțelege) că a greșit ceva îi voi aduce la cunoștință, dar deocamdată nu am ce să- reproșez. Aceasta îmi este poziția și am găsit de cuviință să o afișez. Doamne ajută !

  7. Problema cea mai gravă, la „sinaxa” de la Roman, este că părinții semnatari ai ,,mărturisirii”, au fost invitați „politicos și patristic” să părăsească adevărata luptă antiecumenistă, dusă panortodox, și să rămâna pe un front de luptă care nu duce nicăieri și aduce multă sminteală printre credincioșii care au ales să se îngrădească de erezie. Acum, ierarhii ortodocși mărturisitori din Biserica lui Hristos, condamnați indirect ca ,,eretici” prin teoria vaselor comunicante, nu vor mai face front comun cu acuzatorii și facțiunea ,”supercorectă”, ci se vor delimita de toți care duc lupta antiecumenistă în derizoriu.

    Așadar, în momentul de față, sunt două direcții: una care rămâne alături de ierarhii ortodocși din întreaga lume ortodoxă care luptă (aplicând și iconomia pentru binele Bisericii) pentru curățarea Bisericii de erezie, condamnarea ecumenismului și pseudosinodului din Creta, și cealaltă, îngradită nu doar de erezie, ci și de Biserică cu o „luptă de gherilă”, izolată de restul lumii creștine. Cum se poate verifica? Simplu! Întrebați dacă, cei aflați pe calea aceasta, mai au comuniune cu vreun ierarh mărturisitor la nivel panortodox, și dacă se implică în lupta antiecumenistă alături de aceștia. Scenariul este același ca cel din 1924. Urmarile: Schismă!!!

    Părinților frați, pentru Hristos Domnul, deschideți ochii și înțelegeți că este o iscusită lucrare a diavolului prin oameni pregătiți să facă dezbinare! Ar fi păcat să fiți scoși din luptă și să vă pierdeți mântuirea sfințiilor voastre și a fiilor duhovnicești. Lăsați perdeaua de fum să se risipească și veți vedea chipurile urâțite a celor care au produs dezbinarea. Sunteți oameni duhovnicești, nu se poate să nu înțelegeți înșelarea. Nădăjduim că, luminați de Duhul Sfânt, veți înțelege miza și veți fi alături de noi în lupta dusă corect. Pentru cei sinceri nu am nici cea mai mică îndoială.

    Ne rugăm lui Dumnezeu, Maicii Domnului și tuturor Sfinților să ieșim din grozava ispită și să revenim la adevărata luptă, după voia lui Domnului! Pace și bucurie!

    1. Iertati .

      Am ascultat partial sinaxa de la Roman, si mi se pare rezonabil .
      Nu am auzit de teoria ,,vaselor comunicante ” nici de taine invalide , Doar de ingradirea de erezie , dupa Sf. Parinti .

      Am impresia ca am ajuns la momentul in care trebuie sa asculti si pe unii si pe altii, si sa alegi … calea . Doamne miluieste !

      1. se pare ca ati ascultat partial si din fragmentele de mai sus… veti gasi CLAR cum monahul Sava face apel la teoria „vaselor comunicante” cand vorbeste de faptul ca pr. Matei Vulcanescu pomeneste pe IPS Serafim de Pireu, care la randul sau, o mare minciuna, il pomeneste pe Bartolomeu. Si monahul Sava trage concluzia ca pr. Matei il pomeneste un eretic, adica pe IPS Serafim. Ce-i asta, daca nu hula la adresa unui ierarh marturisitor si manipulare fata de cei creduli, ce iau de bun tot ce scoate lavriotul pe gura?!

    2. O poveste cu talc

      Zilele trecute, unul din fratii preoţi cu cuget ortodox, a fost in cabinetul pseudo-episcopului său. În discuţia avută, sfinţia sa a dat bună mărturie privind sinodul II tâlhăresc din Creta. Sesizând că e vorba de o mărturie ortodoxă sinceră, pseudo-episcopul i-a spus, printre altele: ,,Să nu te alături celor care au întrerupt pomenirea. Nu vezi că aceştia se dezbină?’’ Aşadar, aceasta este dorinţa fierbinte a episcopilor eretici, de a produce dezbinarea şi a discredita lupta cea bună pentru Sfânta Credinţă Ortodoxă. Credeţi că vor reuşi? Nici vorbă!

      ,,Povestea’’ aceasta scurtă e, cum desigur aţi înţeles, un fapt real.

      Sărut mâinile Părinţilor de la Rădeni şi celorlalţi de peste munţi, care s-au îngrădit, prin nepomenire, de episcopii eretici.

      Pr. Ioviţa Vasile din Ardeal

    3. „Boală lungă, moarte sigură” era o zicală. Dacă dv. credeți că folosind zăhărelul îi puteți aduce pe preoții pomenitori în barca mărturisitorilor lui Hristos, e treaba dv. Verdeți ce s-a întâmplat și la ruși când mitropolitul Serghie a dat mâna cu guvernul sovietic pentru a „proteja” Biserica. Știu că încercați ceva care să aducă roade, problema este dacă și calea aleasă de dv. este cea bună în condițiile de azi. Este greu să scoți mărturisitori ai lui Hristos prin calea aleasă de dv. Mărturisitorii nu aleg calea dulceagă, ci calea fățișă(pe față). De aceea și eu mă pronunț pentru o cale directă în ceea ce privește mărturisirea adevărului și nu pentru acea cale a unui (oarecare) compromis. Este știut că nu poate fi acceptată nicio cale care duce la un bine dacă acea cale poate produce un cât de mic rău, aici micul rău fiind, dacă ne mai este permis să pronunțăm așa ceva, sminteala mirenilor. Sminteala nu o produc cei care aleg carea directă, ci cei care încearcă să o înlocuiască cu una „dulceagă”. Iertați modul de gândire dacă nu este conform cu al domniei voastre. Doamne ajută !

      1. Mai frate, tu te uiti la gurul tau Ștaicu cum nu ratează niciun moment pentru a ne ataca? Și o face manipuland. Daca nu ai ochi sa vezi asta si sa distingi niste lucruri evidente, degeaba crezi că calea fățișă este cea pe care o duce acest dezbinator.

  8. Nu putem fi uniti decat in adevar. Pr Zisis spune clar : „Dacă aș continua să vă pomenesc, aș declara că sunt și eu ecumenist și eretic, pentru că pomenirea numelui episcopului, așa cum v-am explicat în textul meu precedent, înseamnă identitate de credință între pomenitor și pomenit”.
    Deci cine pomeneste episcopii eretici este eretic.

  9. ce spui dumneata( @o oarecare) ar insemna ca 99, 90% din BOR este eretica (adica apostata adica nu mai areTaine) ceea ce refuz sa cred nu va jucati cu cuvintele..exista erezie in BOR dar e punctuala (de exemplu ce sa intamplat la Zlatari in saptamana de spurcaciune ecumenista).

  10. https://ortodoxiamarturisitoare.wordpress.com/2018/02/01/ierarhul-marturisitor-damianos-arhiepiscopul-sinaiului-a-suferit-un-accident-suspect-in-incinta-manastirii/

    „PF Părinte Damianos, Arhiepiscopul Sinaiului, cel care a scris Mărturisirea de Credință Ortodoxă împotriva tuturor ereziilor/, a suferit un accident suspect, căzând de la o înălțime de 4 metri, în interiorul mănăstirii, în condiții neclare. Acum, Arhiepiscopul Damianos este internat în spital având parte de îngrijiri medicale. În 2016 Arhiepiscopul ar mai suferit un accident de circulație, fiind lovit de o mașină. Se pare, conform sitului http://www.katanixis.gr/, că este în afara oricărui pericol, deși avem vești neoficiale că Arhiepiscopul Damianos s-ar afla între viață și moarte. Este posibil să vorbim de o primă mucenicie în rândul ierarhilor mărturisitori antiecumeniști și aticreta, spre slava lui Dumnezeu și zidirea Bisericii lui Hristos. Ne rugăm pentru sănătatea Prefericirii Sale!”

  11. Dle redactor,matale vezi cel mai bine in ce directie bat oamenii astia care s au ingradit de erezie.Daca pe timpuri 99%va impartasiau ideeile,la momentul actual(adunand si pe cei care nu le primiti comentariul)eu cred ca ati ramas cu mai putin de 30% din adepti.Sa va puneti macar un semn de intrebare si sa ii ascultati pe toti nu sa va invartiti in jurul unui”guru”.Iertati ma si Dumnezeu sa va dea intelepciune ca aveti mare raspundere in fata lui Dumnezeu….

    1. Gelu

      Te imbeti cu apa rece. Sunteti doar un grupuscul ce-si tot schimba nick-ul, cu totul nesemnificativ raportat la numarul total al cititorilor. E si firesc. Nu sunteti decat niste tefelisti cu cateva lozinci in cap, ce au pornit o vanatoare de vrajitoare si care acuza portalul de erezii inexistente.

  12. Din toate orgoliile astea castiga doar ecumenistii… dar deh…asa se intampla cand fiecare vrea gruparea lui…oamenii lui ….dreptatea lui.. preotii lui… scriptura lui…

  13. @redactor
    Cred ca nu ramane decat sa ne rugam pentru noi toti, sa ne lumineze Dumnezeu mintea sa tinem calea cea dreapta. A incerca sa raspundeti fiecaruia in parte, e fara de folos, e pierdere de timp, va loviti de un zid, deja ei sunt asemenea celor pomenitori.
    @o oarecare
    Ecumenistii nu castiga nimic, au locul asigurat … Noi trebuie sa fim cu bagare de seama, sa nu ne alaturam lor!
    Vad ca tu incurci Dreapta Credinta cu orgoliile unora sau ale altora, esti in inselare. Sfantul Maxim Marturisitorul (nu ne comparam cu el, insa trebuie amintit) a ramas fara limba si mana dreapta pentru ca era orgolios? Vezi ca ai judecata stramba!

  14. Cei care sunt cu Chirila sustin ca sunt cu Sfintii Parinti. Cei de la Radeni la fel, ei au dreapta credinta. Sustinatorii parintelui Ioan Miron dau tare cu calendarul si cu lipsa harului la ecumenisti. Macarie de Oituz tace si face, spovedeste cu sms-uri este antiecumebist si trimite enoriasii la pomenitori. Parintele Staicu cu Sava au alta grupare. Ce sa mai intelegem din asta? Toate aceste grupuri sustin ca ei au adevarul si credinta 100%. Cu toate ca sustin asa ceva se cearta intre ei si se jignesc. Ce sa inteleaga cineva din afara di toata aceasta confuzie?

    1. Pai si dvs nu aveti discernamant sa distingeti lucrurile?
      Noi rămânem in continuare îngrăditi de erezie si de eretici!
      Noi nu trimitem oamenii la pomenitori!
      Noi nu pronuntam asupra harului si lucrarii sfintelor taine in BOR!
      Noi nu suntem pentru spovedania prin sms, impartasirea deasa sau la cutiuta acasa!
      Noi nu negam existenta si a unor ierarhi marturisitori anti-ecumenisti!
      Noi nu ii putem numi si mai ales condamna ca eretici pe toti cei care nu au intrerupt pomenirea, ci tinem cont daca considera pseudo-sinodul din Creta eretic si condamna ecumenismul, rugandu-ne sa-i aduca bunul Dumnezeu pe calea marturisirii!
      Noi nu punem problema calendarului in acest context, caci este NESEMNIFICATIVĂ față de reala problema a pseudo-sinodului din Creta!
      Noi vrem si sprijinim organizarea unui viitor sinod care sa condamne ereziile și ereticii din Creta!

  15. Dumneata nu te pronunti asupra harului in BOR, pt ca nu esti Preot
    Oamenii se framanta,vor sa se lamureasca ce sa intamplat cu acest Sinod din Creta. Intrebarile despre har, taine valide, etc au venit din partea credincioşilor. Cei care au familie si au diferite contradictii cu cei din familie, trebuiau sa stie sa raspunda. Veneau oamenii si intreabau ca de ce aghiasma in BOR nu se strica? Daca copilul se impartaseste la pomenitori este validation taina sau nu? Astea erau framantarile lor, la care Pr Sava a facut tot ce a putut sa raspunda conform Sf Parinti.
    Eu zic ca dezbinarea dintre Preotii nepomenitori, a venit de la mandrie. Daca Pr Ciprian se smerea si incerca sa discute civilizat cu Par Claudiu Buza nu se ajungea aici…

  16. Ma mir Saccsiv, ca mai ai atata rabdare,sa explici fiecaruia, sa dai sfaturi,sa trimiti link-uri care sa clarifice mai bine si mai pe intelesul fiecaruia,problema asta actuala a ecumenismului! Dumnezeu sa-ti dea putere in continuare, ca esti foarte important (impreuna cu cei care te sprijina sa realizezi acest lucru) pentru multi dintre cititorii tai. Sa te intareasca si sa-ti ajute Dumnezeu in continuare la munca asta titanica,si nu spun aceste lucruri ca sa iti fac placere, ci pentru ca inteleg munca pe care o depui, din spatele cortinei(monitorului)!

  17. Eu una nu apreciez jignirile lui saccssiv deloc. Inca nu pot intelege ce fel de marturisitori sunt acestia cand atata ura fata de aproapele lor.Hristos nu i-a urat pe cei care aveau alta parere. Le-a respectat libertatea data de Dumnezeu. Am observat ca si monahii aghioriti procedeaza la fel. Adica cu discernamant. In schimb saccsiv si altii musca pe oricine sustine altceva decat sustin ei. Dau pe afara de rautate. Este o mare diferenta intre a marturisi cu dragoste si a marturisi cu ura. Apoi am vazut ca sunt multe contradictii.

      1. Am semnat mult şi cu acest nume ,,o oarecare” si m-am straduit sa pastrez un ton echilibrat.Comentariile postate ieri cu acest nume, cu exceptia celui in care ii propuneam persoanei in cauza sa ne diferentiem cumva nu-mi aparţin, indiferent ce adresa de mail au. Îi multumesc lui Dumnezeu ca am vazut la timp. Va multumesc pentru intelegere.

  18. :)))) Tare!!! Cred ca atunci a pus in practica rugamintea unui frate iar acum si a exprimat propria opinie,apropo de procent.Frate redactor, ia fii echidistant si fa te mai smerit si spui ca mai calci si de a atanga si de a dreapta,noi sa fim uniti….bla,bla,bla si revii la procentul de odinioara si primesti ai cununi in cer.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Jurnalismul independent al portalului OrtodoxINFO necesită mult timp, foarte multă muncă, dar și resurse financiare. Veniturile obținute din publicitate sunt însa cu mult sub așteptările noastre inițiale. Chiar dacă portalul are mulți cititori, totuși, sunt foarte puțini care găsesc în produsele promovate prin reclame ceva să-i intereseze… și să dea click pe ele. Pe de altă parte, jurnalismul nu poate fi independent dacă este finanțat de vreun mogul sau organizație.

Pentru a fi independent, acesta trebuie să se bazeze strict pe cititorii săi mulți, care să sprijine fiecare cât poate această lucrare. Ca atare, de bază rămân tot clasicele conturi bancare sau varianta PayPal. Fără sprijinul vostru acest portal nu-și va mai putea continua activitatea.

Mulțumim celor care ne-au ajutat până acum!