X

O încoronare nevalidă. Chiar dacă mirul pentru regele Charles al III-lea a fost sfințit de patriarhul Ierusalimului, ceremonia va fi oficiată de un eretic

Uleiul care va fi folosit la încoronarea regelui Charles al III-lea în luna mai a fost sfinţit la Ierusalim, a anunţat Palatul Buckingham, relatează presa străină.

Vă invităm să ne urmăriți pe o altă pagină de Facebook, căci cea veche este inutilă fiind obturată de algoritmii lui Zuckerberg. Noua pagină poate fi accesată AICI.

Patriarhul grec ortodox Teofil al III-lea şi arhiepiscopul anglican de Ierusalim, Hosam Naoum, au ‘binecuvântat’ Sfântul Mir vineri cu prilejul unei „ceremonii speciale” desfăşurate în Biserica Sfântului Mormânt. Cel puțin așa se laudă casa regală, întrucât în fotografii pare că clericul englez este doar spectator la acea ierurgie.

Charles al III-lea şi soţia sa, regina consoartă Camilla, vor fi miruiţi cu acest ulei în timpul ceremoniei de încoronare desfăşurată la Abaţia Westminster din Londra, pe 6 mai.

Dar de ce să fie unși cu mir ortodox? Sau e important doar pentru că este de la Sfântul Mormânt? Dar acolo sunt și catolici, și copți, chiar și anglicani? De ce este implicat patriarhul ortodox? Căci, viitorul rege Charles nu a declarat niciodată că ar fi ortodox, chiar dacă au existat zvonuri.

Se pare totuși că este o tradiție de sute de ani a casei regale britanice, aceea de a folosi mir de la Sfântul Mormânt. Iată povestea uleiului:

Uleiul este produs din măsline recoltate din două plantaţii de măslini situate pe Muntele Măslinilor din Ierusalim, la Mănăstirea Înălţarea Domnului şi la Biserica Sfânta Maria Magdalena, unde este înmormântată bunica lui Charles, prinţesa Alice a Greciei.

Măslinele au fost prelucrate în oraşul palestinian Betleem din Cisiordania, teritoriu ocupat de Israel din 1967.

„Aromat cu uleiuri esenţiale” , conţine esenţe de susan, trandafir, iasomie, scorţişoară şi flori de portocal. Compus din aceleaşi ingrediente ca uleiul utilizat la ceremonia de încoronarea a reginei Elisabeta a II-a în 1953, se bazează pe o formulă utilizată de sute de ani”, a precizat reprezentanții Palatului.

Pentru Justin Welby, arhiepiscop de Canterbury şi lider al Bisericii Anglicane, acest mir reflectă legătura familială personală pe care Charles al III-lea o are cu Pământul Sfânt” .

„De la începutul planificării încoronării, dorința mea a fost ca un nou ulei de încoronare să fie produs folosind ulei de măsline de pe Muntele Măslinilor. Aceasta demonstrează legătura istorică profundă dintre încoronare, Biblie și Țara Sfântă. De la regi antici până în zilele noastre, monarhii au fost unși cu ulei din acest loc sacru”, a declarat Justin Welby, arhiepiscopul de Canterbury, care va conduce ceremonia religioasă la Westminster Abbey în luna mai.

Prin urmare, ceremonia va fi oficiată de un eretic, dar cu mir sfințit de patriarhul Ierusalimului, Teofil al III-lea. Adică se va săvârși o blasfemie, un act ecumenist, eretic. Prin urmare încoronarea lui Charles al III-lea va fi invalidă, cu ar fi fost și fără mirul de la Ierusalim, sfințit de patriarhul ortodox.

Tainele ereticilor nu sunt cu adevărat Sfinte Taine, prin urmare ereticii nefiind în Biserica sunt lipsiți de harul Sfântului Duh

Hristos este numai în cei care vor să fie cu El prin credința dreaptă, credinţă în care adevărul din revelaţie nu a fost deformat. Deci, cei care sunt străini de Adevăr, sunt străini şi de Duhul Adevărului. Prin urmare, aceştia neavând credinţa întemeiată pe buna înţelegere a adevărului revelat, nu au nici harul, sunt străini de Sfintele Taine.

Ca să ne încredințăm de aceasta este suficient să citim prima epistolă canonică a Sfântului Vasile cel Mare scrisă la anul 374 și adresata lui Amfilohie Episcopul Iconiei din Frigia. Aceasta epistola redă cu fidelitate învățătura Sfântului Ciprian și a Sinodului din Cartagina ținut în anul 256 în privința nevalidității Tainelor în afara Bisericii celei Una. Iată un citat:

“Dar s-a părut celor din vechime, și de cei împreună cu Ciprian și cu Firmilian al vostru vorbesc, a-i supune pe toți aceștia unei hotărâri, pe catari și pe encratiti, și pe idroparastati, și pe apotactiti. Căci începutul dezbinării s-a făcut prin schisma; iar cei ce s-au lepădat de Biserica n-au mai avut harul Duhului Sfânt peste ei, căci a lipsit comu­niunea prin întreruperea succesiunii. Căci cei dintâi, care s-au depărtat aveau hi­rotoniile de la Părinți, și prin punerea mâinilor peste, ei aveau harul duhovnicesc; dar, cei ce s-au rupt, devenind mireni, n-au avut nici putere de a boteza, nici de a hirotoni; nici nu puteau da altora harul Duhului Sfânt,- de la care ei au căzut; pentru aceasta Părinții au hotărât ca botezați de dânșii ca de niște mireni, viind la Biserica, să se curățească din nou cu adevăratul Botez al Bisericii” – canonul 1 al Sfântului Vasile cel Mare.

În concluzie iată ce ne învață prima epistolă canonică a Sfântului Vasile cel Mare; Biserica este Una și numai ea deține plinătatea darurilor Sfântului Duh. Oricine, în orice fel s-ar despărți de ea – prin erezie, schismă sau adunare ne­legiuită – pierde părtășia cu harul divin. De aceea Tainele săvârșite înafara Bisericii nu pot să aibă nicio validitate harică.

Iar dacă patriarhul Ierusalimului s-a rugat în vreun mod cu ereticul anglican a încălcat următorul canon:

CANONUL 45 apostolic (OPRIREA COMUNIUNII CU ERETICII)

Episcopul sau presbiterul sau diaconul, dacă numai s-a rugat împreună cu ereticii, să se afurisească; iar dacă le-a permis acestora să săvârşească ceva ca clerici (să săvârşească cele sfinte), să se caterisească.

CANONUL 46 apostolic (TAINELE ERETICILOR NU SUNT TAINE)

Poruncim să se caterisească episcopul sau presbiterul care a primit (ca valid) botezul ori jertfa (euharistia) ereticilor. Căci ce fel de împărtăşire (înţelegere) are Hristos cu Vcliar? Sau ce parte are credinciosul cu ne­credinciosul? (II Cor. 6,15).

II Corinteni, Capitolul 6:14-17

“Nu vă înjugaţi la jug străin cu cei necredincioşi, căci ce însoţire are dreptatea cu fărădelegea? Sau ce împărtăşire are lumina cu întunericul? Şi ce învoire este între Hristos şi Veliar sau ce parte are un credincios cu un necredincios? Sau ce înţelegere este între templul lui Dumnezeu şi idoli? Căci noi suntem templu al Dumnezeului celui viu, precum Dumnezeu a zis că: “Voi locui în ei şi voi umbla şi voi fi Dumnezeul lor şi ei vor fi poporul Meu”. De aceea: “Ieşiţi din mijlocul lor şi vă osebiţi, zice Domnul, şi de ce este necurat să nu vă atingeţi şi Eu vă voi primi pe voi.18. Şi voi fi vouă tată, şi veţi fi Mie fii şi fiice”, zice Domnul Atotţiitorul.”

Și ca încheiere oferim învățătura Sfântului Ioan Gură de Aur:

“Daca cineva contraface macar o mica parte a chipului regelui pe moneda regala, in felul acesta o falsifica; la fel si in credinta cea adevarata, acel care va schimba chiar cit de putin in ea, o vatama pe toata. Caci daca, pe de o parte, dogma este rastalmacita, si inger de ar fi, sa nu-l credeti.

Nimic nu foloseste viata virtuoasa, daca credinta nu este sanatoasa.“

Reclame

Sistemul vrea să ne reducă la tăcere! Sprijiniți OrtodoxINFO!

Ne străduim să menținem viu acest site și să vă punem la dispoziție informații care să facă lumină în provocările pe care le trăim. Activitatea independentă a OrtodoxINFO funcționează strict cu ajutorul cititorilor, din acest motiv vă cerem acum ajutorul. Ne puteți sprijini printr-o donație bancară sau prin PayPal, completând formularul de mai jos.



Mulțumim celor care ne-au ajutat până acum!

Un comentariu

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Back to top button