În dialogul avut cu jurnaliştii în avion, în zborul spre Roma, de la Sibiu, papa Francisc i-a răspuns reporterului Cristian Micaci de la Radio Maria România care l-a întrebat:
– S-a vorbit mult despre a merge împreună. Acum, aş vrea să întreb ce ne sfătuiţi: care ar trebui să fie relaţiile dintre confesiuni, dintre catolici şi ortodocşi? Care ar trebui să fie relaţiile dintre diferitele etnii şi în relaţiile din sfera politică.
Papa Francisc:
L-aş defini raportul mâinii întinse spre celălalt, când există conflicte. În prezent, în ţară există un nivel ridicat de naşteri şi este necesar un proces de apropiere dintre diferitele etnii, confesiuni religioase; sunt necesare eforturi, mâna întinsă spre celălalt, [este necesar] să-l asculţi pe celălalt. [În privinţa relaţiei] cu ortodocşii: voi aveţi un mare patriarh, un om cu inimă mare, un mare erudit, care cunoaşte mistica Părinţilor din pustiu, mistica spirituală, a studiat în Germania şi este şi un om al rugăciunii. Este uşor să te apropii de patriarhul Daniel, cu care am vorbit ca fraţii. Mergem împreună!
Trebuie avută mereu prezentă ideea că ecumenismul nu înseamnă să ajungi la finalul meciului, al discuţiilor. Ecumenismul se face mergând, înaintând împreună, rugându-ne împreună. Avem, în istorie, ecumenismul sângelui: când erau ucişi, creştinii nu erau întrebaţi: eşti catolic? eşti ortodox? Eşti luteran? Întrebau: tu eşti creştin?
Există ecumenismul mărturiei, al sângelui şi mai există şi ecumenismul săracului, care înseamnă să ne implicăm împreună pentru a-i ajuta pe cei săraci, pe bolnavi şi pe infirmi, aşa cum citim în capitolul 25 al Evangheliei după sfântul Matei. A merge împreună fără a aştepta ca teologii să se pună de acord pentru a ajunge la euharistia comună.
Ecumenismul se face împreună cu operele de caritate şi prin bunele relaţii. Arhiepiscopul unuia dintre oraşele Europei, care are bune relaţii cu episcopul luteran, mi-a telefonat pentru a-mi spune “Vino să celebrezi în catedrala mea”. Şi el s-a dus. Când eram la Buenos Aires am fost invitat de Biserica scoţiană să fac predica la celebrările lor. Se poate merge împreună: unitate, fraternitate, mână întinsă spre celălalt. Cu toţii avem defecte.
Varianta audio
Reclame
Vedem cum papa este mulțumit de colaborarea pe teme filantropice, de caritate cu Biserica Ortodoxă și numește asta ecumenism. Auzim acest lucru și la ierarhii ortodocși, ei folosind termenul de “ecumenism lucid”. Papa zice spre final cum se invită reciproc cu luteranii la slujiri împreună. Prin urmare, chiar și în cadrul acestor întâlniri ale ecumenismului săracului vor fi inserate momente de rugăciune împreună și în foarte scurt timp conștiința religioasă a credincioșilor va fi tocită, încât nu vor mai discuta despre diferențele între Dreapta Credință și erezie. De aceea, trebuie să respectăm îndemnul Scripturii: “De omul eretic, după întâia şi a doua mustrare, depărtează-te. Ştiind că unul ca acesta s-a abătut şi a căzut în păcat, fiind singur de sine osândit” (Tit 3:10,11).
Cât despre ecumenismul sângelui, papa blasfemiază, căci de fapt este vorba de botezul sângelui, valabil doar pentru cei care în ultima clipă au avut o gândire ortodoxă și au primit apoi muceniceasca moarte, întrucât prima condiție a muceniciei este Dreapta Credință, conform canonului 34 al Sinodului de la Laodiceea:
„Niciun creștin nu se cuvine să părăsească pe martirii lui Hristos și să se ducă la pseudo-martiri adică la ai ereticilor; căci aceștia sunt străini de Dumnezeu. Deci cei ce se vor duce la dânșii să fie anatema”.
Iar în final lovește în Ortodoxie, considerând că există învățătură greșită și la noi. Adică pentru el și noi suntem eretici, așa cum el este pentru noi.
Citiți și:
- Papa Francisc dezvăluie scopul vizitei sale în România: “Ecumenismul se face mergând împreună, rugându-se împreună până la ecumenismul sângelui. În timpul recitării în română, am spus rugăciunea Tatăl Nostru în italiană”
- Vizita papei Francisc și-a atins scopul: “Unitatea”cerută în 1999 a fost deja atinsă, mergem spre o nouă “biserică”. Opozanții vor fi numiți adepți ai culturii urii și ai dezbinării
Ne străduim să menținem viu acest site și să vă punem la dispoziție informații care să facă lumină în provocările pe care le trăim. Activitatea independentă a OrtodoxINFO funcționează strict cu ajutorul cititorilor, din acest motiv vă cerem acum ajutorul. Ne puteți sprijini printr-o donație bancară sau prin PayPal, completând formularul de mai jos.
Mulțumim celor care ne-au ajutat până acum!
cel mai corect este creștin-ortodox
Doamne ajuta @cristina,
Ortodox e si evreul , el insusi declarandu-se astfel in virtutea vechiului testament, aceasta carte fiind marturie a credintei drepte inaintea venirii mantuitorului. Intelesul in mare depinde de zona insa el este unul dupa cum urmeaza . (In SUA locurile mai iudaizate am auzit membru al familiei intrebat fiind la scoala daca e evreu, pt ca se indentifica doar ca Ortodox)
Ortodoxia exista dinaintea si inafara timpului.
Lucifer cand a cazut din cer nu a crezut drept (ortodox), el a crezut stramb gandind ca poate fi peste Dumnezeu.
In consecinta Ortodoxia precede timpul . Fiid credinta lui Dumnezeu insasi care a dat-o oamenilor prin Moise poporului iudeu din care obarsie e si mantuitorul deci Dumnezeu omul Hristos ideu fiind s-a nascut in credinta Lui cea dinainte de veci implind-o cu legea dragostei cea mai inainte de veci. Lege care nu putea fi primita de om ca si credinta in inima lui decat la venirea Hristosului in lume .
Concluzionand:
Noi suntem CRESTINI-Ortodoxi, pt ca litera legii care e moarta intru sine a fost implinita si desavarsita cu dragostea lui Iisus Hristos iar nu desfiintata, pentru ca datatorul legii nu are cum a se desfinta, aratandu-ne si noua desavarsirea legii, la plinirea vremii.
Mantuire
Mantuire
iertati greselile.
DA!
https://youtu.be/veizpqUn4l0
ADEVAR ATI SPUS ====ADEVARAT A INVIAT HRISTOS !
De multe ori s-au compromis cuvinte pentru a compromite o noțiune sau ceea ce reprezintă cuvântul respectiv. Crestini s-au numit prima data cei care credeau in Mântuitorul Iisus Hristos in Antiohia, ucenicii Domnului. In Faptele Apostolilor capitolul 11 arata aceasta. Asadar, a fi crestin este o identitate milenară. Iar Ortodoxia ca si cult crestin a păstrat nealterate învățăturile de credinta ale primelor veacuri crestine si ale celor sapte Sinoade Ecumenice statornicite prin învățătură Sfintilor Părinți. Pana astazi, se savarseste astfel Liturghia Sf. Ioan Gura de Aur. Viata Bisericii in credinta ortodoxa este o comoara care adapa sufletul cu apa vie de viata vesnică. Aici, creștinul se afla in ocrotirea harului iar acest acoperamant il ocrotește de loviturile ispitelor si chiar daca e lovit, gaseste puterea sa se ridice din nou pe linia de plutire pentru ca, in adevăr, metaforic vorbind, Biserica este corabia mîntuirii prin care Noe ( prefigurand pe Mântuitorul Iisus Hristos) este biruitor.
SUPERB AI SPUS MIHAELA ! ASA FEMEIE SA GANDEASCA IMI DORESC :)
Ereticii nu sunt creștini. Creștinii sunt membrii Bisericii ,madulare ale Trupului lui Hristos ,care este Biserica.
Creștinii sunt cei botezați și prin botez deveniți mădulare ale Trupului lui Hristos ,care este Biserica.
Ereticii nu au Taine,nu au botez și în consecință ,nu sunt membrii ai BISERICII, adică nu sunt creștini.
Creștinii sunt în Biserică. În afara ei ,sunt apostații,ereticii,cei de alte credințe decât cea creștină ( se înțelege,ortodoxă) și păgânii.
Credința creștină este cea ortodoxă. Celelalte sunt erezii,hulă împotriva Duhului Sfânt,împotriva Adevărului.
Ecumenismul a nivelat și a amestecat totul. Ecumenismul a creat această confuzie grozavă,în care omul nu mai face deosebire între creștin și eretic ,confuzie prin care ereticul este considerat creștin,adică om botezat,adică membru al Bisericii.
Dar ereticul nu e membru al Bisericii, nu e botezat ( căci ereticii nu au Taine),deci nu e creștin. El poate fi numit eretic sau /și apostat. Creștin devine în mom. în care se botează,în mom. în care devine membru al Bisericii, Una și Unica,Biserica Ortodoxă.
Ereticul este cel care este tăiat de la Trupul Bisericii, despărțit de ea,nebotezat sau care s-a lepădat de botez ( în cazul în care a trecut la altă credință,în cazul în care s-a despărțit de Hristos Domnul ,prin erezie,devenind astfel eretic).
Fratilor,in loc sa ne fie frica,sa iesim la lupta:da,sunt ortodox,sunt impotriva ecumenismului,impotriva papei.Asa vom birui!
Doamne ajuta @DuhulCapitanului,
Fiecare sa iasa la lupta marturisind in locul unde e cand i se cere.
Aici e problema, lumea nu intelege nu e neaparat necesar sa iesi la mitinguri si proteste, pentru ca in fiecare moment de viata se da prilejul de a marturisi, fie acasa, la cunostinte , cu prietenii, la serviciu. Ori carui om.
Crezi ca daca fiecare dintre preoti, mireni , ierarhi , monahi si monahii, marturiseau in momentul in care lis e propunea ceva sau auzeau ceva vatamator , mai ajungeam azi in situatia, Creta , Post creta, Post-stanizare?
Lipsa de marturisire personala la locul unde suntem randuiti de Dumnezeu a dus la situatia creata peste tot in lume, nu marturisirea in grup organizat in piete dupa ce deja a luat foc casa sufletului .
Marturisirea adevarata in grup vine ca un cumul al marturisirilor personale fiecare la locul lui, avand o masa critica si determinind o miscare de populatie.
DAR pot indura oamenii , cu adevarat marturisirea si fara sange in contextual actual , fiecare la locul lui? Parintii ii vor face pe copii nebuni, extremisti, la locul de munca te va infiera sau/si te vor da afara ca spui adevarul , cei de langa tine iti vor spune sonat ca nu esti pe unda cu ei !!!
Aici, acum, ori unde suntem trebuie marturisirea.!
Mantuire
Da, ești făcut sonat/ă!
Iar dacă îi abordezi serios, să vezi cum se îndreaptă de spate și dă să fugă pe ușă!
Se uită dintr-o parte la tine cu piciorul pe fugă, având dintr-o dată TREABĂ!
Sau dacă e vorba despre cei în vârstă, auzi ”Eh, n-o să apuc eu vremurile-alea! De când tot vorbești și?!”
apropo de vorbele mieroase ale papei:
(Starețul Tadei de la Mănăstirea Vitovnița, Pace și bucurie în Duhul Sfânt, Editura Predania, București, 2010, p. 12)
Creștinii sunt frații. Sa ne iubim ca frații.