Foto: http://adevarul. ro/cultura/arte/document-audio-glasul-nicolae-steinhardt-intr-oinregistrare-arhiva-1_50b48cac7c42d5a663a49c16/index.html
Iata ce putem citi la Lasă gunoiul vecinului acolo unde vecinul însuşi l-a pus de pe Informatia Zilei:
parintele-nicolae-steinhardt“…
Cînd un om reuşeşte să facă ceva ce i-a solicitat mult efort, în el începe să lucreze trufia. Cel ce slăbeşte se uită cu dispreţ la graşi, iar cel ce s-a lăsat de fumat răsuceşte nasul dispreţuitor cînd altul se bălăceşte, încă, în viciul său.
Dacă unul îşi reprimă cu sîrg sexualitatea, se uită cu dispreţ şi cu trufie către păcătosul, care se căzneşte să scape de păcat, dar instinctul i-o ia înainte! Ceea ce reuşim ne poate spurca mai ceva decît păcatul însuşi. Ceea ce obţinem se poate să ne dea peste cap reperele emoţionale în aşa manieră încît ne umple sufletul de venin.
Banii care vin spre noi ne pot face aroganţi şi zgîrciţi, cum succesul ne poate răsturna în abisul înfricoşător al patimilor sufleteşti. Drumul către iubire se îngustează cînd ne uităm spre ceilalţi de la înălţimea vulturilor aflaţi în zbor. Blîndeţea inimii se usucă pe vrejii de dispreţ, de ură şi de trufie, dacă sufletul nu este pregătit să primească reuşita sa cu modestia şi graţia unei flori. Tot ce reuşim pentru noi şi ne aduce energie, dacă nu avem smerenie, va urma a se întoarce către aceia ce se zbat, încă, în suferinţă şi-n păcat.
Dacă reprimi foamea în timp ce posteşti, foamea se va face tot mai mare. Mintea ta o să viseze mîncăruri gustoase şi alese, mintea o să simtă mirosurile cele mai apetisante chiar şi în somn, pentru ca, în ziua următoare, înebunită de frustrare, să compenseze lipsa ei printr-un dispreţ sfidător faţă de cel ce nu posteşte. Atunci, postul devine prilej de trufie, de exprimare a orgoliului şi a izbînzii trufaşe asupra poftelor. Dar, dincolo de orice, trufia rămîne trufie, iar sentimentul frustrării o confirmă.
Ochii noştri nu sunt concepuţi pentru dispreţ, ci pentru a exprima cu ei chipul iubirii ce se căzneşte să iasă din sufletele noastre. Succesele nu ne sunt date spre a ne înfoia în pene, ca în mantiile statuilor, ci pentru a le transforma în dragoste, în dezvoltare şi în dăruire pentru cei din jur.
Dacă ai reuşit în viaţă, nu te agăţa de nereuşitele altuia, pentru a nu trezi în tine viermele cel aprig al orgoliului şi patima înfumurării. Reuşita este energia iubirii şi a capacităţii tale de acceptare a vieţii, dar ea nu rămîne nemişcată, nu este ca un munte sau ca un ocean. Îngîmfarea şi trufia reuşitei te coboară, încetul cu încetul de pe soclul tău, căci ele desenează pe cerul vieţii tale evenimente specifice lor.
Slăbeşte, bucură-te şi taci! Lasă-te de fumat, bucură-te şi taci! Curăţă ograda ta, bucură-te de curăţenie şi lasă gunoiul vecinului acolo unde vecinul însuşi l-a pus. Căci între vecin şi gunoiul din curte există o relaţie ascunsă, nişte emoţii pe care nu le cunoşti, sentimente pe care nu le vei bănui vreodată şi cauze ce vor rămîne, poate, pentru totdeauna ascunse minţii şi inimii tale.
Între omul gras şi grăsimea sa există o relaţie ascunsă. O înţelegere. Un secret. Un sentiment neînţeles. O emoţie neconsumată. O dragoste respinsă. Grăsimea este profesorul grasului. Viciul este profesorul viciosului. Şi în viaţa noastră nu există profesori mai severi decît viciile şi incapacităţile noastre.
[…]
Comentariu saccsiv:
Ba chiar mai rau. Slabi ce n-au fost niciodata grasi se fudulesc si ii dispretuiesc pe toti grasii, fara a se gandi macar ca printre ultimii sunt si unii ce chiar se straduie sa duca o foarte grea lupta cu kilogramele. La fel cei ce n-au fumat niciodata sau cei ce prin natura lor n-au fost vreodata presati de sexualitate.
Si asta nu e tot. Altii sunt exemplificari perfecte ale vorbei “rade ciob de oala sparta”. Iar o parte dintre ei merg cu ticalosia si mai departe, procedand precum musca ce cauta cu tot dinadinsul balega de la radacina oricarei frumoase flori. Si o cauta si cu lupa. Iar de n-o gasesc, o inventeaza.
Cititi va rog si:
De bagat la cap: CALUGARUL BETIV
Reclame
Ne străduim să menținem viu acest site și să vă punem la dispoziție informații care să facă lumină în provocările pe care le trăim. Activitatea independentă a OrtodoxINFO funcționează strict cu ajutorul cititorilor, din acest motiv vă cerem acum ajutorul. Ne puteți sprijini printr-o donație bancară sau prin PayPal, completând formularul de mai jos.
Mulțumim celor care ne-au ajutat până acum!
Acuma, na! Pr.Nicolae a făcut și face ca toți cei care, izbăviți dintr-un iad lumesc (temnița), când ies la suprafață, îmbrățișează (din ochi) pe toată lumea, părându-i-se bună sau foarte bună…după cum afirma că AZI, adică la vremea ieșirii lui din închisoare, a te mai mânia pe unul/a care te-mbrâncește-n tramvai, e aproape o rușine, o exagerare!
Așa și cu mândria de a te fi lăsat de fumat, băut sau altceva…e CEVA în firea omului de-a acționa așa, cel puțin la scurt timp după ce ai reușit să te lași!
E ca și cu credința: începi s-o cunoști, îi prinzi gustul, te-aprinzi de râvnă din pricina ei, și brusc ți se pare că ceilalți, sunt înceți la minte sau la suflet de nu simt, nu rezonează ca și tine, de aproape îți vine să strigi la ei!
După…îți mai trece!
Foarte foarte adevarat din nefericire asa sunt multi care mai urca pe scara duhovniceasca degeaba daca prinzi mandrie…
Sa multumim Domnului cu puterea lui si mila lui scapam de vicii si pacate si alte mizerii.
Mai bine sa mai ai mici vicii mici pacate care sa le tii cat de cat sub control sau in timp sa scapi de ele si sa fii smerit umil
Pana la urma un curvar / desfranat in limitele firescului sau un betivan are sanse mai mari sa intre in rai decat un OM MANDRU
MANDRIA e cel mai mare pacat si sinuciderea la fel…Doamne fereste