Acesta a declarat că negocierile sunt absolut necesare pentru a nu se ajunge la un conflict nuclear care ar fi extrem de devastator pentru întreaga planetă. „Trebuie să cerem negocierea imediată a încheierii pașnice a războiului din Ucraina, altfel vom ajunge în al treilea război mondial. Și nu va mai rămâne nimic din planeta noastră – totul pentru că oamenii proști nu aveau habar… Ei nu înțeleg puterea nucleară.”
Discursul pacifist al lui Donald Trump vine în contextul în care președintele ucrainean Volodimir Zelensky a anunțat acum câteva zile că nu există posibilitatea negocierii cu președintele rus Vladimir Putin, în contextul anexării ilegale de către Rusia a teritoriilor regiunilor Herson, Zaporojie, Donetsk și Lugansk. În cadrul respectivului miting, Donald Trump a atins și alte probleme importante precum acuzațiile aduse lui Hunter Biden, fiul actualului președinte Joe Biden, sau administrarea defectuoasă a rețelei electrice din California, stat condus de către democrați.
„Uitați-vă la politicile lor energetice. Toată lumea trebuie să aibă o mașină electrică dar nu au electricitate pentru a porni un aparat de aer condiționat acum în California”. […] Ei cer într-o scrisoare, «te rog să nu-ți folosești aerul condiționat». Și apoi vor să trimită milioane și milioane de mașini pe o rețea care este ruptă”, a precizat în discursul său Donald Trump.
Operatorul rețelei electrice din California a avertizat că rețeaua ar putea deveni prea tensionată în contextul unui val de căldură recent. Acesta i-a îndemnat pe californieni să evite utilizarea energiei în orele de vârf pentru a nu se ajunge la întreruperi de curent. Guvernatorul Gavin Newsom a spus că acestea au fost evitate în cele din urmă.
Reclame
Ne străduim să menținem viu acest site și să vă punem la dispoziție informații care să facă lumină în provocările pe care le trăim. Activitatea independentă a OrtodoxINFO funcționează strict cu ajutorul cititorilor, din acest motiv vă cerem acum ajutorul. Ne puteți sprijini printr-o donație bancară sau prin PayPal, completând formularul de mai jos.
Mulțumim celor care ne-au ajutat până acum!
Cele patru asezaminte
ale
Sfantului Naum al Ohridei
Primul asezamant este trezirea.
Cata vreme pacatuieste in trup, sufletul este adormit asa ca nu se cunoaste nici pe sine, nici pe Ziditorul lui.
Este imbatat de pacat ca de o bautura tare ametitoare si imbatat zace in trup ca intr-un pat pentru bolnavi.
Adormit si imbatat, sufletul nu cunoaste alta placere decat cea care vine prin trup. Ce ii place trupului, ii place si lui, iar ce nu-i place trupului, nici lui nu-i place.
Un astfel de suflet nu este calauzit de minte si prin har, ci de trup, iar trupul este in sine tarana oarba. Si astfel, orb pe orb calauzeste pana ce se prabusesc amandoi in prapastia mortii.
Al doilea asezamant este pocainta.
Pocainta vine dupa trezire. Cata vreme omul nu se trezeste din somnul pacatului, nici nu se poate pocai, dupa cum calatorul nu poate face al doiea pas daca nu-l face pe cel dintai. Oare ii poate parea rau celui ce doarme pana la amiaza, pentru ca s-a culcat si a adormit atata vreme pana ce nu se trezeste? Nu cel ce doarme se caieste, ci cel ce s-a trezit. Si astfel asadar, in viata duhovniceasca pocainta vine dupa trezire.
Pocainta are patru trepte.
Ea poate fi mica, mijlocie, mare si desavarsita sau deplina in trairea Evangheliei.
Nemultumirea de sine este o mica pocainta.
Rusinea fata de sine pricinuita de nelegiuri si de pacate este o pocainta de mijloc.
Mania, iutimea, supararea fata de sine din pricina faradelegilor si pacatelor savarsite este o mare pocainta.
Iar ura fata de sine este pocainta desavarsita sau implinirea Evangheliei.
Curatirea este al treilea asezamant, care urmeaza dupa pocainta, si anume dupa acea mare si desavarsita pocainta – ura pricinilor care starnesc patimile.
Pocainta mica este ca atunci cand omul a inceput sa se scarpine din cauza unei rani care-l arde si il mananca.
Curatirea este tamaduirea ranii.
De indata ce omul se pocaieste cu adevarat de pacatele savarsite, are doua dorinte: sa stearga cumva din trecutul lui negrele sale pacate si sa nu le mai savarseasca niciodata.
Cum isi va sterge omul pacatele din zilele cele de demult, din vremurile care nu se intorc?
Singur Hristos Dumnezeu prin harul Lui poate ierta pacatele si le poate sterge din viata noastra. Curatirea de pacate o face Insusi Tatal in Fiul prin Duhul Sfant, Domnul cu dragoste lucreaza curatirea tuturor celor care i-o cer. Osteniti-va cu postul, cu rugaciunea, cu milostenia, cu plangerea, cu iertarea greselilor celor care v-au gresit sau i-ati vazut ca gresesc altora, cu infranarea, cu neprihanirea trupeasca si duhovniceasca, cu cugetarea la Hristos Dumnezeu, cu pomenirea mortii si a Infricosatei Judecati, cu cugetarea la fericirea vesnica si la cumplitel munci ale iadului si cu toate celelalte poruncite in Evanghelie, de Sfintii Parinti talcuite si in pilde infatisate. Toate acestea slujesc la curatirea sufletului de pacate. Celui ce trece una dintre acestea cu vederea, cu anevoie i se vor tamadui ranile pacatului. Trezirea inseamna ca omul si-a vazut ranile pacatului pe sufletul lui.
Pocainta inseamna taierea si deschiderea acestora.
Curatirea inseamna ca omul a facut totul sa scoata puroiul din rana, ca acesta sa se poata tamadui. Si atata vreme cat ranile sufletului nu se vor tamadui, trebuie sa ne pocaim si sa ne curatim si fie de vrem, fie de nu vrem, sa nu ne gandim la aceste rani.
V-ati intrebat cat timp trebuie sa se caiasca omul? Atata timp cat ranile nu se curatesc si nu se tamaduiesc in mod deplin si nu piere inca urma lor.
Fiindca cainta este deschiderea necontenita a ranilor sufletului.
Ranile nu se pot curata daca nu le deschidem. De aceea, nu poate fi curatirea fara pocainta. Cand ranile s-au curatit si s-au vindecat in mod deplin, atunci nu mai sunt rani si nici cainta.
Atunci incetam a ne mai gandi la pacatele savarsite.
Asa cum nu ne mai gandim la ranile pe care le-am avut candva pe trup si acum s-au vindecat, si tot asa nu ne mai gandim nici la pacatele care au trecut si care s-au sters din sufletul nostru.
Dar cu toate ostenelile si nevointele pentru curatirea sufletului, nicicand nu ne-am curata fara puterea datatoare de har a lui Hristos Dumnezeu prin Tainele Bisericii.
De aceea soptim in inima noastra in biserici la Sfanta Liturghie: “Dumnezeule, cu harul Tau curateste-ma pe mine pacatosul!”
Al patrulea asezamant este impartasirea.
Cand sufletul ce s-a pocait este curatit de pacat, se aprinde de negraita dragoste pentru Ziditorul lui.
Si nu vrea nicio clipa sa se desparta de Hristos, ci arde de dorinta de a se uni prin har cu Hristos pururea. Aceasta unire se poate infaptui prin primirea harului in momentul dezlegarii de pacate savarsita de duhovnic, dupa spovedania pacatelor in Taina Pocaintei, prin rugaciunea “Doamne Iisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu, miluieste-ma” si prin implinirea poruncilor lui Hristos.
Cuminecare sau Impartasire inseamna unire prin har cu Hristos.
Prin cele ce IL iubim pe Hristos – prin acestea ne putem si uni cu Domnul Slavei.
Dar omul nu se poate uni prin har cu Hristos pana ce nu se desparte de cele pamantesti, de cele vremelnice si trecatoare.
Deci o inima zabavnica nu-L poate iubi deplin pe Hristos.
Numai inima curatita de zgura patimasa si de atractia mincinoasa vremelnica IL poate iubi pe Hristos deplin.
Omul se uneste cu Hristos prin har atunci cand ii implineste cu bucurie dumnezeiestile Sale porunci si pe toate se osteneste a le implini.
Si toate poruncile lui Hristos ii devin cu timpul usor de implinit, iar el din iubire pentru Ziditorul lui ar dori sa faca ceva cat mai greu si mai anevoios.
De aceea in multi iubitori de Hristos care au implinit poruncile Lui s-a nascut dorinta de a indura chinuri si a muri muceniceste pe Cel pe Care-L iubesc.
Insa culmea unirii cu Hristos este comuniunea euharistica, impartasirea cu Sfintele Taine.
Aceasta comuniune prin primirea Trupului si Sangelui lui Hristos, incununeaza celelate impartasiri sau celelate feluri de uniri prin har cu Hristos.
Fericit cel ce se impartaseste cu pregatit in pace, spovedit si cu recunostinta.
Fericit cel ce se desparte de lumea aceasta trezit, pocait, curatit si impartasit!
Trezirea este vederea ranii sufletului.
Pocainta este taierea si deschierea acestor rani.
Curatirea este tamaduirea deplina a ranilor lasate de pacate.
Iar Impartasirea cu Trupul si Sangele lui Hristos este primirea lui Hristos inlauntrul nostru prin comuniune euharistica in Duhul Sfant Care de la Tatal purcede!