X

Revine regionalizarea, visul iredentiștilor maghiari: 15 județe în locul celor 41 de azi

Este posibil ca Guvernul să-și asume răspunderea pentru aceasta

Vă invităm să ne urmăriți pe o altă pagină de Facebook, căci cea veche este inutilă fiind obturată de algoritmii lui Zuckerberg. Noua pagină poate fi accesată AICI.

Camera de Comerț și Industrie (CCIR) și câteva organizații patronale cer Guvernului să reorganizeze administrativ-teritorial țara noastră, din mai multe motive, între care „reducerea aparatului birocratic” și sporirea atractivității pentru investitorii străini.

Principalele măsuri cerute de Camera de Comerț:

  • reducerea numărului de județe de la 41 (plus București) la 15
  • redefinirea noțiunii de comună ca localitate cu cel puțin 5000 de locuitori
  • redefinirea noțiunii de oraș ca localitate cu cel puțin 10.000 de locuitori
  • toate instituțiile publice deconcentrate trebuie să fie regrupate sub această nouă formă administrativă.

„În împrejurările actuale, România nu mai este o destinație atractivă pentru investitorii străini din punctul de vedere al forței de muncă calificate și din cauza retrocedărilor făcute haotic. Astfel, România s-ar putea afla în imposibilitatea de a oferi terenuri pentru deschiderea unor linii de producție, mai ales în contextul în care multe afaceri și-au început relocarea din Asia. Singura atractivitate pe termen mediu și lung a României poate rămâne fiscalitatea redusă susținută de predictibilitate. În acestă conjunctură complicată, CCIR consideră că există riscul ca prin adoptarea unor măsuri eronate în ceea ce privește acoperirea găurilor bugetare, mediul de afaceri să devină, dacă nu un țap ispășitor, atunci cel puțin o victimă colaterală”, arată Camera de Comerț într-un comunicat de presă.

Instituția arată că reorganizarea teritorială României este cerută și de Patronatul Român din Industria de Morărit, Panificaţie şi Produse Făinoase (ROMPAN), Federaţia Patronală din Industria Materialelor de Construcţii din România (PATROMAT), Liga Asociaţiilor Producătorilor Agricoli din România (LAPAR), Asociaţia Naţională a Agenţiilor de Turism din România (ANAT), Federaţia Operatorilor Români de Transport (FORT), Organizaţia Naţională Interprofesională Vitivinicolă (ONIV) și Asociaţia Brokerilor din România.

Reorganizarea teritorial-administrativă a României sau regionalizarea este o veche marotă a unei anumite zone politico-economice. Primele discuții despre regionalizare au apărut în 2013, pe fondul unei tentative de modificare a Constituției, dorite pe-atunci de coaliția USL, formată, ca și azi, din PSD și PNL. De altfel, președintele CCIR, Mihai Daraban, este un apropiat la PSD.

Una dintre promotoarele regionalizării a fost și UDMR, care dorea să-și vadă strânsă la un loc populația de etnie maghiară.

Actuala organizare administrativ-teritorială a României datează din 1968, după modelul județelor din interbelic. Cei care au mai regionalizat România au fost comuniștii, care au impus „raioanele” pe model sovietic, după 1947.

Cenzura sistemului face să ajungem la mai puțini dintre voi! Distribuiți articolele noastre și sprijiniți OrtodoxINFO!

Ne străduim să menținem viu acest site și să vă punem la dispoziție informații care să facă lumină în provocările pe care le trăim. Activitatea independentă a OrtodoxINFO funcționează strict cu ajutorul cititorilor, din acest motiv vă cerem acum sprijinul. Ne puteți sprijini printr-o donație bancară sau prin PayPal, completând formularul de mai jos.
Selectați cât doriți să donați (EUR)

Introduceți cât doriți să donați (EUR)

2 comentarii

  1. Nota bene:
    Forma județelor reînființate de formă în 1968 se bazează pe regiunile din 1950, cu rectificările de rigoare. De fapt erau regiuni staliniste mai mici conduse de prim-secretari de partid, iar după 1989 de președinți de consilii județene. Regionalizarea și descentralizarea înseamnă ca unitățile administrativ-teritorial să fie conduse de executanți ai mafiei transnaționale, cu puteri mult mai mari decât guvernele centrale, aceștia primind ordinele direct de la serviciile secrete străine, bănci, multinaționale și ONG-uri.
    Anterior anului 1950, județele datând din evul mediu erau conduse de prefecți numiți de ministerul de interne(împărțite în plăși conduse de subprefecți), comunele(urbane sau rurale) erau conduse de primari numiți de prefect(viceprimarii având rolul de a conduce cartierele/satele), iar consiliile județene și comunale aveau 3/5 dintre membri aleși pe 2 ani(jumătate de mandat parlamentar) și 2/5 dintre membri numiți de ministere; în perioada 1926-1937 s-au ales primarii și a ieșit un dezastru, deoarece orașele din teritoriile întregite aveau primari străini.

  2. da cine a spus ca vrem sa fim atractivi pt hiene economice! Investiile voastre = falimentul economiei unei tari care avea 0 lei datorii

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Back to top button