X

România, o nouă condamnare la CEDO în Dosarul Revoluţiei. Mai mulţi răniţi şi rude ale celor ucişi vor primi despăgubiri

Imaginea articolului România, o nouă condamnare la CEDO în Dosarul Revoluţiei. Mai mulţi răniţi şi rude ale celor ucişi vor primi despăgubiri

România a fost condamnată, din nou, la Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO), pentru încălcarea dreptului la viaţă şi lipsa unei investigaţii în cazul mai multor persoane participante la Revoluţie, împuşcate în timpul evenimentelor din decembrie 1989. România trebuie să achite fiecărui reclamant în parte suma de 15.000 de euro.

România, o nouă condamnare la CEDO în Dosarul Revoluţiei. Răniţii şi rude ale celor au murit primesc despăgubiri din partea statului

Continuă deciziile de condamnare a României, de către CEDO, prin care foşti revoluţionari şi rude ale acestora primesc despăgubiri pentru modul de desfăşurare a anchetei în cauza cunoscută publicului drept „Dosarul Revoluţiei”.

Recent, Curtea a stabilit faptul că în cauzele Moroşanu v. României, Portasă v. România şi Cîrjă v. România a existat o încălcare a art. 2 din Convenţie, respectiv dreptul la viaţă, şi a dispus obligarea României la plata sumei de 15.000 euro către fiecare reclamant.

Practic, CEDO a constatat faptul că reclamanţii au fost privaţi de o investigaţie efectivă asupra cazurilor lor, din moment ce urmărirea penală nu a fost efectuată într-o perioadă rezonabilă, reclamanţii nu au fost implicaţi în proceduri, iar publicul nu a fost ţinut la curent cu progresele unui dosar de reală importanţă.

În timpul Revoluţiei din decembrie 1989, reclamanţii sau rudele lor apropiate au fost rănite sau ucise prin împuşcare în timp ce participau la demonstraţiile care au dus la căderea regimului comunist.

Spre exemplu, Cristian Florinel Moroşanu a suferit leziuni care au necesitat îngrijiri medicale cu o durată de un an şi trei luni şi care l-au lăsat cu o infirmitate permanentă. Rudele celorlalţi reclamanţi au fost ucise prin împuşcare în timpul aceloraşi evenimente.

Reclamanţii s-au plâns despre faptul că autorităţile interne nu au efectuat o anchetă eficientă într-un termen rezonabil cu privire la evenimentele din decembrie 1989, în timpul cărora reclamanţii au fost răniţi sau rudele apropiate ale acestora au fost ucise prin focuri de armă, fiind invocată încălcarea art. 2 al Convenţiei – dreptul la viaţă.

Reclamanţii din cele trei cazuri menţionate au fost reprezentanţi în faţa Curţii Europene de către avocatul Sorin George Paşalică din Baroul Braşov.

,,Hotărârea pronunţată de CEDO reprezintă un succes important şi confirmă principiile bine stabilite ale Curţii cu privire la obligaţiile procedurale impuse de articolul 2 din Convenţie. Astfel, în cazul în care utilizarea forţei, în special de către agenţii de stat, a dus la pierderea de vieţi omeneşti, era necesară o investigaţie eficientă, cu o examinare amănunţită, imparţială şi atentă a circumstanţelor în care acestea s-au produs şi care să ducă la identificarea şi pedepsirea celor responsabili. În plus, un răspuns prompt al autorităţilor şi o anchetă efectuată într-un termen rezonabil erau esenţiale pentru a menţine încrederea publicului în aderarea lor la un stat de drept”, ne-a explicat avocatul George Paşalică.

Şirul evenimentelor

În 1990, Parchetul Militar de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a deschis, din oficiu, investigaţii privind reţinerea ilegală, maltratările şi vătămările suferite de reclamanţi şi alţi participanţi la evenimentele care au dus la căderea regimului comunist.

Între 1991 şi 2006, procurorii militari au decis, în celelalte seturi de proceduri privind reclamanţii sau rudele acestora, fie să nu deschidă o anchetă, fie să întrerupă procedura. Cu toate acestea, cazurile lor au fost examinate în cadrul anchetei penale principale, iar reclamanţii au depus cereri civile.

La data de 14 octombrie 2015, Parchetul Militar a închis ancheta penală principală, constatând că unele dintre plângeri erau prescrise, unele erau supuse unei amnistii, iar altele erau nefondate. De asemenea, a constatat că unele dintre întâmplări nu au putut fi clasificate drept infracţiuni şi unele au fost judecate. Decizia din data de 14 octombrie 2015 a fost ulterior anulată printr-o decizie din 5 aprilie 2016 a procurorului general, care a fost confirmată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie la 13 iunie 2016.

Pe 1 noiembrie 2016, Parchetul Militar a dispus deschiderea unei anchete penale in rem pentru infracţiunea de crime împotriva umanităţii cu privire la aceleaşi circumstanţe de fapt.

La data de 5 aprilie 2019, Parchetul Militar a dispus trimiterea în judecată a mai multor persoane (şi anume, un fost preşedinte român, un fost prim-ministru român şi un fost comandant al forţelor aeriene române) pentru crime împotriva umanităţii şi a întrerupt ancheta în ceea ce priveşte alte persoane, din diferite motive care împiedică continuarea procedurilor penale (şi anume, unii dintre suspecţi au murit sau unele dintre faptele care au fost cercetate nu au putut fi calificate drept infracţiuni). În faza de cameră preliminară Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a constatat neregularitatea rechizitoriului şi în prezent dosarul s-a întors la Parchetul Militar.

Știrile sunt sub cenzură! Sprijiniți OrtodoxINFO!

Guvernul nu dorește aflarea adevărului despre plandemia covid-19. Încercăm să menținem viu acest site și să vă punem la dispoziție informații care să facă lumină în cea mai mare provocare pe care o trăim. Jurnalismul independent al portalului OrtodoxINFO funcționează strict cu ajutorul cititorilor. Ne puteți sprijini printr-o donație bancară sau prin PayPal, completând formularul de mai jos.



Mulțumim celor care ne-au ajutat până acum!

Articole asemănătoare

One Comment

  1. Soluția despăgubirii convine de minune ucigașilor și mafioților din România. De ce? Pentru că astfel nu se dau în vileag cei vinovați, deci nici nu vor fi condamnați, iar despăgubirile se plătesc din banii poporului(statului). Deci unii ucid și poporul plătește. „Curat murdar!”
    Probabil că și mafioții de azi cred sau li se promite din umbră că așa va fi și în cazul lor dacă cumva va eșua plandemia. De aceea sunt unii dintre ei așa de „ambițioși” în a face rău semenilor lor, mințind precum respiră. Dar nu întotdeauna socoteala de acasă coincide cu cea din târg. Rămâne să vedem ce și cum va fi de data aceasta cu cei ce vor fi învinuiți de genocid. Bine ar fi să nu sr bazeze pe mușamalizările de la Revoluție, ar fi msi siguri.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Back to top button