X

Tinerii ortodocși nepomenitori își continuă activitatea de trezire a conștiințelor cu privire la ecumenism și dictatura noii ordini mondiale

Dacă Însuși Dumnezeu S-a facut om spre a mîntui lumea și ca om a proorocit și a învățat, a luptat, i-a înfruntat pe dușmani, a pătimit și S-a îngropat, spre a întemeia Împărăția lui Dumnezeu, atunci cu atât mai mult noi, oamenii, avem datoria să ne angajăm în mod integral și integru spre mîntuirea lumii”.

(Ioan Ianolide)

Este foarte comod să te minți că și cei de alte religii se mântuiesc. Nu mai trebuie să fii creștin mărturisitor. Dar atunci, de S-a mai jertfit Hristos? Nu tocmai ca să elibereze pe om din robia satanei, tatăl minciunii? Și, acceptând că și minciuna mântuiește, nu consimt de fapt la lucrarea satanei?

(Sfântul Iustin Popovici)

Cine crede fără a fi și un misionar, acela încă n-a cunoscut frumusețea credinței”.

(Valeriu Gafencu)

Acela care, după ce a fost găsit adevărul, continuă să mai caute ceva, acela caută minciuna”

(Din lucrările Sinodului al VII-lea Ecumenic)

Cu ajutorul Domnului nostru Iisus Hristos, Care a zis ,,mergând învățați” am parcurs a doua călătorie prin țară cu scopul de a-i trezi pe frații ortodocși cu privire la erezia ecumenismului și la minciunosinodul din Creta. Nu e ușor în astfel de vremuri a face misiune. Dacă Sfântul Apostol Andrei nu ar fi făcut misiune în țara noastră, cum ajungea Cuvântul lui Dumnezeu până la noi? Cum degetele sunt prelungirea mâinii, tot așa Apostolii și misionarii sunt prelungirea lucrării lui Dumnezeu pe pământ. Ce misionari sfinți am avut care au străbătut pământul țării noastre în lung și în lat semănând sămânța Cuvântului lui Dumnezeu! Am avut Episcopi, preoți, monahi, mireni misionari înflăcărați care aveau ,,foc sub tălpi, foc sub limbă și foc în condei”, care au fost și sunt lumini peste veacuri. Un misionarism activ am învățat de la ÎPS Longhin, un înflăcărat mărturisitor, Domnul să-l țină printre noi și să-i dea sănătate!

Marii noștri duhovnici ne-au transmis un mesaj de foc: să ne asumăm obligația informării tuturor oamenilor din jurul nostru. Mobilizatorii Bisericii lui Hristos sunt cei aleși prin credință și înțelepciune, care ajută spre informarea și protejarea creștinilor de a nu se însemna cu semnul fiarei 666 și de a se feri de păcate, erezii și schisme. Să fim călăuze altei persoane spre lumină în acest veac întunecat, fiindcă cel ce va face acestea nu va fi un om simplu, ci un apostol. Sfântul Cosma al Etoliei a scris: „În zilele cele din urmă având nevoie de apostoli, apostoli vor fi toți”. Dar să nu uitați că Hristos a fost și este Puterea Apostoliei.

Mulțumim Bunului Dumnezeu și Maicii Sale, Sfinților închisorilor și puterilor cerești pentru că am reușit și de data aceasta să putem mărturisi cu ajutorul lui Dumnezeu prin țară (mănăstiri, biserici și orașe) Adevărul și despre problemele actuale, acest Adevăr pentru care cu toții trebuie să luptăm să ajungă la oameni cum ne-a fost lăsat de Hristos și pentru care au murit atâția Sfinți și martiri de-a lungul vremii.

Acum să vă prezint traseul pe care l-am parcurs timp de 3 săptămâni și jumătate: Vâlcea, Drăgășani, Slatina, Craiova, Caracal, Alexandria, Giurgiu, București, Călărași, Constanța, Costinești, Medgidia, Tulcea, Brăila, Galați, Ivești. Tecuci, Vaslui, Bacău. Piatra Neamț, Târgu Neamț, Paltin, Brașov, Făgăraș, București (la mormântul Părintelui Ilie lăcătușu toată ziua).

O să vă enumăr și câteva dintre cele mai importante Mănăstiri: M-rea Jitianu, M-rea Cârcea, M-rea Sf. Gheorghe, M-rea Adamești, Dervent, M-rea Peștera Sf. Apostol Andrei, M-rea Gherman, M-rea Lipnița, M-rea Techirghiol, M-rea Sf. Elena de la Mare, M-rea 23 August, M-rea Celic Dere, Sf. Ioan Casian, M-rea Vladimirești, M-rea Cudalbi, M-rea Bujoreni, M-rea Grăjdeni, Durău, Cămârzani, Paltin, Petru Vodă, Boroaia, Urecheni, Țibucani, Bucium și multe altele…

La acest drum în prima parte am fost însoțit de un tânăr pe nume Andrei Scău, iar la Constanța acesta a trebuit să plece fiind ziua lui de naștere. Iar în ziua plecării a venit în ajutorul meu Fratele Valerică Bușa care este din Vâlcea, fost călugăr la Schitul Lacul Frumos de unde a fost și alungat pentru că s-a împotrivit pseudosinodului de la Creta și globalismului.

La Mănăstirea Bucium câteva credincioase mi-au spus: când generalul Bucow a sosit la Bucium a pus tunul înspre biserica Mănăstirii și când a tras proiectilele au ricoșat pe lângă ea. Au venit și călugarii de la Dejani cu cruci și steaguri ca să-l înfrunte pe Bucow și alăturându-se călugărilor de la Bucium au intrat în biserică. Apoi generalul Bucow a dat foc la biserică și a strigat amenințător: Cine iese din biserică înseamnă că a trecut la catolici, dar călugării au rămas statornici în Ortodoxie, au ars, dar n-au trădat credința. Ce exemple minunate sunt pentru noi! Au preferat să ardă decât să treacă la uniație, iar noi acum facem compromis după compromis în materie de credință dând mâna cu alte crezuri” și îmbrățișând pe „lupii în piei de oaie” zicând că nu-i nimic dacă te rogi cu ereticii, că nu s-a întâmplat nimic grav la Creta, să stăm liniștiți etc. … Dar jertfa acestor monahi (care se aseamănă cu jertfa mărturisitorilor monahi atoniți de la Zografu care au fost arși în turn pe timpul patriarhului latinocugetător Vecos) strigă către noi ca să ne păstrăm credința neschimbată și neînnoită așa cum Sfinții Apostoli au propovăduit-o în Biserică și cum Sfinții Părinți ne-au transmis-o de-a lungul veacurilor prin Sfintele Sinoade Ecumenice.

În drumul nostru am găsit oameni interesați de problemele actuale în legătură cu sinodul mincinos din Creta, cât și în privința actelor antihristice și chiar avem persoane pe care deja i-am trimis către preoții nepomenitori care țin drumul fără extreme și suntem foarte bucuroși când întâlnim astfel de persoane care caută adevărul, doar că le trebuie cineva care să le explice clar cu ajutorul lui Dumnezeu ce au de făcut în această perioadă tulbure și plină de înșelări.

Am întâlnit preoți care realizează problema, dar le este teamă, alții care încă nu cunoșteau îndeaproape problemele, nefiind informați corect și bucurându-se de materialele oferite. Am dat și de preoți care vor ieși din mănăstiri sau din biserici la luptă și care se pregătesc. Am întâlnit și un preot care ne-a mărturisit că vorbește în predici despre toate problemele și chiar ne-a achiziționat cărți din fiecare domeniu, pentru a da la oameni, și broșuri, am dat și peste un ieromonah care se ferea de ceilalți, spunând că sunt ecumeniști în mănăstire și a mai zis ca o să trebuiască să plece și sfinția sa din mănăstire. I-am dat numărul de telefon pentru ca să-l putem sprijini.

Am întâlnit o maică care aflase de problema CNP-ului și caută să afle o modalitatea cum să scape de el. Noi fiind de fapt fără acte, i-am povestit și despre ceilalți frați care de asemenea nu au acte antihristice și minunile care s-au întâmplat și lucrarea pe care Dumnezeu o face cu omul care se debarasează cât mai mult de acest sistem antihristic. Lângă această maică era și o avocată care a rămas surprinsă că niște ortdocși fac această misiune cu ajutorul lui Dumnezeu, deoarece până atunci dânsa nu a mai întâlnit alți ortodocși care să facă misiune (fiind învățată cu sectarii). Nici maica, nici avocata nu știau mai nimic despre sinodul din Creta și ce aveau de făcut.

Am întâlnit un diacon care nu știa mai nimic despre actele cu cip. Imediat după ce i-am dat broșură, a venit apoi la noi și ne-a mai cerut și alte broșuri. Avea cardul în mână și a spus că se duce să-l ducă înapoi la bancă.

Am întâlnit oameni deosebiți, tineri care au fost recepitivi, chiar și la Costinești am stat de vorbă o oră cu două cupluri de tineri care se bucurau că facem asta și erau chiar de la mine din Pitești. Un alt preot mărturisea despre toate, era bolnav, era conștient că pomenirea este o problemă, ne-a luat cărțile bucuros și a primit și broșuri mai multe ca să dea la oameni. Ne-a dat și un ajutor în bani pentru misiune.

Dintr-o mănăstire ne-au scos afară după ce am apucat să dăm la oameni și la o maică mai multe broșuri. Au spus că o să se ia stareța de noi, paznicul ne-a invitat în afara mănăstirii, după care ne-a spus că era de asemenea conștient că sunt reale problemele, dar a zis mai apoi că îl dă afară de acolo, dacă ia vreo atitudine. Într-o altă Mănăstire erau doi călugări care nu voiau în primă fază să stea de vorbă cu noi despre aceste probleme și spuneau că nu sunt de acord cu nepomenirea. După insistența și răbdarea noastră aceștia au recunoscut ca avem dreptate și ca la ei vine episcopul și îi caută prin chilii de broșuri sau cărți legate de ecumenism sau pseudosinodul din Creta sau cum odată la pangar aveau spre vânzare o carte împotriva ecumenismului și a venit episcopul la unul din ei și i-a zis: „Ce, mă, ești cumva împotriva ecumenismului? Nu i-a spus însă ce este ecumenismul, pentru că monahul nu prea știa atunci…

Tot acesta ne-a mai spus: unde să mă duc?” ,,Am 24 de ani de mănăstire, sunt sărac nu am pe nimeni” ne mărturisea, dar a spus că dacă ierarhii vor mai face alți pași greșiți, vor pleca. În final, ne-au zis că deocamdată nu pleacă.

La o altă mănăstire un preot spunea că nu s-a întâmplat nimic la sinod, pe când starețul ne-a transmis prin femeia de la pangar să lăsăm mai multe cărți cu pr. Theodoros Zisis ca sa dea la oameni, deci sunt păreri diferite, se ascund unii de alții în anumite împrejurări.

La o altă mănăstire starețul ne-a spus că a mărturisit împotriva altor probleme de dogmă și acesta era mințit de episcop, care susținea că el nu semnase acele documente eretice, neparticipând la pseudosinodul din Creta, dar i-am spus că este mințit, că a fost un sinod intern unde cei care nu au participat la pseudosinodul din Creta au semnat, în 29 octombrie 2016.

Mulți dintre ei sunt mințiți că nu s-a făcut nimic la sinod, că trebuie făcută ascultare, că să ne rugăm, deoarece suntem prea mici, alteori ne spuneau că a venit oul să învețe găina?”. Sau că suntem înșelați de diavol sau unul cu „renume” ne-a spus că suntem bolnavi psihic și că ne ocupă mintea diavolul cu aceste prostii.

Dar cum spuneam au fost mulți care au fost deschiși și s-au bucurat pentru ca primeau informații adevărate și cărți despre aceste probleme.

Am fost și prin spitale, am dat iconițe și am vorbit cu oamenii și cu medici, am avut broșuri de mai multe categorii, pentru tot omul, în afară de cele cu problemele actuale.

Am avut șansa de a mărturisi cu ajutorul lui Dumnezeu și în fața unui episcop. Eram în curtea unei catedrale unde eu stăteam cu o tânără de vorbă, care era captată de ceea ce îi spuneam și, în acel moment, văd cum vine un episcop cu preoți pe lângă el, trecând pe lângă mine l-am salutat și nu am oprit conversația pentru a nu o pierde pe acea tânără, care s-ar fi smintit dacă aș fi intrat în contradictoriu cu episcopul și preoții. Dar fratele Valerică, fiind la 6-7 m de mine, a fost chemat de către preoți, spunându-i-se să ia binecuvântare de la episcop. El a refuzat, și totuși episcopul a făcut cruce în aer, după care l-a întrebat de unde este, fratele i-a răspuns ca a fost Mănăstirea Lacu Frumos, unde a oprit pomenirea pentru că la sinod s-au semnat documente eretice. Auzind aceasta, episcopul a zis ridicându-și mâinile: Hai, lasă-mă cu astea!”, a făcut câțiva pași s-a întors și apoi i-a zis: Să-ți ajute Dumnezeu!”. Fratele Valerică a simțit că ceva în el era bun și că și-ar da seama de problemă, dar există alte presiuni…

O altă șansă de a mărturisi adevărul a fost imediat după întâlnirea cu episcopul. Fiind pe drum, fratele Valerică a fost oprit de un echipaj de poliție, care l-a întrebat ce face pe acolo: acesta i-a spus ca a venit să se închine. I s-a cerut buletinul (după cum știm fratele nu are niciun act), așa că i-a spus polițistului că ,,eu sunt sincer și pe motiv de credință eu nu mai am buletin, mai ales că buletinele conțin și microcip, dar și CNP”. L-au întrebat dacă conduce mașina, iar el le-a spus că e cu un șofer și că nici telefon nu mai are. Iar apoi aceștia l-au întrebat cum îl cheamă, au verificat și apoi au plecat.

Și eu am fost chemat de polițiști și m-au întrebat ce am acolo și i-am răspuns că niște broșuri ortodoxe, aceștia m-au întrebat: sigur ortodoxe?” La care eu le-am spus că da și le-am zis despre problemele cu cipurile și ei erau împotriva lor și apoi le-am spus și de pseudosinodul din Creta la care unul din ei se mirau de ce s-a întâmplat acolo. La o mănăstire de maici am găsit în primă fază o maică în vârsta care se opunea vehement la oprirea pomenirii, în schimb la sfârșit am rămas cu o altă maică care era interesată după care a venit a doua maică, care deasemenea era interesată de subiect și era dezorientată de situația creată între părinții nepomenitori și i-am explicat cele trei direcții, și calea pe care mergem noi și a înțeles și era de acord cu aceasta linie fără extreme. I-am lăsat cărți, am stat undeva la o oră de vorbă, după care mi-a lăsat adresa de mail ca să-i trimit filmulețe pentru o informare mai bună.

Am fost la comunitatea din Ivești unde părintele Claudiu Buză merge și slujește. Sunt niște oameni deosebiți și foarte credincioși, cu adevărat uniți și luptători pentru Adevăr. Sunt și ei prigoniți în sat și numiți în toate felurile, iar pe fratele Valerică îl cunoșteau de multă vreme și am făcut cu ajutorul lui Dumnezeu o sinaxă minunată.

Acum să vă povestesc când am ajuns la Schitul Sfântul Mina din Târgu Neamț. Iese egumenul în întâmpinarea noastră, îi spunem cu ce probleme am ajuns și noi pe acolo, după care acesta spune: fraților, sunt de acord cu voi, sunt și eu împotriva sinodului”… Încerca să ne mai tragă de limbă după care să-și de-a arama pe față, spunându-ne că este pe vechi și că ține legătura cu Slătioara. Când ne bucuram și noi că am mai găsit pe cineva care este împotriva sinodului, aflăm ca de fapt că erau dintre cei cu alte probleme, după ce am susținut și încercat să îl convingem că trebuie să ascultam de Sfântul Paisie Aghioritul și părinții care ne-au explicat despre această problemă, s-a enervat și a spus: Bine v-a făcut că v-au exclus, vă exclud și eu” și ne-a dat de înțeles să plecăm de acolo înainte să ne scoată el. Când să ne urcăm în mașină fratele Valerică a strigat la el: Stilismul este în rătăcire”. Fiindcă schisma este încă o pârghie de putere a antihristului.

După aceasta ispită, apare alta, la o altă mănăstire, unde un călugăr cu barba lungă ne-a făcut și acesta cu ou și oțet, că suntem înșelati, că la sinod a fost bine ce s-a făcut… După aceste întâmplări una după alta, ca să fie ispita din ce în ce mai mare a doua zi, în timp ce coboram de la o mănăstire, pe drum, ne-am întâlnit cu trei călugări. Pe unul dintre ei îl cunoșteam mai dinainte, că mai lupta și el împotriva acestor probleme. Am oprit și ne-am urcat cu toții la drum în altă direcție, la o distanță mai mare. Din vorbă în vorbă, am auzit ca ei considerau ca tainele sunt invalide. Noi totuși am zis să vedem până la capăt și am acceptat cererea acestora. Fiind și ei înflăcărați de a mărturisi, am mers împreună la o mănăstire.

Și acum, fraților, ne aflam într-o încercare de fapt sa vedem felul exprimării unor oameni aflați pe o linie extremă. Dumnezeu a îngăduit asta spre folosul tuturor, asta dacă fiecare dintre noi se smerește și înțelege de fapt că prin această luptă, dacă nu o ducem cu dreaptă socoteală, mai rău dărâmăm decât zidim.

Intrând în curtea acelei mănăstiri cunoscute, un preot aflat prin curte s-a apucat să intre în discuție cu cei trei monahi, care au spus că nu merg să se închine la biserică și ca nu mai sunt taine. Felul cum punea problema nășteau contraziceri și neînțelegeri. Între timp așteptând să intrăm la preotul acelei mănăstiri, un părinte cunoscut și duhovnicesc, am cunoscut un diacon care era în vizită cu familia. Dându-i cărțile, acesta încerca să afle de unde am binecuvântare sa dau aceste cărți și fel și fel de întrebări, la care eu i-am zis să mulțumească Bunului Dumnezeu ca ne-am întâlnit ca să intre în posesia acestor cărți. Între timp primim vestea că putem merge la chilia părintelui, am mers eu cu fratele Valerică, acei trei călugări, un preot și acest diacon în sufletul căruia se năștea deja deschiderea față de problemele existente. Intrând în chilie acel părinte smerit și foarte doritor să intre în contact cu părinții care au întrerupt pomenirea, pentru a discuta, începe prin a ne spune clar că sinodul cu adevărat a fost tâlhăresc și că este total împotriva lui. În timp ce acesta vorbea foarte clar și explica atât de bine, acel diacon se vedea ca este foarte mișcat de cele auzite.

Apoi acest părinte ne întreabă despre calendar, la care cu toții eram în același cuget, după care a ajuns la problema tainelor, unde acei călugări au spus că ei spun ca nu mai sunt valide. Dezamăgit, preotul le explica că nu putem spune asta. Am intervenit și am zis: Părinte, eu și cu fratele Valerică ne delimităm de acești călugări, deoarece noi nu mergem pe această linie extremă, ne-am întâlnit cu ei pe drum și nu știam credința lor. Noi suntem pe linia părintelui Theodoros Zisis, a domnului Mihai-Silviu Chirilă și a Gherondei Gavriil din Muntele Athos, ucenicul Sfântului Paisie Aghioritul. Noi credem că există har, cum și în ce fel lucrează Bunul Dumnezeu știe mai bine, nu îi considerăm pe toți eretici, dar există totuși o părtășie la erezie a celor indiferenți la gravitatea ereziei din Creta și ținem calendarul nou.

Din cele spuse se vedea ca era de acord cu noi, doar că la el problema era că acest sinod a fost într-adevăr tâlhăresc, dar este un tablou al celor ce urmează să vină și că după război se vor face alte sinoade și acolo se vor impune toate. Acolo s-au discutat și altele mai rele, că el ține Ortodoxia ca și până acum și că poate să-l facă bucățele și el tot nu va schimba nimic. Apoi i-am explicat: Părinte, cu mila Domnului noi mergem prin țară, prin mănăstiri, biserici, centrele orașelor și sate ca să stăm de vorbă cu oamenii, aceștia nu cunosc problemele, pentru că nu li se vorbește. Dacă noi păstrăm comuniune cu erezia și vine războiul și moartea în comuniune ce am făcut? Dacă noi nu pregătim oamenii înainte de relele care vor veni, aceștia nu vor ști ce să facă, nu se vorbește nici măcar în predici, ci foarte rar”... Și aici nu a putut să mai zică nimic.

La sfârșit, s-a bucurat când i-am dat cărțile căci nu știa despre ele. Încă un motiv să avem nădejdea că, după ce va citi cărțile domnului Mihai-Silviu Chirilă și a Părintelui profesor Theodoros Zisis, va înțelege importanța opririi pomenirii ierarhului. A fost foarte impresionat de cartea Dictatura numerică, ed. a III-a, pe care a primit-o cu drag.

Apoi încă o întâmplare, am oprit la o biserică unde erau niște sfinte moaște, la care unul din acei călugări de care vă spuneam a rămas să se închine și la icoane. Pe unul dintre cei doi l-am auzind spunând: Hai, repede, sa ieșim din biserică!, ca să nu se închine la icoane. Atitudinea aceasta este cu adevărat extremă, așa cum afirmă și că tainele nu sunt valide. Sper că prin ceea ce am mai vorbit cu ei și această mărturisire, acei călugări să își dea seama de panta pe care au alunecat, deoarece ei nu sunt oameni răi, au râvnă și e păcat, dacă nu o vor folosi cu dreaptă socoteală pentru binele Bisericii lui Hristos.

Am întâlnit pe părintele Vasile Savin care a fost la sinaxa de la Roman și pe care îl știam, deoarece a fost și la sinaxa de la Botoșani. După ce i-am explicat de fapt ce s-a decis la Roman (s-a semnat ceva greșit, adică s-a hotărât că există har în Biserică, dar doar spre osândă; spre exemplu din perspectiva lor, un bebeluș botezat în BOR e eretic, au negat conceptul de părtășie la erezie, neținând cont de scrierile Sfântului Teodor Studitul și de spusa acestuia că există un consens patristic în această privință ș.a.) acesta regreta că a semnat la Roman, a rămas să-i dau numărul părintelui duhovnic ca să ia legătura cu dânsul ca să afle mai multe.

Fratele Valerică a întâlnit o femeie în vârstă (fostă profesoară) care pe vremea comuniștilor a fost prigonită pentru că nu a primit carnetul roșu de membru de partid iar când a văzut cartea Dictatura numerică (Ediția a III a) s-a bucurat foarte mult după ce i s-a explicat despre ce e vorba și a vrut neapărat și a contribuit cu o sumă mare de bani ca s-o mai tipărim și să dăm la oameni. A scos buletinul, a zis că-l va distruge, așa cum a respins odinioară actul antihristic de pe timpul comunismului. Ne-a impresionat foarte mult. Un alt bătrân la 78 de ani, mă trezesc cu el lângă mine și îmi spune: Măi, tinere, este extraordinar ce faceți, domnule, câte lucruri importante spuneți în această broșură, prin care deschideți mintea oamenilor”. Acesta refuzase și cardul de sănătate, nu știa ce s-a întâmplat la pseudosinod, i-am explicat și totodată i-am lăsat cărți, ne-a încurajat ca să trezim tinerii ca să contrabalansăm lupta împotriva acestor nenorociri ce se abat peste noi.

La întoarcere am trecut pe la Bacău, la editura unde am făcut o parte din cărți la un preț foarte bun și iconițe, dăruite gratuit de Editura Docment Print. Dintre acestea am dat multe și la Părintele Ilie Lăcătușu și niște afișe pe care le-am lipit pe lunetă având mesaje care demască cele 2 probleme actuale.

După ce am fost la părinții de la Paltin, la întoarcere având mașina trasă în fața primăriei ne-am trezit cu primarul și doi consilieri că vin spre noi încercând să ne certe pentru mesajele puse pe mașină. Aceștia ne-au lipit două coli pe mesajele expuse, pentru ca oamenii să nu afle despre aceste probleme. Erau foarte deranjați. Noi, în schimb, am stat calmi, am vorbit frumos și le-am spus că tocmai plecăm, iar fratele Valerica le-a spus că acela este mesajul Sfântului Ilie Tesviteanul și că nu ne putem juca cu el fiind chiar ziua sfântului.

Am mai cunoscut un pustnic care, de asemenea, era împotriva tuturor actelor, la tot ce înseamnă tehnologie, și nu era de acord cu extrema celorlalți, după ce noi i-am expus problema, era trăitor, smerit și Bunul Dumnezeu ni l-a scos în cale că mult am avut de învățat de la acesta, era și preot, dar nu părea, la cum era îmbrăcat pentru ca acesta iubea nevoința și nu îngrijirea aspectului exterior. Oricum acesta era la zi cu multe din problemele actuale.

La sfârșitul mărturisirii am mers la Părintele Ilie Lăcătușu unde știam ca vor veni foarte mulți oameni. Chiar așa a fost. De la 9 dimineața până la 11 seara, oamenii veneau continuu. Pe la orele 15-16, după ce Bunul Dumnezeu a îngăduit să dăm cărți și să luăm mai multe baxuri de cărți și broșuri a venit o ispită: ducându-se la mașină să mai ia ceva, fratele Valerică a lăsat cheia în mașină pe bord și s-au încuiat ușile. Noi, cu o zi înainte la insistența mea, făcuserăm planul să mergem după Părintele Ilie Lăcătușu la Unirii, însă fratele nu prefera zona, în schimb eu, da, căci găsisem persoane care chiar au înțeles toate problemele. Și așa Dumnezeu a îngăduit ca noi să stăm pe loc acolo până la sfârșit, după aceea ne-am dat seama ca asa a rânduit părintele Ilie ca sa rămânem pe loc. Abia seara mi-am răspuns la întrebare oare de ce, în afară de faptul că eram conștient că pe drumul acesta era de așteptat să ne așteptam la ispite. Abia târziu am întâlnit două fete care chiar căutau sincere Adevărul, dar nu știau despre aceste probleme și acum una din ele este deja este hotărâtă să meargă pe acest drum și are și multă râvnă. Iar mai devreme de a se întâlni pe cele două am întâlnit încă o persoana care de asemenea va merge la părintele Claudiu Buză.

La sfârșit am spart geamul ca să putem pleca spre Pitești, cu mila Domnului am ajuns bine, am găsit și geam ieftin la mâna a doua. Dau slavă lui Dumnezeu că am rămas pe loc, că am cunoscut acele persoane și că până târziu au tot venit oameni și am dat broșuri și am stat de vorba cu ei. De când am pus afișele pe lunetă au crescut ispitele, oamenii făceau poze la lunetă și ne încurajau.

Mulțumim Bunului Dumnezeu pentru toate și Maicii Domnului, mulțumim domnului Mihai-Silviu Chirilă care ne-a ajutat din nou cu cărți pentru drum, mulțumim părintelui Claudiu Buză pentru ajutorul dat și din partea comunității de la București, mulțumim Duhovnicului nostru care ne-a sprijinit și comunității din Vâlcea, mulțumim celor din Constanta, Brașov, Tecuci, Medgidia, Ivești care ne-au ajutat financiar pentru a merge mai departe. Împreună suntem o forță, totul este să rămânem în smerenie și cu dreaptă socoteală, să stăm bine, să stăm cu frică și să luăm aminte, căci diavolul acum răcnește cel mai rău. Doamne ajuta la toți!

Emanuel Iscru

fratele Valerică Bușă

Scău Andrei

NOTĂ OrtodoxINFO

Nota teologului Mihai-Silviu Chirilă

Ortodocșii și ereticii părintelui Savin

Cei trei tineri care au mers prin țară pentru a le deschide ochii credincioșilor ortodocși cu privire la sinodul mincinos și eretic din Creta s-au întâlnit la un moment dat și cu părintele Vasile Savin.

Acesta le-a declarat că se căiește pentru semnătura pe care a dat-o la Roman, că acolo s-a exagerat etc. La scurt timp, a scris pe unul dintre săitulețele grupării Sava-Staicu-Rădeni un fel de scriere-atașament față de deciziile acelei întâlniri de la Roman. Înțeleg că i-a fost adresată o întrebare telefonică în care a răspuns că i-a încercat” pe cei trei băieți, când le-a spus că regretă semnătura de la Roman. Că a vrut să vadă ce gândesc ei. După care, văzând ce gândesc, i-a lăsat să creadă că este de partea lor și și-a văzut de drum.

Nu știm ce “strategii” are părintele Savin. Sfinția sa ne-a obișnuit cu astfel de „strategii”. O astfel de “strategie” a aplicat și în ziua în care a fost alungat din parohie, în februarie 2017, când, în loc să rămână în biserica parohială, așa cum a făcut părintele Ioan Ungureanu, și să slujească alături de noi, cei ce veniserăm să îl sprijinim și care eram dispuși să facem orice, în limitele legii, pentru a-l ajuta să rămână paroh la Dochia, a preferat să ne țină în frig și zăpadă, să râdă lumea de noi, să ne batjocorească parohienii sfinției sale, numindu-ne “sectari”, “satane” etc. După care a plecat din parohie și dus a fost.

Până în luna iulie, când, aplicând o “strategie” similară, a revenit la parohie, a slujit împreună cu preotul pomenitor, care, evident, a pomenit ierarhul eretic, după care lumea, foștii parohieni, l-au alungat, nu înainte de a-i sparge, după cum relata chiar sfinția sa, câteva cauciucuri la mașină și de a-i adresa câteva invective, pe care nu are rost să le consemnez pentru istorie.

Noi, pe atunci tovarășii de luptă ai sfinției sale, am aflat despre această împreună-slujire cu preotul pomenitor dintr-un comunicat MMB. Convinși că MMB minte, am scris o dezmințire, i-am arătat-o părintelui Savin, a fost de acord să o publicăm, după care MMB a venit cu dovezi că de data aceea nu mințea. Când i-am cerut părintelui Savin să explicăm exact ce s-a întâmplat, mai ales că MMB se folosea de informație pentru a-i manipula pe botoșăneni (informația era publicată în presa din Botoșani) că părintele Ioan Ungureanu este singurul care “s-a răzvrătit în Moldova”, părintele Savin a dispărut. Vreo trei luni… Noi am rămas cu buzele umflate și cu MMB râzând de noi…

Nu știm ce a urmărit părintele Savin și de ce ar fi vrut să vadă ce gândesc” Emanuel Iscru și ceilalți ai săi, mai ales că ce gândesc ei au spus public, cu ocazia primei lor călătorii misionare prin țară. Un singur lucru este sigur: dacă e să dăm crezare părintelui Savin că a vrut să vadă ce gândesc cei trei tineri, atunci, după ce a văzut ce gândesc, după ce i-a încurajat să gândească “greșit”, i-a lăsat în “greșeala” și în “înșelarea” lor, nefăcând niciun efort pentru a-i aduce pe calea cea bună. Ba dimpotrivă, a făcut tot ce se poate pentru a-i întări în convingerile lor “rătăcite”, dându-le impresia că este de partea lor. Oare așa se cuvine să se comporte un mărturisitor al Ortodoxiei față de fratele său, pe care îl crede în înșelare? Să-i dea impresia că e de acord cu el și să îl lase așa?

Poate scriitura părintelui Savin este inspirată de frica de o greșeală comisă. Și-o fi dat seama că cei trei băieți vor spune public de întâlnirea cu sfinția sa și le-a luat-o înainte, scriind un atașament față de deciziile de la Roman, pentru ca să nu se supere colegii de grupare Sava-Staicu-Rădeni.

Poate părintele Savin este de bună credință și chiar crede în ce a semnat la Roman. Din păcate pentru sfinția sa, argumentarea pe care o folosește în textulețul respectiv este una simplistă, la fel de simplistă ca și deciziile întâlnirii de la Roman, care au eliminat toate nuanțele existente în realitatea bisericească actuală, fie că țin seama de ele sau nu cei adunați la Roman în ianuarie.

Nu încape nicio îndoială că sub aspectul credinței lumea se împarte în ortodocși și eretici. Asta în condițiile normale ale vieții bisericești. În condițiile anormale ale infestării Bisericii cu erezie, lucrurile sunt mai complicate, din cauza dinamicii acțiunii ereziei asupra vieții bisericești. Din acest motiv există sinoadele ecumenice, pentru a separa apele și a-i scoate pe eretici în afara comuniunii cu ortodocșii, restabilind linia de netrecut (decât prin abandonarea ereziei) dintre Ortodoxie și erezie, dintre ortodocși și eretici.

Reamintim că ideea că există o “a treia cale” sau “o a treia stare” între ortodocși și eretici este o invenție a preotului Staicu, a monahului Efrem și a celor câțiva aghioriți care s-au asociat la această interpretare simplistă. Eu cel puțin am spus întotdeauna că părtășia la erezie este o încercare de a explica starea celor din Biserică atrași fără voia lor și fără știrea lor într-o erezie ca cea a ecumenismului, nicidecum o stare intermediară între ortodocși și eretici. Nu am afirmat niciodată că pe lume ar exista ortodocși, eretici și unii care nu sunt nici ortodocși, nici eretici.

Eroarea în care persistă cei de la Roman se datorează principiului din perspectiva căruia judecă situația. Dacă se pornește de la principiul mărturisirii de credință împotriva ereziei, atunci lucrurile sunt relativ simple: cei ce mărturisesc public împotriva ereziei ecumeniste sunt ortodocși, iar cei ce susțin, prin orice mijloc, ecumenismul și sinodul din Creta sunt eretici, necondamnați evident.

Când însă se pune ca principiu al mărturisirii doar nepomenirea ierarhului, lucrurile se complică, mai ales dacă principiul este conjugat și cu teoria vaselor comunicante, aplicată situației dinainte de condamnare sinodală. Judecând simplist doar după criteriul nepomenirii, se poate ajunge la concluzia că numai cei ce au întrerupt pomenirea sunt ortodocși, iar toți cei care nu au întrerupt-o sunt… Cei de la Roman spun că sunt toți eretici. Indiferent dacă mărturisesc public sau nu împotriva ereziei. Eu și părinții semnatari ai Proiectului de Rezoluție din ianuarie spunem că nu sunt toți eretici, deoarece, deși sunt atrași într-o părtășie la erezie de către ierarhul locului, unii dintre ei luptă în diferite feluri de mărturisire contra ereziei, chiar dacă nu au întrerupt încă pomenirea, din diverse motive, unul dintre cele mai serioase fiind chiar naufragiul teologic al grupării Sava-Staicu-Rădeni, care devine un exemplu de neurmat pentru cei ce vor să facă mărturisire.

Desigur, cei ce nu au întrerupt pomenirea ierarhului eretic sunt vinovați înaintea lui Dumnezeu pentru frica lor, pentru nehotărârea lor, pentru lașitate, pentru orice, dar în măsura în care nu mărturisesc direct erezia, ci se delimitează de ea, nu pot fi numiți și tratați ca eretici, doar pentru că încă nu au întrerupt pomenirea.

Părintele Savin zice într-unul din dialogurile imaginare din textul sfinției sale: “A acuzat sinaxa de la Roman pe cineva nominal că este eretic? NU!”, de unde trage concluzia că adunarea respectivă nu are cum să fie schismatică, uitând faptul că opt ore din zece cât a durat, acea adunare a încercat să demonstreze că Mihai-Silviu Chirilă este “eretic”, iar întâlnirea de la Satu Mare, care este înfrățită cu cea de la Roman, abundă în insulte la adresa arhiepiscopului Longhin (acuzat nu numai că este eretic, dar și schismatic), a mitropolitului Serafim al Pireului și a tuturor celor ce nu împărtășesc radicalismul schismatic de la Roman.

Analogiile părintelui Savin cu spitalul, cu cancerul, sunt în aceeași cheie simplistă în care încearcă sfinția sa să îi reducă pe toți românii la starea de eretici și nu merită analizate prea profund.

Se cuvin totuși câteva întrebări retorice:

  1. Dacă cei de la Roman ar avea dreptate, înseamnă că fiul părintelui Savin, preotul Andrei Savin, este eretic? Eu zic că nu este. Este slab în credință, este nehotărât, este orice, dar nu poate fi numit eretic.
  2. Dacă cei de la Roman ar avea dreptate, sfinția sa cum se califică pe sine, după conslujirea cu preotul pomenitor din vara anului trecut?
  3. Dacă cei de la Roman ar avea dreptate, cum se explică expresiile episcopul ortodox (Epistola către Navcratie 49: “dacă episcopul nu s-a aflat în sinodul adulter și îl numește adunătură mincinoasă, dar îl pomenește pe mitropolitul său care s-a aflat în acel sinod, dacă trebuie să ne împărtășim de la un preot al acelui episcop ortodox)”, “preotul ortodox” (Epistola către Navcratie 49: “dar dacă preotul pomenește vreun episcop eretic, chiar dacă preotul are viețuire fericită, chiar dacă este ortodox, trebuie să ne depărtăm de la dumnezeiasca împărtășanie”), din scrierile Sfântului Teodor Studitul, cu referire la episcopi și preoți care pomenesc de frică episcopi eretici? Dacă sunt pomenitori, cum sunt și ortodocși? De ce sfântul nu îi numește cu aceeași simplitate cu care i-a numit adunarea de la Roman “eretici”? Răspunsul la această întrebare rezolvă toată tevatura artificială creată în jurul conceptului patristic de părtășie la erezie.

Părintele Savin este un om care își pune întrebări. Să sperăm că le va afla răspunsuri și întrebărilor pe care i le pun eu acum. Nu am nicio îndoială că ne va comunica și nouă acele răspunsuri. Eu știu oricum răspunsurile la ele, nu trebuie să facă vreun efort să mi le comunice personal, mai ales că la nivelul participanților la adunarea de la Roman și a adepților ei de pe margine s-a dat interdicție oricărei comunicări cu mine, pe motiv că sunt un eretic și un înșelat neoecumenist, așa cum a încercat să mintă un cetățean pe youtube, unde a furat un film făcut la conferința de la Salonic și a generat o discuție în care unii cu același cuget schismatic ca și domnia sa încercau să analizeze spusele mele acolo, pentru a arăta lumii că sunt un neoecumenist, așa cum a învățat la școala de teologie” a preotului Staicu. De data aceasta, am făcut o plângere la youtube, care a restabilit legalitatea și a anulat acea postare pirat.

Am scris această notă de editor pentru că ceea ce spune și gândește părintele Savin este comun aproape tuturor preoților nepomenitori din Moldova, cu trei-patru excepții, un ieromonah foarte smerit și la locul său și trei preoți nepomenitori de mir. În rest, toți sunt adepții grupării Sava-Staicu-Rădeni, fie că o spun în gura mare, cum o face părintele Savin, fie că o spus ucenicilor în taină, fără a avea curajul să-și asume public crezul și nici compania promotorilor acestei gândiri schismatice.

Categorii
Ecumenism
cuvinte cheie

Articole asemănătoare

28 comentarii

  1. Doamne ajuta

    @pcmouse Frate , lasa asta , toate la timpul lor , va creste si puterea de marturisire a fratilor si vor lasa si carnetul cu cod de bare. poate nici nu are carnet cu cod , acela expirandu-i deja, noi nu stim toate.

    Sa fim cu luare aminte la noi si sa nu barfim lucratorii.

    Mantuire iti doresc dragule .

  2. PcMouse,numai am nici-un act,ce sa mai vb de permis.sa stii ca examen am dat pentru permis cand nu era cu cip.

  3. Dumnezeu să-i ajute pe frații mărturisitori. Pe fratele Iscru îl știu depe F.B. dar am închis contul de când m-au blocat pt.o fotografie cu un personaj interbelic asasinat de Carol II.

  4. Urmatorul traseu cu marturisirea care va incepe din 7 august va fii urmatorul: Tg. Jiu, Caransebesc, Lugoj, Timisoara, Arad, Oradea, Beius, Satu Mare, Baia Mare, Maramures, Vatra Dornei, Poiana Teiului, Reghin, Aiud, Petrosani. Cine ne poate ajuta cu cazarea pentru 4 persoane in vreun loc din cele de mai sus in afar de (Piatra Neamt,Beius,Valcea,Gura Humorului,Baia Mare,) ne-ar fii de mare ajutor. Doamne ajuta.

  5. @pcmouse
    Cele scrise de tine ti-au fost insuflate de la cel cu cornite! Daca taceai…
    Sa ne anunti si pe noi cand incepi apostolatul pe bicicleta, poate ai nevoie de oarece ajutor!
    Sa stii ca daca baietii astia patesc ceva, degetul meu se va indrepta acuzator catre tine!

  6. Dumnezeu sa va ajute! Asta da marturisire! Asta da misionarism! E nevoie ca poporul sa afle adevarul, prea mult e mintit. Indiferent de cum va catalogheaza unii, nu dati inapoi, continuati! Sunt multi ortodocsi chiar evlaviosi care inca nu realizeaza pericolele semnalate de voi. E bine ca se trezesc tot mai multi. Doamne ajuta!

  7. Mântuire le doresc ! Simt o bucurie imensă când mai aflu s-au citesc ceva despre ei . Sper sa fim din ce in ce mai mulți si faptul ca știm că nu suntem singuri ne face să mergem mai departe .Doamne ajută si ne trezește,ajută-ne să fim curajoși să te mărturisim cu toții!

  8. „Marturisirea face parte din datoriile crestinului, mai ales in vremuri grele. Ca putem face noi toate rugaciunile si toate pravilele, dar daca noi nu marturisim atunci cand trebuie, ni se socoteste un fel de lepadare, tradare. Eu socotesc ca tocmai aceasta marturisire este o baie de spalare a pacatelor noastre.”

    Din carticica – „Din invataturile si minunile Parintelui Justin”

  9. Cine „aleargă” pentru mântuirea celor din jur, mare plată va avea conform zicerii: „Cine se mântuiește pe sine, mare se va chema în Împărăția Cerurilor, iar cel care-i va mântui și pe alții, printre cei mai mari se va chema în Împărăția Cerurilor”. Așadar, niciun efort în direcția mântuirii semenilor noștri nu va fi nerăsplătit. Normal ar fi fost să iasă monahii și monahiile la propovăduirea Adevărului care a fost călcat în picioare în Creta cu ocazia pseudo-Sinodului din 16-26 iunie 2016. Se mai împlinește acum și zicerea: „Dacă voi( arhierei, monahi, monahii, preoți, diaconi etc) nu veți vorbi(mărturisi adevărul), pietrele vor striga”. Iată că pietrele, adică mirenii au ieșit la propovăduirea adevărului de credință, la informarea poporului român cu privire la semnarea de către mai marii BOR a hotărârilor eretice ale pseudo-Sinodului menționat mai sus. Și eu zic să luăm aminte și la zicerea: „Tu ești preot în veac după rânduiala lui Melchisedec”.Ce făcuse Melchisedec? Și-a părăsit părinții care aduceau jertfe la idoli, adică nu se aflau în dreapta credință. Mai mult decât atât, s-a rugat lui Dumnezeu ca pe toți cei (de-un cuget) care aduceau jertfe la idoli, deci și pe propriii părinți, să-i înghită pământul, ceea ce s-a și întâmplat. Iată că unii dintre noi ne-am părăsit „Părinții” care au semnat actele eretice din Creta, adică i-am părăsit pe „Părinții” care s-au lepădat de Dumnezeu, chiar dacă ei încearcă să se justifice cum că nu L-au părăsit pe Dumnezeu. Așa am înțeles eu zicerea despre cei care vor fi preoți DUPĂ RÂNDUIALA LUI MELCHISEDEC. Dacă greșesc cumva, rog să fiu corectat. Desigur că dacă spui această „traducere” vreunui preot care încă nu a întrerupt pomenirea ereziarhului, se prea poate să-l superi, căci e greu de admis ca un neica NIMENI să fie uns preot al lui Hristos imediat după pseudo-Sinodul din Creta. Dar trebuie să știm că nici Melchisedec nu avea vreo școală superioară de Teologie, dar pentru că s-a îngrădit de Părinții săi ce jertfeau idolilor, a devenit unul dintre marii preoți ai lui Dumnezeu. Noi însă nu pentru a deveni preoți ne-am îngrădit de ereziarhi, ci pentru a nu-L trăda pe Hristos, Care este tot una cu Ortodoxia. Rog să fiu iertat pentru cutezanța gândurilor mele. Doamne ajută !

  10. După ce am făcut comentariul am citit aproape tot articolul, mai bine zis l-am frunzărit. Când am dat de învățătura Sfântului Cosma Etolianul mi-am dat seama că aceasta îmi confirmă concluzia mea cu privire la oamenii care vor fi „preoți în veac după rânduiala lui Melchisedec”. Iată ce ne spune Sfântul Cosma al Etoliei, conform citării din articolul de față(Tinerii ortodocși nepomenitori își continuă….): „În zilele cele din urmă având nevoie de apostoli, apostoli vor fi toți”. A se înțelege că apostoli vor fi toți cei care nu merg pe calea ereziei sau a ecumenismului. Deci, fiind apostoli, atunci sunt și preoți. Se pare că nu m-am înșelat când am tras concluzia cea (cam) cutezătoare. Așadar, fraților, îndrăzniți să fiți „preoți în veac după rânduiala lui Melchisedec”. Despre Melchisedec, cine nu a citit încă, se poate să ne informăm și din cartea Părintelui Ilia Cleopa: Valoarea sufletului/ arhim. Ilie Cleopa. Bacău: Editura Buna Vestire, 2001, pag. 121-125.
    Chiar Părintele nostru Avraam a fost trimis de Dumnezeu ca să primească binecuvântare din mâna Sfântului Melchisedec.
    Iată ce spune glasul lui Dumnezeu către Avraam despre Melchisedec, citez din cartea amintită: „Pentru că nimeni n-a rămas din neamul lui Melchisedec, el se va numi fără tată, fără mamă și nenumărat de neamuri, nici început zilelor având, nici sfârșit. Și rămâne în veac închipuit ca Fiul lui Dumnezeu”(pag. 24).
    Urarea mea către toți este: Fiți preoți în veac după rânduiala lui Melchisedec, adică Fii ai lui Dumnezeu!

    1. Nu minte nimeni, ci exact asa s-a exprimat preotul Savin, sunandu-i pe acei tineri după aparitia acestui articol ca sa le zica ca i-a pacalit, a vrut sa-i incerce… Acum si-a dat arama pe fata cu adevarat si e bine sa afle toata lumea ca are cu adevarat idei schismatice.

  11. Constantin.am mesajul in telefon.am stat de vorba o ora cu dansul in piatra neamt si fratele Valerica poate confirma asta..am ramas foarte mirat de schimbarea acestui parinte care sincer vroia sa scape de semnatura de la Bacau.dupa care spune ca a fost un joc.Sper ca Bunul Dumnezeu sa il ajute.nu ne putem juca cu vorbele.

    1. @Iscru Emanuel
      Dintre toate manastirile si bisericile judetului Constanta pe la care ati mers, ati gasit vreun preot antiecumenist care sa fi facut pasul nepomenirii? Scrieti-mi va rog, la adresa [email protected]

  12. Cine ne poate ajuta cu cazare la Timisoara,Caransebes.Arad.Aiud sau Petrosani..ne-ar fi de mare folos.Doamne ajuta.

    1. Tot respectul pentru lucrarea de misiune pe care o face acest site in lumea virtuala si tinerii frati pe teren!
      Casuta bunicii am pastrat-o la fel cum era pe cand traia. Daca va e de folos pentru misiune m-as bucura. Se afla la tara, la 7 km intre Aiud si Teius. Frate Emanuel Iscru daca doriti scrieti pe mail.
      Doamne ajuta!

  13. mi s-a umplut inima de bucurie cand am citit. fratilor dragi, Dumnezeu sa va ajute in lupta voastra de marturisire!

  14. Tot respectul pentru lucrarea de misiune pe care o face acest site in lumea virtuala si tinerii frati pe teren!
    Casuta bunicii am pastrat-o la fel cum era pe cand traia. Daca va e de folos pentru misiune m-as bucura. Se afla la tara, la 7 km intre Aiud si Teius. Frate Emanuel Iscru daca doriti scrieti pe mail.
    Doamne ajuta!

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Jurnalismul independent al portalului OrtodoxINFO necesită mult timp, foarte multă muncă, dar și resurse financiare. Veniturile obținute din publicitate sunt însa cu mult sub așteptările noastre inițiale. Chiar dacă portalul are mulți cititori, totuși, sunt foarte puțini care găsesc în produsele promovate prin reclame ceva să-i intereseze… și să dea click pe ele. Pe de altă parte, jurnalismul nu poate fi independent dacă este finanțat de vreun mogul sau organizație.

Pentru a fi independent, acesta trebuie să se bazeze strict pe cititorii săi mulți, care să sprijine fiecare cât poate această lucrare. Ca atare, de bază rămân tot clasicele conturi bancare sau varianta PayPal. Fără sprijinul vostru acest portal nu-și va mai putea continua activitatea.

Mulțumim celor care ne-au ajutat până acum!