Bubuitura de la Iaşi: cercetătorul Gurlui arată că varianta unui boom sonic este improbabilă

După ce ieri a fost eliminată definitiv de către Institutul Naţional de Cercetare Dezvoltare pentru Fizica Pământului ipoteza unui cutremur sau a oricăror tipuri de mişcări seismice (precum eliberarea rapidă unei rezerve de gaz acumulat în sol), astăzi, cercetătorul Silviu Gurlui, de la Facultatea de Fizică a Universităţii „Alexandru Ioan Cuza“ din Iaşi, explică de ce pare improbabilă ipoteza boomului sonic. Acesta a eliminat în ipotezele sale boomul sonic analizând frontul de propagare, energia eliberată şi amprenta pe spectrul de frecvenţă. „Au fost înregistrate frecvenţe joase, de 20 – 120 Hz. Au fost şi mai joase, dar mi-e greu să le pun în evidenţă foarte clar. Boomul sonic are frecvenţe ceva mai înalte. Toate aceste date provin în urma unor secvenţe primite de la oameni şi găsite în media. Calitatea sunetului depinde şi de mişcarea proiectilului sau a sursei, depinde şi de calitatea atmosferei, de înălţime, temperatură şi de viteză“, a declarat Silviu Gurlui

Acesta a declarat în ediţia de ieri a „Ziarului de Iaşi“ că, din punctul său de vedere, zgomotul a fost produs de un meteorit căzut în partea de nord, nord-est a oraşului, ce a produs o undă de şoc de „foarte mare energie“, ale cărui efecte pot fi comparabile cu cele ale unui cutremur de mică intensitate. „Efectul asupra clădirilor a fost al unui mic cutremur ce a durat până la 5 secunde. Sunetul s-a simţit puternic circa 2 secunde. Mulţi oameni aşa l-au şi resimţit acasă. Aceşti meteoriţi au în medie de regulă diametre de zecimi de milimetru. Cântăresc în medie 10 micrograme şi zilnic intră în atmosferă 300 de tone de particule, toate împrăştiate în atmosferă. Vitezele lor medii sunt peste 30 kilometri/secundă“, a precizat Silviu Gurlui. El a mai specificat că este nevoie de a se investi în tehnologie optică şi în cercetarea din domeniu pentru a putea şti mai bine cum pot fi gestionate astfel de situaţii şi pentru a fi identificate aceste fenomene mai uşor.