Părinții unui copil de 14 ani aflat în moartea cerebrală s-ar fi răzgândit, după ce acceptaseră ca organele fiului lor să fie donate, în urma unei discuții cu duhovnicul, susțin medicii. Biserica este de acord cu donarea de organe, dar are o opinie nuanțată când e vorba de moarte cerebrală.
Luni, 11 septembrie, părinții unui adolescent de 14 ani din comuna Mitocul Dragomirei/jud. Suceava au cerut ajutorul medicilor după ce adolescentul se înecase cu mâncare.
Pavel, elev în clasa a VII-lea, suferea de o boală neurologică și a început să aibă convulsii în timpul mesei; așa a aspirat un aliment.
Medicii care au ajuns la fața locului l-au găsit pe adolescent în stop cardio-respirator și l-au resuscitat în jur de o oră. În final, au reușit să îi repornească inima.
„Din păcate, din punct de vedere cerebral nu s-a mai putut face nimic”, spune Dan Teodorovici, purtătorul de cuvânt al Spitalului Județean din Suceava.
Pavel a fost internat la secția de terapie intensivă a spitalului din Suceava, unde, marți, medicii au constatat moartea cerebrală. În aceeași seară, medicii i-au propus tatălui ca organele fiului său să fie donate altor copii bolnavi.
Bărbatul a fost de acord și a semnat consimțământul miercuri dimineață, spun medicii.
„Ulterior, familia nu a mai fost de acord cu prelevarea de organe”, adaugă doctorul Teodorovici, de la Spitalul Județean Suceava.
Răzgândirea familiei
De ce a fost de acord familia inițial cu prelevarea de organe pentru ca, după câteva ore, să se răzgândească?
Reprezentanții Centrului de Prelevare și Donare din Regiunea Moldovei spun că această răzgândire a venit după ce familia ar fi avut o discuție cu preotul duhovnic.
Tatăl lui Pavel, care lucrează ca zilier la Mănăstirea Dragomirna, s-a întors la spital după câteva ore și i-a anunțat pe medici că nu mai este de acord, deoarece așa l-ar fi sfătuit preotul duhovnic, susține coordonatoarea centrului , dr. Raluca Neagu.
„Familia, după ce a venit și a semnat acordul, s-a adresat duhovnicului, care le-a spus că nu este bine ceea ce fac”, punctează dr. Neagu, pentru Europa Liberă, care citează din explicațiile părintelui.
Reprezentanții mănăstirii, prin intermediul purtătorului de cuvânt al Arhiepiscopiei Sucevei, ne-au transmis că decizia a aparținut familiei, nu vreunui preot.
Părinții lui Pavel au refuzat să discute cu presa, însă stareța Mănăstirii Dragomirna, unde tatăl lucrează ca zilier, i-a informat pe reprezentanții Arhiepiscopiei Sucevei și Rădăuților despre acest caz.
„Maica stareță de la Mănăstirea Dragomirna a spus că tatăl tânărului este angajat al mănăstirii și dumnealui, tatăl copilului, n-a fost convins de duhovnic, ci a avut o discuție cu soția dânsului. El și-a dat acordul la spital, singur fiind, și apoi după ce au mers acasă, s-a reîntors cu soția și au revenit asupra deciziei și au anulat acordul de prelevare a organelor”, a declarat pentru Europa Liberă Alexandru Sava, purtătorul de cuvânt al Arhiepiscopiei Sucevei și Rădăuților.
Ce spune Biserica despre prelevarea de organe?
Arhiepiscopia Sucevei și Rădăuților este una dintre cele mai influente instituții bisericești din țară, în subordinea cărora se află celebrele mănăstiri din Bucovina, care fac parte din patrimoniul UNESCO.
Alexandru Sava spune că, în cazul lui Pavel, instituția bisericească nu are de ce să demareze o anchetă internă pentru o posibilă influență a duhovnicului asupra părinților.
Nu ar fi făcut-o, de altfel, ne-a declarat Sava, nici dacă acest dialog ar fi avut loc, deoarece ar fi fost „o discuție care ar fi putut să aibă loc între duhovnic și fiul duhovnicesc”.
„Orice îndemn pe care îl dă preotul este un îndemn, nu este o obligație. Decizia aparține integral familiei. Familia este cea responsabilă de decizia care se va lua.”
Întrebat dacă arhiepiscopia are o recomandare generală pentru preoți, acesta ne-a transmis: „Este opțiunea personală a fiecărui duhovnic. Nu este o decizie sinodală pe care să o aplicăm ca regulă în fiecare eparhie”.
Purtătorul de cuvânt al Bisericii Ortodoxe Române, Vasile Bănescu, a transmis pentru Europa Liberă că „poziția Bisericii este total favorabilă donării de organe pereche, act menit să salveze viața unei persoane”.
În privința prelevării de organe de la persoane declarate în moarte cerebrală, pe care Bănescu o numește o „delicată problemă”, „apare o firească nuanță morală pe care doar cei implicați direct într-o asemenea situație limită au dreptul de a și-o asuma”, spune reprezentantul Bisericii.
„«Moartea cerebrală» nu coincide total cu moartea reală. Din această înaltă rațiune, conștiința și libertatea celor implicați într-un act care, angajând viața și moartea unor oameni, nu are doar conotații medicale, ci și unele morale, sunt cele care au ultimul cuvânt. Biserica nu interzice nimic nimănui, ci doar invită la discernământ și la punerea oricărui gest sau acțiuni în cheia conștiinței morale preocupate ultimativ de viața și demnitatea persoanei umane. Prelevarea/ donarea unui organ viu al unei persoane aflate în moarte cerebrală (deci nedeplină) pentru a salva viaţa unei alte persoane poate fi un asemenea gest”, a transmis Vasile Bănescu.
Medicii de la Iași, de unde este coordonată la nivel regional activitatea de transplant, spun că s-au mai confruntat și în trecut cu situații similare celei de zilele acestea.
„Eu, personal, pe parcursul timpului, am avut aceeași problemă la Iași de mai multe ori – nu numai o dată -cu familii care inițial au semnat, după care s-au dus și (au vorbit cu preoții) și s-au răzgândit. A trebuit să îi găsim pe preoții respectivi, să le explicăm foarte clar despre ce este vorba”, spune Raluca Neagu, coordonatoarea Centrului de Prelevare și Donare din Regiunea Moldovei.
De cele mai multe ori, adaugă Neagu, aparținătorii sau preoții nu au putut fi convinși. Directoarea centrului transmite că a existat și un caz de acest gen în care donatorul a fost scos din sală, după ce familia și-a retras consimțământul.
Potrivit legii, prelevarea „fără drept” de ţesuturi sau organe de la un cadavru este infracțiune și se poate pedepsi cu până la trei ani de închisoare.
Reclame
Cristina Elena Răducanu, magistral:
S-au umflat piepturile unora de indignare că părinții unui copil din Suceava, aflat in moarte cerebrală, au refuzat să-i doneze organele, la sfatul duhovnicului.
Și-au îndreptat săgețile împotriva preotului pe care l-au beștelit cum s-au priceput mai bine, condamnând totodată și părinții că l-au ascultat.
Toată isteria s-a declanșat în vreme ce, la Botoșani, Gabriel, copilul in vârstă de trei ani, aruncat de la etajul unui motel de catre mama lui și-a revenit din….moarte cerebrală.
Copilul a ieșit din moarte cerebrală (cea din care spune știința că nu se poate ieși) chiar de ziua lui de naștere.
Cu puțin timp în urmă, tatăl copilului fusese chemat de către medici să-si dea acordul pentru a-l deconecta pe băiețel de la aparate, dându-i zero șanse la viață.
Cum s-ar fi numit dacă intenția acestora ar fi fost pusă în aplicare?
Crimă.
Medicii, cu încuviințarea tatălui, l-ar fi ucis pe Gabriel.
Dacă părintelui i s-ar fi propus să-și dea acceptul ca organele micuțului sa fie scoase si folosite pentru transplant, iar acesta ar fi spus da, cum s-ar fi numit actul de prelevare a organelor?
Crimă.
Copilul ar fi fost tranșat de viu.
Gabriel acum trăieste, ba mai mult, susțin aceiasi medici care nu-i dădeau nicio șansă, ca se va recupera complet.
Cadrele medicale vorbesc despre un miracol.
Și este un miracol.
Dumnezeu hotărăște asupra vieții și asupra morții.
Să-l lăsăm pe El, așadar, să decidă, iar noi să ne recunoaștem nimicnicia.
Dacă mai sunt doritori să înjure preotul, îi invit să reflecteze înainte la cazul micuțului Gabriel.
Ne străduim să menținem viu acest site și să vă punem la dispoziție informații care să facă lumină în provocările pe care le trăim. Activitatea independentă a OrtodoxINFO funcționează strict cu ajutorul cititorilor, din acest motiv vă cerem acum ajutorul. Ne puteți sprijini printr-o donație bancară sau prin PayPal, completând formularul de mai jos.
Mulțumim celor care ne-au ajutat până acum!
Prelevarea nu se face “de la un cadavru” ci organele trebuie sa fie inca vii. Pe scurt, omul inca n-a murit cand i se preleveaza organele. E adica macelarit de viu. Iar banescu e un idiot globalist.
Din nou Biserica e vinovată că nu le merg unora afacerile. Organele respective nu erau donate gratuit… Cineva câștiga niște bani de pe urma acestora…
Și mai e o problemă. Ai o problemă de conștiință și vorbești cu duhovnicul despre asta? Taci și asumă-ți decizia luată! Duhovnicul nu a obligat pe nimeni să procedeze într-un mod sau altul. Glasul conștiinței i-a spus să nu participe la păcate străine. Dacă l-ar fi sfătuit să fie de acord cu donarea organelor, ar fi comis un păcat străin și ar fi trebuit ca și duhovnicul să facă un canon de pocăință pentru asta. Atunci când sfătuim pe cineva să facă un păcat, se cheamă că am participat la păcate străine.