În perioada ianuarie – iunie 2023, datoria externă totală a crescut cu 14. 672 milioane euro (nn. adică 14,6 miliarde euro; ziariștii mituiți de la știripesurse încearcă să minimalizeze datoria, exprimând-o în mii de milioane, nu în miliarde), anunţă, luni, Banca Națională a României (BNR).
În perioada ianuarie – iunie 2023 contul curent al balanţei de plăţi a înregistrat un deficit de 9.826 milioane euro (nn. 9 miliarde de euro), comparativ cu 11.997 milioane euro (11,9 miliarde de euro) în perioada ianuarie – iunie 2022. În structura acestuia, balanţa bunurilor a consemnat un deficit mai mic cu 1.447 milioane euro, balanța serviciilor a înregistrat un excedent mai mare cu 1.696 milioane euro, balanța veniturilor primare a înregistrat un deficit mai mare cu 847 milioane euro, iar balanța veniturilor secundare a înregistrat un excedent mai mic cu 125 milioane euro.
Investiţiile directe ale nerezidenţilore în România au însumat 3.930 milioane euro (comparativ cu 4.533 milioane euro în perioada ianuarie – iunie 2022), din care participațiile la capital (inclusiv profitul reinvestit net estimat) au însumat valoarea netă de 4.283 milioane euro, iar creditele intragrup au înregistrat valoarea netă negativă de 353 milioane euro.
În perioada ianuarie – iunie 2023, datoria externă totală a crescut cu 14.672 milioane euro. În structură, datoria externă pe termen lung a însumat 112.591 milioane euro (nn. 112,59 miliarde de euro) la 30 iunie 2023 (70,7 la sută din totalul datoriei externe), în creștere cu 15,2 la sută față de 31 decembrie 2022. Datoria externă pe termen scurt a înregistrat la 30 iunie 2023 nivelul de 46.642 milioane euro (29,3 la sută din totalul datoriei externe), în scădere cu 0,4 la sută față de 31 decembrie 2022.
Rata serviciului datoriei externe pe termen lung a fost 14,9 la sută în perioada ianuarie – iunie 2023, comparativ cu 16,2 la sută în anul 2022. Gradul de acoperire a importurilor de bunuri și servicii la 30 iunie 2023 a fost de 5,1 luni, în comparație cu 4,4 luni la 31 decembrie 2022.
Gradul de acoperire a datoriei externe pe termen scurt, calculată la valoarea reziduală, cu rezervele valutare la BNR la 30 iunie 2023 a fost de 90,5 la sută, comparativ cu 80,2 la sută la 31 decembrie 2022.
Reclame
Ne străduim să menținem viu acest site și să vă punem la dispoziție informații care să facă lumină în provocările pe care le trăim. Activitatea independentă a OrtodoxINFO funcționează strict cu ajutorul cititorilor, din acest motiv vă cerem acum ajutorul. Ne puteți sprijini printr-o donație bancară sau prin PayPal, completând formularul de mai jos.
Mulțumim celor care ne-au ajutat până acum!
Nu sunt economist și finanțist și mai puțin . Doar că mă întreb , referindu- ma STRICT LA BANI : dacă banii actuali sunt Fiat, adică lipsiți de orice valoare intrinsecă, și nesprijiniți de absolut nimic concret cum ar fi produse – care , ele, există – atunci despre ce datorii poate fi vorba ? Poate doar imaginare, create prin ingineria financiaro- socială a controlului mintal de masa, în care în momentul de față există un noian de ” specialisti” mai mult sau mai putin legați de originea cripto( fals) iudaică a bancherilor internaționali. Interesele fiind colosale în ce privește perpetuarea lanțului ( fictiv) din jurul trupurilor noastre, pe rînduri întregi de generații. Altfel, adio huzureala, jefuire, mințire , pervertire și spulberare a vieților goyimilor.
După cum spunea Edward Mandell House, consilier al președintelui american Woodrow Wilson, vorbind despre poporul american acum o sută de ani : ” Ei vor fi proprietatea noastră iar noi îi vom menține pentru totdeauna ca garanție. Vor fi lipsiți de drepturi și li se va da o valoare comercială care să ne aducă nouă profit iar ei nu vor avea habar de nimic . Singura cale logică de a finanța guverne este de a-i i îneca în datorii.”