X

Sfântul Apostol Andrei – Cel ce a născut din botez creștin poporul român

SFANTUL APOSTOL ANDREI,
PROPOVADUITORUL EVANGHELIEI IN SCYTHIA MINOR (DOBROGEA)

Sirul “sfintilor nationali” ar putea incepe cu unul din apostolii Mantuitorului Iisus Hristos, si anume cu Sfantul Andrei. Acesta, desi era iudeu de neam, a propovaduit intr-o parte a pamantului romanesc, la stramosii nostri geto-deaci, si anume in teritoriile situate pe tarm apusean al Marii Negre (Pontul Euxin).

Cine era Sfantul Andrei, “cel intai chemat” la apostolie? Era frate al lui Simon Petru, care s-a numarat, de asemenea, printre cei 12 apostoli ai Domnului, fiind amandoi fiii pescarului Iona. Erau originari din Bersaida, localitate situata pe tarmul Lacului Ghenizaret (Marea Galileii), din provincia Galileea, in nordul Tarii Sfinte. Amandoi au fost pescari, alaturi de tatal lor. Amandoi s-au numarat printre “ucenicii” Sfantului Ioan Botezatorul, ascultand timp indelungat predicile acestuia in pustiul Iordanului, cu indemnuri la pocainta si proorocia despre venirea lui Mesia. De la acesta a auzit Andrei cuvintele “Iata Mielul lui Dumnezeu, Cel ce ridica pacatul lumii” (Ioan 1, 29). A fost si el martor, alaturi de alti ucenici, la botezul Domnului si la cunoscuta convorbire dintre Iisus si Ioan, intarindu-se in convingerea ca Acesta era Mesia cel prezis de prooroci. A doua zi dupa botezul Domnului in Iordan, Ioan Botezatorul statea pe tarmul acestui rau cu doi dintre ucenicii lui, Andrei si Ioan (viitorul apostol si evanghelist), carora le spune din nou: “Iata Mielul lui Dumnezeu” (Ioan 1, 36). Auzind aceasta marturisire, cei doi ucenici au pornit dupa Iisus, in dorinta de a-L cunoaste. Iisus i-a observat si i-a intrebat: “Ce cautati?” La care ei au zis: “Invatatorule, unde locuiesti?” El le-a zis: “Veniti si veti vedea”. Au mers deci si au vazut unde locuia si au ramas la El in ziua aceea (Ioan 1, 37-39). Andrei a anuntat apoi si pe fratele sau Simon Petru ca “a gasit pe Mesia” (Ioan 1, 41).

Chemarea lui Andrei la apostolie s-a petrecut ceva mai tarziu. Este relatata de Sfantul Apostol si Evanghelist Matei prin cuvintele: “Pe cand (Iisus) umbla pe langa Marea Galileii, a vazut doi frati, pe Simon ce se numeste Petru si pe Andrei, fratele lui, care aruncau mreaja in mare, caci erau pescari. Si le-a zis: <<Veniti dupa Mine si va voi face pescari de oameni>>. Iar ei, indata lasand mrejele, au mers dupa El” (Matei 4, 18-20 si Marcu 1, 16-18).

Sfintele Evanghelii mai pomenesc pe Sfantul Andrei doar de doua ori: la inmultirea painilor, dincolo de Marea Galileii, cand el a instiintat pe Mantuitorul ca acolo, in multime, era un baiat care avea cinci paini de orz si doi pesti (Ioan 6, 8-9), iar a doua oara, dupa invierea lui Lazar cand, impreuna cu Filip, au instiintat pe Domnul ca niste elini (greci), veniti in Ierusalim cu prilejul sarbatoririi Pastelui iudaic, voiau sa-L vada (Ioan 12, 20-22).

Alaturi de ceilalti ucenici, a fost trimis si Andrei de catre Mantuitorul la propovaduire. L-a insotit pe Mantuitorul pe drumurile Tarii Sfinte, a fost martor la minunile pe care le-a savarsit, a ascultat cuvintele Sale de invatatura si parabolele pe care le-a rostit in fata multimilor, a suferit alaturi de ceilalti apostoli, atunci cand Domnul a fost prins, judecat, chinuit si apoi rastignit pe cruce; s-a bucurat alaturi de ei cand a aflat de minunea invierii din morti si L-a vazut pe Domnul inviat in prima zi, si dupa opt zile, apoi la aratarea din Galileea, cand au primit porunca predicarii Evangheliei la toate neamurile (Matei 28, 19).

In urma poruncii Domnului, de a vesti Evanghelia la toate neamurile, dupa pogorarea Duhului Sfant si intemeierea Bisericii crestine la Ierusalim, in ziua Cincizecimii din anul 30, Sfintii Apostoli si apoi ucenicii lor, au inceput sa predice noua invatatura adusa in lume de Mantuitorul Iisus Hristos. Potrivit traditiei si celor scrise de unii istorici si teologi din primele veacuri crestine, Sfantul Apostol Andrei a fost primul propovaduitor al Evangheliei la geto-daci, in teritoriul dintre Dunare si Marea Neagra – cunoscut pe atunci sub numele de Scythia (Scitia), dar si in teritoriile de dincolo de Prut, in nordul Marii Negre. Dar pana a ajunge aici, el a predicat in Asia Mica, de unde s-a indreptat spre teritoriile amintite de la Dunare si Marea Neagra. Trebuie sa notam ca in aceste teritorii, locuite de geto-daci, prin secolele VII-VI i.Hr. s-au asezat colonisti greci, care au intemeiat cunoscutele cetati de pe tarmul apusean al Marii Negre:Tyras (Cetatea Alba), Histria (Istria), Tomis (Constanta), Callatis (Mangalia), si altele. Spre sfarsitul secolului al IV-lea i. Hr. s-au asezat aici triburi de sciti, populatie nomada de origine iraniana, care au fost asimilati cu timpul de autohtoni; ei au dat insa teritoriului respectiv numele de “Scitia” (Scythia). Mai tarziu, teritoriile de pe tarmul apusean al Marii Negre, pana inspre gurile Bugului, au facut parte din statul geto-dac condus de regele Burebista (sec. I, i.Hr.), dar in anul 28 cetatile grecesti de aici au acceptat protectoratul statului roman. In anul 46 d. Hr., intreg teritoriul dintre Dunare si Marea Neagra a fost cucerit de romani si anexat la provincia Moesia Inferior (Bulgaria rasariteana de azi), iar in anul 297, in timpul imparatului roman Diocletian, a devenit provincie aparte, sub numele de Scythia Minor (Scitia Mica).

Anexarea acestui teritoriu – inclusiv a cetatilor grecesti pomenite mai sus -, in cultura si formele de viata grecesti si apoi romane, a oferit conditii prielnice pentru predica Sfantului Apostol Andrei. Asa cum aratam mai sus, traditia despre predica sa in Scitia apare in cateva lucrari scrise in primele veacuri crestine. De pilda, in lucrarea Despre apostoli a lui Hipolit Romanul, mort in timpul persecutiei imparatului Decius (249-251), iar in secolui IV in Istoria bisericeasca a episcopului Eusebiu din Cezareea Palestinei († 339/340). Iata ce scria Eusebiu: “Sfintii Apostoli ai Mantuitorului, precum si ucenicii lor, s-au imprastiat in toata lumea locuita pe atunci. Dupa traditie, lui Toma i-au cazut sortii sa mearga in Partia, lui Andrei in Scitia, lui Ioan in Asia…”. De altfel, din epistola Sfantului Apostol Pavel catre Coloseni (3, 11), reiese ca si “scitii” au putut auzi cuvantul lui Dumnezeu. Traditia ca Sfantul Apostol Andrei a predicat la sciti a fost reluata mai tarziu si de alti scriitori bisericesti. De pilda, calugarul Epifanie, in secolui VIII, in Viata Sfantului Apostol Andrei, scria ca intre popoarele evanghelizate de el se numarau si scitii. In asa numitul Sinaxar al Bisericii constantinopolitane se preciza ca acest apostol “a predicat in Pont, Tracia si Scitia”. In acelasi Sinaxar se afla o alta stire, potrivit careia, Sfantul Andrei ar fi hirotonit ca episcop de Odyssos sau Odessos (Varna de azi, in Bulgaria), pe un ucenic al sau cu numele Amplias (Ampliat), pe care Biserica Ortodoxa il praznuieste in fiecare an la 31 octombrie. Mult mai tarziu, scriitorul bizantin Nichifor Calist (secolul al XIV-lea) scria ca Sfantul Apostol Andrei a trecut din provinciile Asiei Mici (Capadocia, Galatia si Bitinia) “in pustiurile scitice”, care puteau fi situate fie ca in Scitia Mare (sudul fostei Uniuni Sovietice), fie Scitia Mica sau Dacia Pontica, locuita de greci, romani si geto-daci. De altfel, istoricii bisericesti rusi socotesc ca Sfantul Apostol Andrei a predicat si in nordul Marii Negre.

Invatatul mitropolit Dosoftei al Moldovei, in cartea sa Viata si petrecerea sfintilor, scria ca “Apostolului Andrei i-a revenit (prin sorti) Bitinia si Marea Neagra si partile Propontului, Halcedonul si Vizantea, unde e acum Tarigradul (Constantinopolul n.n.), Tracia si Macedonia, Tesalia, si sosind la Dunare, ce-i zic Dobrogea si altele ce sunt pe Dunare, si acestea toate le-a umblat”.

In sprijinul evanghelizarii teritoriilor de pe tarmul apusean al Marii Negre de catre Sfantul Andrei vin si unele colinde, legende si obiceiuri din Dobrogea si din stanga Prutului, adica din Basarabia, care amintesc de trecerea lui prin aceste locuri. Una din aceste colinde pomeneste de “schitul” sau “manastirea” lui Andrei, la care veneau Decebal si Traian, cel din urma ascultand si slujba savarsita acolo. Exista apoi cateva numiri de ape si locuri ca “Paraiasul Sfantului Andrei”, “Apa Sfantului” sau “Pestera Sfantului Andrei”, care se vede si azi in hotarul comunei Ion Corvin, in apropiere de granita romano-bulgara.

Fara indoiala ca Sfantul Apostol Andrei nu s-a marginit numai la predicarea Evangheliei si la botezul celor pe care i-a adus la Hristos dintre grecii si geto-dacii din teritoriile amintite, ci el a hirotonit pe unii dintre ei ca episcopi si preoti, asa cum facea si Sfantul Apostol Pavel in calatoriile sale misionare. Numai asa se poate explica faptul ca cea mai veche episcopie cunoscuta pe teritoriul tarii noastre este cea de la Tomis (Constanta de azi). Episcopul (sau episcopii) peste care “si-a pus mainile” Sfantul Apostol Andrei au hirotonit, la randul lor, alti episcopi, preoti sau diaconi pentru noile comunitati crestine de la Pontul Euxin, ca sa se asigure “succesiunea” neintrerupta a preotiei, si care au devenit propovaduitori ai noii credinte, – prin predica si botez – in randul autohtonilor geto-daci, iar mai tarziu daco-romani.

Avand in vedere caracterul misionar al crestinismului din primele veacuri, se poate sustine ca unii dintre cei increstinati de Sfantul Apostol Pavel si ucenicii sai in peninsula Balcanica, dar si dintre cei increstinati de Sfantul Apostol Andrei in zona apuseana a Marii Negre, au dus “vestea cea buna” despre Iisus Hristos cel Inviat si in nordul Dunarii, deci in Dacia propriu-zisa, cunoscute fiind legaturile care existau intre locuitorii de pe ambele maluri ale Dunarii. Prin episcopii, preotii si misionarii veniti din sudul Dunarii si din Orientul Apropiat, ca si prin cei din randul localnicilor, invatatura crestina si-a castigat noi adepti, incat din secolul al IV-lea se poate vorbi de o generalizare a invataturii crestine, nu numai in provincia Scitia Mica, ci si in teritoriile nord-dunarene, locuite acum de daco-romani. In provincia Scitia Mica, vigoarea crestinismului este dovedita de numarul mare de martiri de la sfarsitul secolui III si inceputul celui urmator, ca si de organizarea bisericeasca temeinica ce exista aici in secolui IV, cu o episcopie la Tomis – devenita apoi Arhiepiscopie-, de teologii de prestigiu care au activat aici, de numarul mare de bazilici care s-au construit in marile cetati de pe tarmul apusean al Marii Negre in secolele IV-VI, de multele obiecte cu caracter crestin din aceeasi perioada, descoperite aici.

Scriitorul bisericesc Nichifor Calist, pe care l-am mai pomenit, pe baza unor stiri istorice mai vechi, scrie ca Sfantul Apostol Andrei a plecat de la noi spre sud, trecand prin Tracia, a ajuns in Bizant (viitorul Constantinopol), iar de aici a trecut prin Macedonia si Tesalia, ajungand pana in orasul Patras din Ahaia, deci in Grecia de azi. Acolo a suferit moarte martirica, fiind rastignit pe o cruce in forma de X (numita pana azi “Crucea Sfantului Andrei”). Biserica primara a stabilit, inca de pe la sfarsitul secolui II, ca data de praznuire a patimirii sale ziua de 30 noiembrie. Nu se cunoaste anul martiriului sau; unii istorici il fixeaza in timpul persecutiei imparatului Nero, prin anii 64-67, altii mult mai tarziu, pe la sfarsitul veacului “apostolic”, in cursul persecutiei imparatului Domitian.

De ce iconografia il reda intotdeauna batran pe Andrei? In traditia iconografica, Sfantul Apostol Andrei este redat la fel de batran ca si fratele sau Petru, desi, potrivit Scripturilor, Sfantul Andrei era mai tanar decat Petru. Chiar si Leonardo Da Vinci, in celebra pictura “Cina cea de taina”, l-a infatisat tot in varsta, dupa modelul icoanelor vechi existente la vremea lui. In Sinai, la Manastirea Sfanta Ecaterina, unde exista unele dintre cele mai vechi icoane crestine, Sfantul Andrei este pictat tot batran. Acest lucru se explica prin faptul ca in iconografie este redat chipul persoanei asa cum a fost vazut ultima oara. Numai Sfantul Ioan nu este pictat ca un om batran, deoarece a fost binecuvantat de Dumnezeu sa “salasluiasca pana cand voi veni”. Toti ceilalti apostoli sunt mereu portretizati la varsta mortii, intocmai ca si Domnul.

Moastele sale au fost mutate din Patras la Constantinopol, noua capitala a imperiului roman de Rasarit, prin anii 356-357, cu prilejul sfintirii bisericii “Sfintii Apostoli”. Mai tarziu, Sfantul Ambrozie, episcopul Milanului (c. 339-397), scria ca, in a doua jumatate a secolului al IV-lea, particele din sfintele sale moaste au fost oferite bisericilor din Milano, Nola si Brescia din Italia.

La cativa ani dupa Cruciada a patra, din 1204, cand Constantinopolul a fost cucerit de cavalerii apuseni si s-a creat aici o “Patriarhie latina” in locul celei ortodoxe, cardinalul Petru din Capua a dispus ca moastele Sfantului Andrei sa fie duse in Italia si asezate in catedrala din Amalfi. In aprilie 1462, in timpul papei Pius II, capul sau a fost asezat intr-o biserica din Roma. De aici, pe baza unei hotarari a Vaticanului, capul sau a fost restituit Bisericii Ortodoxe a Greciei, fiind asezat – in cadrul unor festivitati religioase – in biserica cu hramul Sfantul Andrei din orasul Patras.

Sfantul Apostol Andrei se bucura de o cinstire deosebita in Bisericile rusa, greaca si romana, datorita faptului ca a predicat in teritorii care apartin azi Rusiei, Greciei si Romaniei. Patriarhia ecumenica din Constantinopol il socoteste chiar ca “intemeietor” al acestui “scaun apostolic”. Se cuvine ca Biserica Ortodoxa Romana sa-l cinsteasca si mai mult si sa-l considere nu numai ca “cel dintai chemat la apostolie”, ci si ca pe cel dintai propovaduitor al Evangheliei la stramosii nostri, ca pe un “apostol” al neamului nostru, al Ortodoxiei romanesti! Iar crestinismul romanesc este considerat ca fiind de origine apostolica.

Ca atare, ziua de 30 noiembrie este o adevarata sarbatoare a crestinismului romanesc. Ea premerge zilei de 1 Decembrie, Ziua Nationala sau a unitatii romanilor de pretutindeni. Se impreuneaza astfel sarbatoarea Bisericii cu sarbatoarea neamului, dupa cum Biserica si neamul au fost una in tot decursul istoriei noastre!

Sfantul Sinod al BOR a hotarat in 1995 ca numele Sfantului Andrei sa fie inscris in calendarul bisericesc cu cruce rosie, iar in 1997 l-a proclamat “ocrotitorul Romaniei”. Sfantul Sinod a hotarat recent ca ziua de 30 noiembrie sa fie proclamata sarbatoare bisericeasca nationala.

Pr. Prof. Dr. Mircea Pacurariu,
“Sfinti daco-romani si romani”, Iasi, 1994, pag. 19-24

Categorii
Sfinți și sărbători
cuvinte cheie
NOTĂ OrtodoxINFO

Articole asemănătoare



Vă rugăm să comentați decent, în duhul Ortodoxiei! Responsabilitatea juridică pentru conţinutul comentariilor dvs. vă revine în exclusivitate.

12 comentarii

  1. Alogenii din USR spun ca ucenicii lui Iisus erau un „grup criminal organizat”, iar Invierea este „fake news”!
    Deputatul USR Iulian Bulai: „Învierea este şi despre tentativa unui grup criminal organizat de a promova un fake-news. Mituind martorii şi promovând un mesaj fals.”
    https://www.ziaruldeiasi.ro/stiri/deputat-usr-invierea-este-si-despre-tentativa-unui-grup-criminal-organizat-de-a-promova-un-fake-news–217737.html

    Vedeti ce fata de alogen are individul!

    1. Alogenii vor sa ne intoarcem in comunism!

      Deputatul Iulian Bulai, membru în Biroul Naţional al USR, propune revenirea la tribunalele populare ca o soluţie pentru rezolvarea problemelor de la Revoluţie.
      https://www.stiripesurse.ro/un-lider-usr-vrea-din-nou-tribunale-populare-eu-nu-mai-am-incredere-ca-justitia-mai-poate-face-ceva-in-momentul-de-fata_1408469.html

      Sa nu uitam ca Ion Antonescu a fost executat după ce l-a condamnat la moarte un tribunal popular comunist.

    2. Pai ca sa vezi cine-i tatal useristilor

      Evanghelia dupa Matei, cap 28
      11. Si plecand ele, iata ca unii din strajeri, venind in cetate, le-au dat de veste arhiereilor despre toate cele intamplate.
      12. Si adunandu-se acestia impreuna cu batranii si tinand sfat, le-au dat ostasilor arginti din belsug,
      13. zicandu-le: „Spuneti ca „ucenicii lui au venit noaptea si l-au furat in timp ce noi dormeam”;
      14. si de se va auzi aceasta la guvernator, noi il vom indupleca si va vom face fara grija”.
      15. Iar ei, luand argintii, au facut asa cum au fost invatati. Si s’a raspandit cuvantul acesta intre Iudei, pana in ziua de astazi.

      O blestematii, si in ziua de astazi lupta cu Hristos, Domnul si Dumnezeul lumii. Vai, vai, vai de capul lor de blestemat

  2. Noilor stăpâni (vizibili sau din umbră) nu le-a convenit ca populația Românei să fie educată, impunând, în acest sens, fel de fel de normative și de birocratisme inutile și stupide și cultivând cultul rugăciunii, al smereniei, al acceptării sorții și umilinței, în schimbul fericirii de pe lumea cealaltă. Desigur, românii sunt un popor credincios, dar de aici până la umilință endogenă, renunțare la onoare, la demnitate, la apărarea valorilor civilizației românești, ar trebui să fie o cale lungă sau, mai exact, o trecere imposibilă. Pentru că „nu e totuna leu să mori, sau câine-nlănțuit”, cum spunea poetul.
    http://www.ziarulnatiunea.ro/2019/11/27/somnul-de-moarte-al-unei-ratiuni-in-metastaza-2/

  3. Articol bun

    Dar o vitala corectie se impune….

    Azi este abia 17noiembrie si pana la Sf Andrei ( ziua ) mai sunt 13 zile…asta dupa adevaratul calendar.
    Este total gresit sa ne raportam la calendarul lumesc unde ziua este 30 noiembrie.
    Acel calendar ( lumesc) este facut de un papistas de frunte…care din postura de papa este deci SUPERERETIC si evident total gresit si in afara timpului lasat de Dumnezeu

    Este gresit sa folosim ceva de la eretici( chiar si calendarul)…unde este erezie nu poate fi Hristos si nici Sfintii Lui.
    Daca tot combatem ereziile sa o facem pe deplin si sa spunem adevarul .

    Astazi este 17 noiembrie si cinstim pe : Sfantul Ierarh Grigorie Taumaturgul ; Sfantul Cuvios Marturisitor Lazar Zugravul ; Sfintii Cuviosi Zaharia Ciobotarul si Ioan ; Sfantul Cuvios Longhin din Egipt ; Sfantul Ierarh Ghenadie , patriarhul Constantinopolului ; Sfantul Ierarh Maxim patriarhul Constantinopolului ; Sfantul Cuvios Iustin pustnicul

    1. las ca mari sfinti au sarbatorit pe noul calendar si tot s-au sfintit. Este drept ca schimbarea calendarului a fot un pas ecumenist, venit pe filiera papistașă, însă trebuie să ne ferim de ceva mai grav: schisma.

      1. Este gresita atitudinea asta
        De la papistasi nu trebuie primit NIMICA.
        Cine ia de la satana ( ecumenism) o cat de mica frimitura s-a facut rob al pacatului.
        Da, sunt oameni care au devenit Sfinti si dupa acest calendar…dar asta s-a facut prin Mila lui Dumnezeu. Si Mila Lui nu este obligatorie sa vina peste toti.
        Paza lui Dumnezeu este insa mereu prezenta peste cei ce respecta legea…iar respectul legii o reprezinta chiar si respectarea timpului lasat de Dumnezeu ( vechiul calendar) .Dupa calendarul cel vechi se intoarce Iordanul, si alte minuni se petrec ( Taborul).
        In ceea ce priveste bau-bau cu schisma….as dori sa imi dati definitia schismei si atunci o sa vedeti ca este o falsa tema.
        Romanii cand se vor intoarce la adevaratul calendar abia atunci nu vor mai fi schismatici…pentru ca mizeria asta de calendar papistas ne-a bagat in schisma de fapt…si voi nu vreti sa iesiti din mocirla.

        1. Mai fac o ultima tentativa de a va prezenta lucrurile in lumina Adevarului:

          Calendarul bisericesc este unitatea de masura a timpului liturgic al sarbatorilor, pusa pe Cer de Catre Dumnezeu prin luminatorii cei mari, Soarele si Luna. Dumnezeu cand s-a Intrupat, la plinirea vremii (Galateni 4, 4), a pornit si veacurile erei noastre (Evrei 1, 2), veacurile noului legamant si Vesnicia Omenirii. El s-a Intrupat in momentul in care rula calendarul iulian, calendar in care nu intamplator a trait Fiul lui Dumnezeu. Primele trei veacuri crestine nu au avut parte de un sinod universal (ecumenic/a-toata-lumea ortodoxa), dar Duhul Sfant-Dumnezeu prin lucrarea Sa dinamica in lume a poruncit Sfintilor din vremea veacului 4, ca ei sa stabileasca regula fixa a Pascaliei.

          La Sinodul Intâi Ecumenic (nu ecumenist), Sfintii Parinti au stabilit -inspirati de Duhul Sfant- cum se stabileste data Pastilor: prima Duminică de după prima lună plină care apare după echinocţiul de primăvară. Data Pastelui, PASCALIA, in clipa in care a fost pusa pe calendar, s-au intamplat doua lucruri:

          1. Din Ziua Invierii a fiecarui an pleaca toate sarbatorile cu data fixa si cu data schimbatoare pentru urmatoarele 12 luni, adica pana la Pastile urmator.

          2. Din clipa punerii Pascaliei peste calendarul iulian, acel calendar a devenit plin cu sfinti si sarbatori dumnezeiesti, deci a devenit liturgic, bisericesc, incat pe intregul Pamant a inceput sa se serbeze toate ca si in Cer (Faca-se voia Ta, precum in Cer asa si pe Pamant).

          Deci, in 1924 aproximativ 25% din ortodocsii de pe Pamant au fost bagati fortat pe calendarul papistas, gregorian, juridic, umanist, neliturgic, nebisericesc, profan, iar ceilalti 75% au continuat pe cel vechi, patristic, liturgic si bisericesc, asa cum poruncise Dumnezeu prin Sfintii Sinodului Intai, la anul 325. Calendarul nou, papistaso-umanist si masonic a fost o mizerie prin care s-a urmarit scoaterea ortodocsilor din timpul liturgico-bisericesc, si aruncarea ortodocsilor in timpul profan, timpul papei, ritmul umanismului, sfera juridica si in sfera dracilor unde ei isi fac veacul, in afara sarbatorilor dumnezeiesti, adica a timpului liturgic al sarbatorilor sfinte. Cu alte cuvinte, cateva tari ortodoxe au fost bagate pe calendarul papistas ( in 1924) tocmai pentru a se implementa ecumenismul ce avea sa vina, noul calendar fiind radacina ecumenismului, cmb (1961) fiind tulpina ecumenismului, iar Creta (2016) fiind fructul otravit al ecumenismului. Cateva repere; daca intre Inviere si Cincizecime sarbatorile pe nou coincid cu cele de pe vechi (pentru ca cei de pe nou au monentul liturgic bun pentru Ziua Invierii), dupa Cincizecime cei de pe nou nu mai au zilelele si momentele liturgice cum trebuie.

          Decalajul de 13 zile al celor de pe nou este cel ce dinamiteaza aproape intreg calendarul liturgic si patristic. Ex. Cand pe ceas/tel/tv vedeti 19 Ianuarie, aduca pe calendarul nou/juridic/papistas, de fapt liturgic va aflati in 6 Ianuarie, in exact ziua Bobotezei.

          Asisderea si cu Nasterea Domnului: cand pe ceas va arata 7 Ianuarie, va aflati de fapt in 25 Decembrie. Asa stau lucrurile cu aproape toate sarbatorile.

          1. iti raspund prin cuvintele Părintelui Justin:
            „Schimbarea calendarului a fost un lucru gresit, dar a pune acum problema calendarului inseamna o alta schisma, de care nu are nevoie Ortodoxia noastra”

  4. @ Ortodoxinfo
    Acele cuvinte sunt dinante de 2016 …cand danila & Co mai avea o bruma de legitimitate.
    Acele cuvinte erau corecte ..dar doar STRICT inainte de 2016…cand inca mai era Patriarh Daniel

    Atunci puteam vorbi de schisma ( dar doar inainte de 2016) …caci schisma este atunci cand un mirean
    sau preot se ” rupe ” de episcopul sau, sau de sinodul bisericii locale din care face parte, sau de toti slujitorii din lume, PENTRU ORICE ALT MOTIV DECAT…EREZIA.

    Daca a aparut EREZIA la patriarh sau episcopi(cum s- a petrecut la 2016 )…atunci a spune ca faci SCHISMA ESTE GESIT…..Nu este nici o schisma sa-i lasi balta pe satanistii astia si sa revi la Adevar
    Daca revii la Adevar e f normal sa adopti adevarul pe deplin deci si adevaratul calendar
    Evenimentul din CRETA 2016 face posibila revenirea noastra la vechiul calendar fara a fi schismatici
    De ce ?
    Pai pentru simplu motiv ca romanii ortodocsi numai au nici un patriarh si nici un episcop ADEVARAT si deci NUPOT FI SHISMATICI din moment ce astia( danila & Co ) au ales de bunavoie sa renunte la Hristos ….nu noi facem schisma …ci ei au facut intai erezie …si automat trebuie sa ne debarasam de ei. Deci omule, tu nu poti fi schismatic caci numai ai patriarh de care sa te rupi…Ti-e clar?

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Jurnalismul independent al portalului OrtodoxINFO se bazează strict pe cititorii săi mulți, care sprijină fiecare cât poate acest demers. Vă punem la dispoziție conturi bancare sau varianta PayPal de mai jos. Fără sprijinul vostru acest proiect se poate diminua, până la dispariție.

Mulțumim celor care ne-au ajutat până acum!

Reclamele sunt blocate

Te rog să ne susții, deblocând reclamele.