X

Belgrad: Serbia ar putea ocupa Kosovo

Vă invităm să ne urmăriți pe o altă pagină de Facebook, căci cea veche este inutilă fiind obturată de algoritmii lui Zuckerberg. Noua pagină poate fi accesată AICI.

Un consilier prezidenţial din Serbia a evocat vineri posibilitatea unei intervenţii militare sârbe în Kosovo, după decizia Parlamentului de la Priştina de formare a unei armate, dar Alianţa Nord-Atlantică a îndemnat ambele părţi să dea dovadă de reţinere.

Nikola Selakovici, un consilier al preşedintelui sârb Aleksandr Vucici, a declarat, potrivit agenţiei Associated Press, că armata sârbă ar putea trimite trupe şi ar putea declara Kosovo teritoriu ocupat, transmite Mediafax.

Administraţia de la Belgrad a catalogat decizia de înfiinţare a armatei kosovare drept “cea mai mare ameninţare directă la adresa păcii şi stabilităţii regionale”.

Cenzura sistemului face să ajungem la mai puțini dintre voi! Distribuiți articolele noastre și sprijiniți OrtodoxINFO!

Ne străduim să menținem viu acest site și să vă punem la dispoziție informații care să facă lumină în provocările pe care le trăim. Activitatea independentă a OrtodoxINFO funcționează strict cu ajutorul cititorilor, din acest motiv vă cerem acum sprijinul. Ne puteți sprijini printr-o donație bancară sau prin PayPal, completând formularul de mai jos.
Selectați cât doriți să donați (EUR)

Introduceți cât doriți să donați (EUR)

2 comentarii

  1. 1) Scenariul s-a mai petrecut in Croatia si in Bosnia in anii 90: sarbii au cucerit cat au putut, apoi au venit bombardamentele americane si au trebuit sa se retraga in limitele dictate de americani – Pax Americna. Te lasa sa gresesti iar apoi ti se da pedeapsa dupa gravitatea tolerata initial.
    La inceput, autoritatile de la Belgrad au reactionat militar la secesiunea s;lovenilor, croatilor si a musulmanilor din Bosnia. Dupa bombardamentele nato din 1998, au acceptat neconditionat secesiunea Macedonoiei si Muntenegrului…
    2) Armata albanezilor din Kosovo, stimulata atrtificial de SUA, reprezinta o provocare la adresa lui Putin, combinata cu evenimentele eclesiale din Ucraina.

  2. Statele Unite doresc ca Bosnia să intre în NATO, în pofida diviziunilor interne

    Adjunctul secretarului de stat american John J. Sullivan se afla în aceste zile într-un turneu în Europa Centrală și Balcanii de Vest pentru a obține sprijinul țărilor din regiune împotriva politicii „agresive” a Rusiei în Europa.

    Secretarul american de stat adjunct John Sullivan a mai afirmat că Washingtonul este “hotărât să protejeze” “suveranitatea şi integritatea teritorială” a Bosniei, potrivit AFP.

    În această privinţă, el a avertizat împotriva ,,apelurilor la secesiune ori stabilirea celei de-a treia entităţi” în această ţară în care coabitează, de la sfârşitul războiului, Republica Srpska, entitatea sârbilor, şi entitatea croato-bosniacă.

    ,,Statele Unite susţin cu entuziasm decizia guvernului Bosniei de a continua (drumul ţării) spre aderarea la NATO”, a declarat diplomatul american.

    ,,Am exprimat acest punct de vedere în cursul întâlnirii de astăzi cu cei trei membri ai preşedinţiei. Am discutat despre poziţia americană care este mai fermă ca niciodată”, a spus el.

    La începutul lui decembrie, Bosnia a fost îndemnată de Alianţa Nord-Atlantică să prezinte “planul său de acţiune”, ultima etapă înainte de a fi invitată oficial să adere. Un consens este necesar în această ţară pentru a avansa în direcţia respectivă.

    În cadrul preşedinţiei tripartite a Bosniei, ai cărei membri sârb, bosniac şi croat au fost aleşi în octombrie, perspectiva aderării la alianţa militară occidentală nu este însă sprijinită în unanimitate.

    De la alegerea sa, membrul sârb al preşedinţiei, Milorad Dodik, care afişează relaţiile sale apropiate cu preşedintele rus, Vladimir Putin, şi care, din 2017, este vizat de sancţiuni americane, a repetat de mai multe ori ferma sa opoziţie faţă de aderarea Bosniei la NATO.

    Această mică ţară din Balcani, unde războiul intercomunitar din perioada 1992-1995 a făcut circa 100.000 de morţi, înainte de semnarea acordului de pace de la Dayton (Statele Unite), rămâne deşirată între cele trei comunităţi.

    Războiul s-a încheiat cu bombardarea de către aviaţia NATO a poziţiilor deţinute de forţele sârbe.

    Bosniacii (musulmani) reprezintă 50% din cei 3,5 milioane de locuitori ai Bosniei. Aproape o treime (31%) din populaţie o constituie sârbii (ortodocşi) şi 15% croaţii (catolici).

    ,,În cadrul preşedinţiei avem un consens în privinţa drumului european şi am avut ocazia să spun că nu există consens în legătură cu NATO, pentru că Republica Srpska nu este pregătită să meargă mai departe pe această temă”, a declarat presei Milorad Dodik, la finalul întrevederii cu diplomatul american.

    Entitatea sârbilor bosniaci a adoptat în 2017 o rezoluţie privind “neutralitatea sa militară” în raport cu alianţele internaţionale

    https://www.defenseromania.ro/washingtonul-doreste-bosnia-in-nato-in-pofida-diviziunilor-interne_595201.html

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Back to top button