România și Polonia se numără printre principalii beneficiari ai noii strategii a administrației Donald Trump, care vizează sancționarea aliaților NATO considerați insuficient de loiali. Un document intern al Casei Albe împarte statele membre în „aliați-model” și „aliați problematici”, în funcție de contribuțiile militare și de sprijinul acordat în conflictul cu Iranul, deschizând perspectiva relocării trupelor americane și a unei reconfigurări a relațiilor din interiorul alianței, conform Politico.
Președintele Donald Trump analizează consecințe pentru aliații NATO incluși pe o listă a „indisciplinaților”, într-un nou semnal că intenționează să-și ducă până la capăt amenințările împotriva statelor care nu sunt considerate „aliați-model”.
Casa Albă a elaborat un document asemănător unei liste cu „buni și răi” în cadrul NATO, în contextul în care administrația Trump caută modalități de a sancționa aliații care au refuzat să sprijine războiul cu Iranul.
Inițiativa, la care oficialii au lucrat înaintea vizitei la Washington a secretarului general NATO, Mark Rutte, include o evaluare a contribuțiilor statelor membre la alianță și le clasifică pe niveluri, potrivit a trei diplomați europeni și unui oficial american din domeniul apărării familiarizat cu planul.
Este cel mai recent semn că Trump intenționează să aplice în practică amenințările la adresa aliaților care nu se aliniază cerințelor sale. Totodată, reprezintă un nou punct de presiune asupra unei alianțe deja tensionate, afectate de atacurile repetate ale liderului american – de la tentativa de anexare a Groenlandei până la avertismentul privind o eventuală retragere completă din NATO.
Secretarul Apărării, Pete Hegseth, a lansat ideea în termeni generali încă din decembrie: „Aliații-model care își fac partea — precum Israel, Coreea de Sud, Polonia, tot mai mult Germania, statele baltice și alții — vor beneficia de un tratament preferențial. Cei care nu contribuie la apărarea colectivă vor suporta consecințe.”
Un diplomat european a confirmat că lista pare să reflecte această logică: „Casa Albă are un document cu ‘buni și răi’, deci gândirea este similară.”
Administrația păstrează discreția asupra detaliilor, iar oficialii nu au clarificat concret ce ar însemna aceste „recompense” sau „sancțiuni”.
„Nu par să aibă idei foarte concrete când vine vorba de pedepsirea aliaților ‘răi’”, a declarat un alt oficial european. „Mutarea trupelor este o opțiune, dar în realitate afectează în primul rând SUA, nu-i așa?”
Casa Albă și-a exprimat însă clar frustrarea: „Deși Statele Unite au fost mereu alături de așa-zișii noștri aliați, țările pe care le protejăm cu mii de soldați nu au fost alături de noi în cadrul Operațiunii Epic Fury”, a declarat purtătoarea de cuvânt Anna Kelly, referindu-se la operațiunea Pentagonului. „Președintele Trump a spus clar că își va aminti această situație.”
NATO nu a răspuns solicitărilor de comentarii.
Opțiunile de relocare a trupelor americane în afara Europei sunt limitate, astfel că orice plan ar presupune, cel mai probabil, mutarea acestora dintr-o țară în alta – o operațiune costisitoare și de durată.
Nu este clar ce state se încadrează în fiecare categorie sau dacă Mark Rutte este la curent cu inițiativa. Totuși, România și Polonia ar putea fi printre principalii beneficiari, ambele fiind în relații bune cu Trump și deschise la suplimentarea prezenței militare americane. Guvernul polonez suportă deja aproape integral costurile pentru cei aproximativ 10.000 de militari americani staționați pe teritoriul său. În România, baza aeriană Mihail Kogălniceanu, recent extinsă și utilizată de SUA în operațiunile aeriene din Iran, are capacitatea de a găzdui mai multe trupe.
Conceptul de „aliat-model” a fost inițial legat de statele NATO care au crescut cheltuielile de apărare în direcția pragului de 5% promovat de Trump. Departamentul Apărării a reiterat această abordare în Strategia Națională de Apărare publicată în ianuarie, subliniind că va prioritiza cooperarea cu statele care contribuie efectiv la apărarea colectivă.
Această logică ar putea permite SUA să reducă desfășurările de trupe, exercițiile comune sau vânzările de armament către aliații considerați „problematici” și să le redirecționeze către cei „loiali”.
De asemenea, îi oferă lui Trump un instrument suplimentar pentru a diferenția între statele care au susținut acțiunile americane împotriva Iranului – inclusiv prin deblocarea Strâmtorii Ormuz sau oferirea de baze militare — și cele care au refuzat.
Spania, alături de aliați precum Regatul Unit și Franța, a respins sau a tergiversat solicitările americane de sprijin. În schimb, România și mai multe state mici au permis utilizarea bazelor lor aeriene, iar Bulgaria a susținut discret logistica americană în Orientul Mijlociu.
Spania era deja în vizorul administrației Trump după ce s-a opus obiectivului NATO de alocare a 5% din PIB pentru apărare. În schimb, statele baltice – Lituania, Letonia și Estonia – precum și Polonia au fost lăudate constant pentru nivelul ridicat al cheltuielilor militare.
„Președintele Trump a transmis corect că se așteaptă ca aliații să contribuie la securizarea acestei rute maritime vitale din Orientul Mijlociu”, a declarat Elbridge Colby, responsabil pentru politici în cadrul Pentagonului, în cadrul unei reuniuni virtuale a miniștrilor apărării din NATO.
Totuși, există puține precedente pentru astfel de măsuri punitive între aliați, iar ideea întâmpină deja opoziție în Congresul american.
Senatorul Roger Wicker a avertizat: „Nu este util ca liderii americani să vorbească despre alianțele noastre cu dispreț. Trebuie să recunoaștem beneficiile politice, strategice și morale pe care le aduc acestea Statelor Unite.”
Unii foști oficiali sunt sceptici că administrația Trump are capacitatea de a gestiona o nouă criză majoră în interiorul alianței.
„Trump și echipa sa sunt ocupați să iasă dintr-un impas pe care și l-au creat singuri”, a declarat Joel Linnainmäki, fost oficial finlandez implicat în aderarea țării la NATO în 2023. „Este puțin probabil ca administrația să aibă resursele necesare pentru a deschide un nou front conflictual cu Europa în timp ce războiul continuă.”
