X

De ce kilogramul PIERDE din greutate?

Vă invităm să ne urmăriți pe o altă pagină de Facebook, căci cea veche este inutilă fiind obturată de algoritmii lui Zuckerberg. Noua pagină poate fi accesată AICI.

În urma unor teste de laborator, etalonul care stabilește kilogramul în Sistemul Internațional al Unităților de Măsură a stabilit faptul că instrumentele de măsură actuală a masei au pierdut în greutate. 

Reprezentanții din 57 de state se vor întruni în luna noiembrie, la Versailles (Franța), pentru a vota un nou set de norme pentru stabilirea sistemelor de măsurare. Acest lucru va fi posibil în urma realizării unor canale ce includ și anumite constante fundamentale.

Etalonul de 1 kilogram care a stabilit măsurarea masei este un cilindru fabricat dintr-un aliaj format din 90% platină și 10% iridiu. Acesta este păstrat într-o încăpere etanșă, în incinta sediului BIPM  (Bureau international des Poids et Measures).

Kilogramul reprezenta până de curând unitatea de măsură a masei definit a fi egal cu masa prototipului în Sistemul Internaţional de Unităţi de Măsură. Cu toate acestea, pentru a se conserva cât mai bine obiectul de o importanță uriașă, specialiștii au folosit mai multe copii ale acestuia.

În urma folosirii acestor copii s-a constatat faptul că există o diferență de greutate între aceste copii și kilogramul original. Acesta s-a dovedit a fi puțin mai greu decât acestea (5/100 de milioane mai greu). Explicaţia era că fiecare copie pierde câţiva atomi de metal de câte ori este aşezată pe un cântar.

 Alături de kilogram, întâlnirea îşi propune să ofere noi definiţii pentru amper (unitatea pentru măsurarea curentului electric), kelvin (pentru temperatură) şi mol (cantitatea de substanţă).
Sistemul vrea să ne reducă la tăcere! Sprijiniți OrtodoxINFO!

Ne străduim să menținem viu acest site și să vă punem la dispoziție informații care să facă lumină în provocările pe care le trăim. Activitatea independentă a OrtodoxINFO funcționează strict cu ajutorul cititorilor, din acest motiv vă cerem acum ajutorul. Ne puteți sprijini printr-o donație bancară sau prin PayPal, completând formularul de mai jos.



Mulțumim celor care ne-au ajutat până acum!

6 comentarii

  1. Din aceeasi categorie dar mult mai porcos: se pare ca viteza luminii nu e deloc o constanta universala asa cum ne imbrobodesc fizicienii care recita poezii. In fapt oscilatiile ei sunt atat de flagrante incat s-a hotarat sa nu se mai tina cont de etalonul metrului (care este a 40-a milioana parte din meridian) ci l-au definit ca distanta parcursa de lumina in vid in a 300.000.000 parte dintr-o secunda!

    Frumos nu?! Se schimba viteza luminii, se schimba si lungimea metrului, si asa ramane viteza constanta! Ce frumos e la scoala! Se schimba lungimea metrului, se schimba si kilogramul ca e un decimetru cub de apa.

  2. DECI,
    Cum pot oamenii de stiinta sa afirma caci kilogramu lor a crescut cu 56 micrograme cand numai intro ora, CONFORM TEORIEI HILOCENTRICE, greutatea obiectului studiat (nu masa, dar masa se determina prin masurarea fortei) variaza de sute sau mii de ori mai mult decat aceasta abatere de un secol ?

    Deci, cum pot ei calcula ?
    Sa fi masurat ei la aceeasi ora si secunda si acum un secol ?
    Atunci CARE-I ORA LA CARE AU EFECTUAT MASURATOAREA ?
    Deci, catre oamenii de stiinta: LA CE ORA ATI EFECTUAT DV-TRA MASURATOAREA ?
    Consideram ca masuratoarea s-a efectuat intotdeauna in acelasi loc, in Franta la Sèvres.

    1. redactor,
      comentariul de mai sus, nu are nici o logica fara celalalt comentariu de mai inainte si care se gaseste aici:
      https://saccsiv.wordpress.com/2018/11/11/statui-capra-vecinului-sau-baphomet-press-one-finantator-don-lothrop-daruieste-statui-bizare-redactiilor-mass-media/#comment-384125

      ps: kilogramu cica a scazut, dar asta nu are nici cea mai maica relevanta, important este ca ei au putut masura cu o precizie de micrograme, nu conteaza ora la care au efectuat masuratoarea ceea ce intra in conflict cu teoria Heliocentrica, afirmand fara sa vrea ca NIMIC din afara pamantului nu poate afecta masuratoarea masei unui obiect.

  3. bun, si daca totusi lucrurile se intampla la fel si cu timpul? Cu unitatea luata ca etalon pt timp, secunda sa zicem? Daca timpul are si el contractiile si dilatarile lui, iar noi nu ne dam seama?

    nu, intrebarea nu-si prea are sensul. De fapt exista un etalon natural, lasat se Dumnezeu, anume ziua, perioada ei. De cand rasare soarele si pana cand rasare si nou a fost denumita o zi. Aceasta perioada a fost impartita in 24 de unitati egale, denumite ore, sau ceasuri. Apoi fiecare ora impartita in 60 de unitati, denumite minute, apoi fiecare in alte 60 de unitati si asa s-a ajuns la secunda. Gresesc?

    Bun, cineva s-ar putea intreba atunci dar daca “perioada” zilei, de cand rasare soarele pana cand rasare din nou a suferit in istorie modificari, iar intervalul in sine s-a modificat, iar noi nu ne dam seama? Totusi intrebare relativa si asta. Poate are o legatura cu faptul ca la fiecare 4 ani se adauga cate o zi in calandar, ziua de 29 februarie, pt faptul ca pe conventiile hotarate de oameni cu 365 de “zile” intre-un “an”, trebuie adaugata inca o zi, altfel intr-un interval de vreo 700 si ceva de ani te trezesti cu perioada denumita “iarna” ca are caracteristicile de “vara”, si viceversa. Gresesc?

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Back to top button