Comentariul teologului Mihai-Silviu Chirilă cu privire la afirmația monahului Sava Lavriotul referitoare la prezența sa în Serbia

Author:


Monahul Sava Lavriotul mi-a cerut să prezint scuze pentru afirmațiile pe care le-am făcut în articolul Și-a găsit gruparea Sava-Staicu-Rădeni episcop? cu referire la afirmația mea că au girat prin prezența lor hirotonirea unui preot rus pentru Rusia.

Vă invităm să ne urmăriți pe o altă pagină de Facebook, căci cea veche este inutilă fiind obturată de algoritmii lui Zuckerberg. Noua pagină poate fi accesată AICI.

Părintele Sava întreabă: „Nu am știut dinainte ce hirotonie vor face, nici ce alte hirotonii au mai făcut. După întâlnirea avută le-am spus că nu este corect ce au făcut și să remedieze cumva situația. Unde vedeți dvs că noi am fost de acord cu hirotonia și că am strigat „vrednic este”, devreme de noi nu am făcut aceasta? Trageți concluzii fără să știți ce am spus și trebuie să vă cereți scuze, dacă sunteți un om sincer”.

Răspunsul la această cerere, pe care l-au dat deja redactorii OrtodoxINFO, este preluat din articolul preotului Staicu, în care se descrie “imaginea unică” de la Barajevo: “Astfel, în familia Sfântului Justin Popovici a fost văzută o imagine unică: un episcop sârb în exil, într-o biserică din catacombe, a hirotonit un diacon rus ca preot și un monah sârb ca ierodiacon, în timp ce ortodocșii sârbi, ruși, greci și români au strigat plini de bucurie: „AXIOS! „(Vrednic este!). Cu adevărat o imagine și un mesaj unic a fost trimis în lumea întreagă. Cine are urechi de auzit, să audă”.

Mai încape îndoială, din tonul acestei relatări, că este vorba despre o participare din toată inima la eveniment, în condițiile în care se vedea de la o poștă că este făcut de un episcop hirotonit necanonic, aflat, cum spunea chiar monahul Sava anul trecut, sub caterisire?

Este evident că unul dintre participanții la acest eveniment minte. Eu cred că preotul Staicu, așa cum îl știm, așa cum a făcut și imediat după sinaxa grecească de la Oreocastro (Tesalonic) în aprilie 2017, când a creat un incident internațional, anunțând un sinod inexistent la Bănceni, s-a grăbit să spună românilor ce a realizat în Serbia, fără a se consulta cu partenerii greci. Și-a făcut impresia că măsurile de precauție pe care și le-a luat sunt suficiente pentru a nu atrage nicio bănuială asupra participării la un act schismatic (relatarea că au stat în strană, că nu au liturghisit etc.).

Când au văzut cât de mare a fost scandalul care s-a iscat odată cu publicarea articolului meu și cu reacțiile la el ce au urmat, la care s-au mai adăugat scrisoarea Sinaxei Clericilor și Monahilor din Grecia și acel material audio în care monahul Sava spunea în 2017 că episcopul Artemie e sub caterisire pentru că a hirotonit episcopi de unul singur, s-a încercat găsirea unei soluții de ieșire. Soluția găsită a fost aceea de a nega cumva că cele spuse de preotul Staicu ar fi exact așa cum s-au întâmplat lucrurile.

E posibil, așa cum consideră colegii de la OrtodoxINFO, ca preotul Staicu să nu îi fi tradus foarte curat monahului Sava ce a scris în acel articol despre cum au strigat toți: AXIOS! și celelalte, așa încât acesta să nu știe că noi știm ce s-a întâmplat.

Totuși, câteva aspecte nu se leagă:

  1. De ce a acceptat monahul Sava o invitație din partea episcopului Artemie, de vreme ce știa din 2015, din scrisoarea pe care am publicat-o acum câteva zile, semnată și de Gheron Evstratie, duhovnicul cuvioșiei sale, ce impresie au membrii Sinaxei Clericilor și Monahilor din Grecia și, în general, toată lumea teologică ortodoxă, despre hirotoniile acestuia, și despre care a spus personal în 2017 în România că se află sub caterisire?
  2. De ce a participat la Sfânta Liturghie și s-a rugat împreună cu un episcop hirotonit necanonic, aflat, cum spunea chiar cuvioșia sa, anul trecut, sub caterisire?
  3. Cum se aplică episcopului Artemie în acest caz acrivia, de care fac atât caz în România adepții grupului Sava-Staicu-Rădeni, care îi judecă pe membrii Bisericii Ortodoxe Române la grămadă ca eretici, iar pe episcopii canonici luptători contra ecumenismului ca trădători și pseudoepiscopi?
  4. Dacă participarea părintelui Claudiu Buză la o procedură judiciară care a implicat o împreună-rugare cu niște clerici care pomenesc un ierarh eretic necondamnat sinodal a stârnit un scandal care a generat o tulburare fără margini în România, ce a dus la ruperea coeziunii între frați, cum poate fi privită participarea unei delegații clericale, cu popor cu tot, ca “delegație românăla o slujbă săvârșită de un episcop hirotonit necanonic de către un singur episcop?
  5. Dacă ar primi o invitație din partea mateiților sau a stiliștilor români să le conferențieze despre antiecumenism, s-ar duce, știind că aceia sunt în schismă? La ce le-ar folosi acelora să știe despre lupta antiecumenistă, de vreme ce au probleme la fel de mari ca și erezia de rezolvat și, oricum, nu ar putea fi partenerii noștri de luptă contra ecumenismului?
  6. Care a fost scopul vizitei? Să îl convingă pe episcopul Artemie să renunțe la cei doi horepiscopi? Dacă da, cum se face că din relatarea preotului Staicu reiese că i-a convins episcopul pe ei că aceia sunt corect hirotoniți? Iată ce spune preotul Staicu: “Episcopul Artemie – care este doctor în teologie al Universității din Atena, trimis acum câteva zeci de ani acolo la studii de dascălul său, Sfântul Justin Popovici însuși, i-a hirotonit pe cei doi horepiscopi având ca bază canonică existența acestei demnități de horepiscop în istoria Bisericii. […]”.
  7. Dacă scopul a fost unul de cunoaștere reciprocă, de discutare a problemelor controversate ale episcopului, cum se face că delegația greacă a fost însoțită și de o “delegație română”, care, pe lângă cei trei iluștri teologi mai avea și 50 de mireni, după cum ne relatează același preot Staicu? Pare asta o delegație de tatonare sau una de participare la un eveniment comun?
  8. Dacă, într-adevăr, monahul Sava și însoțitorii săi români i-au spus episcopului, care, din câte am înțeles din relatarea preotului Staicu, nici nu a fost prezent la niciunul dintre evenimente, că este greșită practica hirotonirilor pentru Rusia, cum se face că acest detaliu nu este consemnat în relatarea preotului Staicu, fiind consemnată doar opinia horepiscopului care a arătat că acel preot rus este unul dintr-un șir de preoți care au fost hirotoniți pentru Rusia, că el va pomeni în taină numele episcopului Artemie la Proscomidie, deși a fost hirotonit direct de alt episcop, iar în rest va practica nepomenirea după model rusesc?
  9. Cum se face că un om cu experiența monahului Sava în organizarea de evenimente, care dorește să organizeze încă două conferințe de nivel panortodox, poate fi surprins atât de grav de niște evenimente la care să participe fără să știe despre ce este vorba? Îi reamintesc, iar cei care au fost prezenți pot confirma, câte discuții prealabile am avut noi în ziua conferinței de la Krasnodar, câte detalii am pus la punct, în așa fel încât să nu avem astfel de surprize.
  10. Cum se face că după ce a văzut care este situația episcopului Artemie, pe care nu a reușit se pare să îl convingă să renunțe la horepiscopii săi, monahul Sava a anunțat o mare sinaxă la Atena și una la Satu Mare, la ambele fiind invitați și sârbi din episcopia episcopului Artemie, după cum reiese tot din relatarea preotului Staicu?
  11. Cum se face că în aceste zile adepții din România ai monahului Sava umplu siteurile cu demonstrații care mai de care mai neteologice în care arată că episcopul Artemie nu este în schismă, că putea să hirotonească horepiscopi fără acordul nimănui din conducerea Bisericii Ortodoxe Sârbe, că putea cu de la sine putere să reînvieze o instituție bisericească dispărută de o mie de ani, că există o practică patristică a amestecului în eparhii canonice în caz de erezie etc. ?
  12. Cum se face că în ciuda presupusului dezacord cu privire la hirotonirile episcopului Artemie și ale horepiscopilor săi, preotul Staicu a anunțat o “unire” în lupta ecumenistă cu episcopul Artemie?

Toate aceste întrebări, și altele la care monahul Sava va trebui să răspundă, dacă este sincer, arată că există o puternică lipsă de coordonare între cei doi protagoniști ai evenimentului și că trebuie să își mai armonizeze puțin versiunile asupra evenimentului la care au participat. Deocamdată, eu cred că măcar de data aceasta relatarea preotului Staicu despre evenimentul din Serbia este corectă. Așteptăm ca monahul Sava să facă demonstrația contrariului.

După ce se vor lămuri, ar trebui să iasă și să își ceară iertare celor care au crezut și cred în tot ce spun cuvioșiile, respectiv sfințiile lor. Adepții, la rândul lor, ar trebui să înceapă să își pună serioase semne de întrebare cu privire la calea pe care merg în lupta contra ecumenismului.

11 thoughts on “Comentariul teologului Mihai-Silviu Chirilă cu privire la afirmația monahului Sava Lavriotul referitoare la prezența sa în Serbia”

  1. Hristos a inviat!
    Am citit cu atentie si durere articolul,comentariile si alte interventii legate de tema in discutie.
    Se pare ca stapanii din umbra ai celor angajati cu simbrie sau fara,din motive personale,nu au fost multumiti de efectele actiunilor concertate pana acum, in scopul slabirii,dezorganizarii,descompunerii si anihilarii in final,a miscarii antiecumeniste din Romania.Sa nu uitam de aprecierile laudative,pe plan international, la adresa strajerilor Ortodoxiei romanesti,(semnatarii si cei care s-au alaturat,din dragoste pentru Adevar, Proiectului de rezolutie)de catre vasele alese ale Duhului Sfant,bine placutii Celui PreaInalt.
    Se incearca acum aplicarea unor actiuni concentrate tip ‘guerila’,specifice razboiului de disimulare si abaterea atentiei, cum ar fi bombardarea spatiului ortodox cu intalniri, sinaxe,evenimente in afara spatiului romanesc, pentru obtinerea legitimitatii celor implicati(cler laic si monahal,impreuna cu obstile de credinciosi),sau in interior ,unde miza este foarte mare.
    BOR altadata activ,acum tace.Patriarhia Serbiei tace.Asa cum se intreba retoric cineva,ce se mai aude din partea celor 17 Arhierei Ortodocsi din Serbia ,care nu au semnat documentele de la asa zisul sinod din Creta?Tacere!
    Conform planului ,IPS Artemie,a incalcat canoanele ,cu buna stiinta,spre satisfactia si linistirea ecumenistilor,spre a fi aratati cu degetul de intreaga suflare ortodoxa,cei care lupta cu buna credinta impotriva uraciunii pustiirii si s-au ingradit de erezia propovaduita cu capul descoperit de ereziarhii binecunoscuti,semnatari ai documentelor perfide dela asa zisul sinod din Creta,atragand spre schisma ortodocsi nelamuriti,indoctrinati si naivi, din Serbia , Romania,Rusia,Grecia.
    Conducatorii delegatiei romane(care se reprezinta pe ei insisi), care au participat in Serbia,la evenimentul care a creeat ample discutii in spatiul ortodox,adeptii acriviei si al supercorectitudinii in respectarea canoanelor,au cunoscut categoric,ceea ce urma sa se intample,in cadrul Sfintei Liturghii.
    In plasa aruncata de duhurile necurate ,care lucreaza continuu ,se mentine lumea in neliniste,tulburare,agitatie si abaterea gandurilor de la rugaciune,linistea si pacea sufleteasca,concentrarea pe rugaciune si curatarea sufletelor de gandurile patimase ,care navalesc in afara.In ea se mentin naivii,ansteziati de discursurile patimase,si mentinuti bine in lesa,ca lucrurile sa nu scape de sub control,condusi cu finete alunecoasa si rece de clanul supercorectilor.
    Din pacate,oricum se incearca lamurirea celor care ii urmeaza,aceasta a devenit imposibila.Nimeni si nimic nu-i poate convinge ca se afla intr-o inselare ,care ii conduce spre prapastie.Neincrederea a fost sadita cu buna stiinta,acum, si in sufletele celor care gandeau ortodox si poate ,ar fi dorit intr-un tarziu sa ni se alature.
    „*Amagirea sarpelui este foarte perversa si „subtire”, nici nu se simte; din contra, pare o forma de evlavie si de sfintenie. Chiar si cu gandul se poate comite pacatul; acolo in minte se da lupta cea grozava si nevazuta. Acolo se implineste adulterul. Cel ce nu este atent la gandurile lui si nu stie cum si pe care sa le alunge imediat, acela pacatuieste necontenit, nevazut de nimeni; dar, vai!, la judecata totul va tasni in afara, tot ce este ascuns in inimile si in mintile oamenilor……
    Neatentia da prilej duhurilor rele sa intre in casa sufletului si sa o pustiasca.
    Multi oameni ce duc o viata corecta in aparenta si practica cultul religios cu constiinciozitate sunt linistiti in constiinta lor ca merg pe drumul cel bun. Se inseala insa, necautand sa analizeze ce se petrece in inima lor! Acolo trebuie sa fie adevarata corectitudine, nu numai in comportarile exterioare, care de foarte multe ori sunt false, ipocrite. Nu intotdeauna aparenta evlavie este urmare a sfinteniei inimii.Pacatul sta ascuns si tasneste din cand in cand, prin diferite ganduri, in mintea omului. Cine nu duce lupta cu gandurile, nu lupta cu satana si, mai curand sau mai tarziu, aceste ganduri rele se vor revarsa si in afara si-l vor conduce pe cel aparent corect la pacate fatise.”

    CUI PRODEST?
    „**Fabricile de oameni mari” sunt locurile deformatoare de suflete şi minţi..Fără a urmări un joc de cuvinte, zidarii – masonii – îl au ca dumnezeu pe marele arhitect. Ca urmare este vorba, fără nici o îndoială, despre arhitectura lumii, cea trăitoare în istorie şi despre o pseudo-religie, pe care teologia o numeşte satanism….Marele arhitect îşi asumă lumea pe care o „reconstruieşte”, o „re-creează” sau o „re-naşte” după propriile-i reguli, care se opun Legii lui Hristos. Cel cu care se face această construcţie (indiferent cum s-ar numi ea) este omul lipsit de credinţă, omul îndepărtat de Hristos. Odată cu această fatală îndepărtare, omul devine o cărămidă în construcţia în care – după cum se tot promite – va fi „cald şi bine”. Însă, cu mult mai fierbinte şi infinit mai rău va fi pentru el, cînd va merge la judecată, înfăţişându-se Judecătorului nu ca un om îndumnezeit, vas purtător al Iubirii, ci ca o carcasă în care şi-a întipărit chipul nefratele cel mare, marele arhitect.

    Asupra identităţii marelui arhitect nu trebuie să insistăm – el este însuşi Antihrist.”

    *Pocainta sau intoarcerea la Dumnezeu. Extrase din Omiliile duhovnicesti ale Sfantului Macarie Egipteanul, Editura Bizantina, Bucuresti
    **http://axa.info.ro/editoriale/raportul-orbului/fabrica-de-facut-oameni-mari/-Mugur Vasiliu ,de la a carui plecare la ceruri s-au implinit 1 an si 11 luni.Dumnezeu sa-l odihneasca, cu Dreptii Sai!Amin

  2. Prin nevrednicia creștinilor, numele lui Dumnezeu este hulit între neamuri (Romani 2, 24)

    „Divide et impera” – dezbină și stăpânește. Aceasta este deviza prin care centre de interese, cu mijloace împrumutate de la cel viclean, stăpânesc lumea și pe mulți dintre membrii Bisericii.
    Teatrul de luptă dintre pseudosinodul din Creta și cei care îl combat s-a mutat în terenul celor care s-au implicat într-o răspundere imens de mare, cum este aceea pentru dreapta credință. Pe acest teren mulți s-au dovedit a fi nepregătiți. Lipsa de pregătire teologică și duhovnicească se vede în mod evident analizând cei doi ani de confruntări și dezbateri pe tema Creta 2016. În sânul Ortodoxiei s-au produs frământări adânci și tulburări care au afectat chiar și pe unii dintre cei angajați în lupta antiecumenistă.
    Prin sinaxa de la Roman, din 25 ian. 2018, s-a rupt și ceea ce încă se mai păstra ca front comun în această luptă. Acolo s-a promovat o abordare unilaterală, de grup, care a atins probleme profunde ale Ortodoxiei, în condițiile extrem de dificile prin care trece acum Biserica. În Creta s-a lucrat erezia cu capul descoperit. În rândul multora dintre cei care s-au încumetat să ia atitudine împotriva acesteia, nu au lipsit însă orgoliile, interesele și patimile omenești. Dovada o avem în tot ceea ce se petrece acum sub ochii noștri. Deși momentul Roman a produs o dezbinare și o tulburare evidentă, sfidând și clerul și poporul, care mai aveau un singur loc de slujire în public de acestă amploare, la Rădeni, acest proces continuă pe mai departe prin cei care s-au pripit și au greșit luând decizii la nivel restrâns fără consultare cu toți ceilalți implicați din țară, teologi,clerici și popor; iar acum merg pe aceeași linie mai departe. Cum își justifică organizatorii sinaxei de la Roman aceste derapaje față de sutele de credincioși din toată țara, care merg sute de kilometri pentru a ajunge la Rădeni? Inițiatorii și susținătorii sinaxei de la Roman își pot asuma răspunderea pentru ceea ce au făcut și continuă să facă mai departe? Au gândit numai pentru ei, sau pentru toți ceilalți laolaltă?
    Acum Rădeni-ul se clatină, pentru că cei ce au luat aceasta măsură s-au gândit numai la ei înșiși mai mult decât la poporul credincios care se cere a fi slujit și ajutat la caz de nevoie și care face jertfă și eforturi enorme pentru a ajunge aici. În acest duh s-a structurat în esență și declarația de la Roman – „trebuie să ne salvăm pe noi înșine, singurii drept credincioși, pe restul îi privește, nu ne mai putem amesteca cu ei”. Acum au fost și se mai anunță noi sinaxe – Serbia, Athena, Satu Mare. Cine le organizează, pe cine reprezintă?
    După toate declarațiile necreștinești făcute de după sinaxele de la Oreokastro și Beiuș și până acum, organizatorii sinaxei de la Roman nu își asuma nici o răspundere, nu au nimic de zis? Dacă au fost împreună semnatari la Roman și nu se dezic de poziția și de declarațiile pr. Staicu Ciprian, toți sunt părtași la ele pentru că rămân membri ai acestei sinaxe. Cum pot monahii Efrem și Sava să mai conlucreze cu pr. Staicu Ciprian după toate problemele pe care le-a creat în mod repetat, în mod public, începând cu drepturile arogate prin care a contribuit chiar și la anularea „sinaxei internaționale” propuse în Ucraina, în primăvara lui 2017? Cum se poate justifica monahul Sava cu toate inconsecvențele de care a dat dovadă începând cu Oreokastro și continuând cu Botoșani și în alte ocazii, și poziția pe care o avansează acum, ca și dezbinarea pe care o face, dealtfel? Cum poate invoca acrivie canonică și doctrinară, având la bază atâtea greșeli de orientare și implicare în lupta pentru Ortodoxie, care impune criterii absolute de analiză și decizie? La fel, cum își poate justifica o poziție corectă, având printre cei mai apropiați colaboratori elemente destabilizatoare ca pr. Staicu Ciprian? Oare nu cunosc monahii Efrem și Sava nici proverbul elementar că „cine se aseamănă se adună”? L-a corectat cineva vreodată, dintre cei doi sau dintre cei ce au semnat la Roman, referitor la toate declarațiile, atacurile și jignirile publice, precum și postările nepermise făcute fără acordul persoanelor în cauză? Astfel de afirmații rău voitoare, tendențioase, defăimătoare făcute în mod public la adresa unor clerici, monahi, credincioși și mai ales la adresa I.P.S Longhin, angajați cu jertfă și cu grele pătimiri pentru Dreapta Credință, sunt de neconceput pentru un cleric și cei ce îl susțin. De aici, fraților, deducem o concluzie dureroasă pentru toți – „după faptele lor îi veți cunoaște”, zice Mântuitorul nostru Iisus Hristos. Atâta timp cât nici unul dintre colaboratori sau susținători ai pr. Staicu C. nu îl atenționează și nu se delimitează public de tot ce proferează în mod scandalos, sunt una și aceeași cu el. Se va da seama pentru această tulburare și sminteala care s-a creat atât de profund și care merge în mod conștient mai departe de acum chiar și organizat, prin sinaxele propuse mai departe.
    Oameni buni, Ortodoxia și lupta pentru apărarea ei nu este spectacol public și nici bătaie de joc. Să luăm aminte la ce ne implicăm și la ce ne lăsăm antrenați, pentru că nu degeaba ne paște pârjolul. În termenii în care se pronunță pr. Staicu C. și susținătorii lui s-au lămurit problemele de credință din trecutul Bisericii și până astăzi? Prin inconsecvență, lipsă de sfătuire, prin soluții de grup și prin sfidarea masei credincioșilor, la fel cum s-a procedat în Creta? Putem crede că Mântuitorul Iisus Hristos poate părăsi și lepăda atât de ușor atât de mult popor pentru care încă mai stă în agonie pe Cruce? Sfântul Apostol Pavel spunea „…aş fi dorit să fiu eu însumi anatema de la Hristos pentru fraţii mei…” (Romani 9, 3). Am ajuns noi la o astfel de măsură a lepădării de sine pentru a putea salva un întreg popor? Dacă nu, atunci prin ce criteriu creăm acum soluții salvatoare, cu siguranța că prin noi vorbește și lucrează Dumnezeu sută la sută? Ce își propun toate aceste sinaxe, ce vor să schimbe, când Ortodoxia e una și aceeași de 2000 de ani? O parte din clericii din Rădeni nu realizează că prin tot ceea ce au făcut și fac pot genera chiar desființarea acestui loc de slujbă, singurul de acest fel din țară. Mare și grea răspundere și-au asumat fără a se gândi că acești credincioși au mers acolo cu toată încrederea. Dacă se vor sminti și vor ajunge dezamăgiți și descurajați de tot ce se întamplă, cine va răspunde pentru aceasta? Dezbinarea este o lucrare a Sfântului Duh? Abandonarea poporului în vremuri de criză este de la Sfântul Duh? Atunci pentru cine s-a mai întrupat Mântuitorul și pentru cine s-a mai pogorât în iad? Cine răspunde pentru cei ce mor acum și pentru cei care se nasc? Atât acrivia cât și iconomia sunt valabile cât timp lucrează mântuitor, salvator, pe moment, când este cazul și veșnic. A judeca pe I.P.S Longhin că îl pomenește pe I.P.S Onufrie prin care se mai ține Ortodoxia în Ucraina, este una dintre cele mai elementare dar și grave greșeli prin care se tulbură și se smintesc atât de mulți clerici, monahi și credincioși astăzi. Și, „vai omului aceluia prin care vine sminteala” (Matei 18, 7)! „Părinte, iartă-le lor, că nu știu ce fac” (Luca 23, 34)! Sub pretextul acoperirii canoanelor proferăm judecăți și decizii care ne depășesc ca măsură și pregătire, privind soarta și mântuirea credincioșilor. Care dintre toți cei care au venit cu noile teorii, că nu mai există nici o Biserică valabilă și nici un ierarh ortodox, își poate asuma răspunderea deplină pentru întregul popor ortodox? A greși este omenește, dar a persista în astfel de greșeli ca acestea de acum este extrem de primejdios. Dacă ai înțeles că nu poți ajuta pe cineva cu ceva, mai bine îngrijește-te de propria mântuire. Momentul Creta este un semnal de răscruce, dar cernerea nu ne ocolește nici pe noi. Hirotoniile făcute de P.S Artemie nu se pot justifica decât în condițiile extreme de persecuție, ca cele din Rusia dintre anii 1917-1940, când Biserica era expusă la exterminare, ceea ce acum nu este cazul. Îl renegi pe I.P.S Longhin care plătește atât de greu prețul mărturisirii credinței, și cauți spre alt episcop cu probleme canonice exprese, știind că lupta trebuie dusă după regula curată a credinței. Există riscul major de a face din noi înșine, sau la nivel de grup, un reper sau o normă a Credinței. Și acest risc este tot mai evident în condițiile extrem de dificile și sensibile de astăzi. Cui folosesc disputele și divergențele de astăzi? Cine se bucură de ele? Starea de dezbinare creată dovedește starea precară în care ne-a găsit acest pseudosinod din Creta din 2016. Această stare trebuie să atragă urgent trezvie, pocăință și smerenie adâncă! Fără acestea vom crea și mai multă sminteală și tulburare decât până acum. Niciodată nu este prea târziu pentru o revenire, o refacere a unității și a conlucrării. Cu cine ne dușmănim, pe cine slujim? A venit timpul când ne confruntăm și dăm seama numai cu Singur Dumnezeu pentru că suntem la sfârșit de istorie. La orice ne-am gândi să facem să ne uitam întâi în sus și apoi în jos, la cei din lume. Tulburarea dintre creștinii ortodocși este o provocare și un prag de poticneală puse la cale de cel viclean. Să fim reticenți cu orice oferte care dau curs risipirii și fărâmițării. Acestea slăbesc credința și încrederea între noi, și rezistența mai mult decât au făcut-o statul ateu și duhul antihristic al lumii de azi. Dacă în Creta a fost erezie, această dezbinare a cui lucrare este? Dacă nu putem face un bine cel puțin să nu facem răul, și mai ales un rău ce nu mai poate fi îndreptat.
    Tot ce este de la Dumnezeu zidește, unește și întărește! Dacă pseudosinodul din Creta a avut ca scop și dezbinarea ortodocșilor, atunci noi nu avem nici o scuză că am căzut în această capcană. Să ne trezim și să ieșim din ea, altfel vom ajunge de râsul lumii întregi, dar și al vrajmașului. Să ne rugăm fierbinte, să ne spovedim sincer și profund cu gândul că prin tot ce facem contribuim la soarta întregii Biserici și a omenirii. Și așa vom decide cu cine suntem și cu cine vom fi! Traversăm un examen crucial prin care Dumnezeu Mântuitorul ne va recunoaște și se va regăsi în noi, sau ne va spune Duceți-vă de la Mine, nu vă cunosc pe voi !

  3. Preotul Staicu si-a atins scopul urmarit: discreditarea Radeniului!!! El nu a suferit niciodata preotii nepomenitori din Moldova (a se vedea comentariile sale tendentioase din iarna 2016/2017) si cel mai probabil are misiune de la mai marii sai sau de la diavol sa distruga miscarea anti-ecumenista din Romania, ori prin plan bine pus la punct ori datorita mandriei sale arhiconice de a gestiona miscarea din Romania si de-a o tine in legatura cu monahul Sava Lavriotul, care are la randul sau are legaturi cu stilisti schimatici din Athos.
    Prin urmare tot ce-a atins pr. Staicu a fost târât în scandal, in colimatorul de pe cocina sa de blog, iar naivii au cazut in plasa sa, ca doar e mare teolog si mai nou teologii ca el aduc injurii si blesteama precum clanurile de tigani. Uitati-va si la fata lui…
    Are dreptate Rares cand zice ca toti care nu se dezic de poziția și de declarațiile pr. Staicu Ciprian, toți sunt părtași la mizeriile sale si din acest motiv, acest microb trebuie eliminat din miscarea antiecumenista. Sa faca bors cu Sava si Oros si altii ca ei, pana la urma nu se va mai auzi nimic de ei, decat ca au ajuns acolo unde au urmarit – in schisma!
    Regrupati-va fratilor! Ecumenistii vor face urmatorii pasi! Acum suntem prea putini adunati, desi avem acelasi cuget! Sunt multi preoti care nu au intrerupt pomenirea si vor sa faca acest pas daca vom fi uniti din nou!
    Domnul sa ne lumineze si sa fim din nou impreuna, mai multi si mai puternici!

    1. I am very interested in hearing your responses, hoping they will be better than the ones attempted on Fr. Staicu’s website. I cannot wait to comment them here

  4. Rămâneți în Biserica Ortodoxa Romana nu plecați în schisma, satana vrea prin lege sa interzică Sfânta Liturghie însă Biserica este a lui HRISTOS. Chiar dacă o mulțime de lumânări s au stins… de după Creta însă DUMNEZEU vrea de la noi sa fim Una cu Neamul Roman Străbun într Credință Dreapta și Ortodoxa pentru CRUCEA NEAMULUI. Mergem după cum se zice ” după cum zice Popa și nu după cum face Popa ”. Înapoi la Sfintele Canoane și mucilagiu singur va cădea de pe pereții Bisericii.
    SA LĂSĂM CA DREPTATEA SA FIE A LUI HRISTOS DUMNEZEU CĂCI ESTE CEA MAI BUNA.
    MAICA DOMNULUI SE ROAGĂ PENTRU GRADINA SA ȘI NU VA LĂSA CA satana uciga l ar Crucea sa stăpânească acest pământ Gradina MAICII DOMNULUI . Și se va curata de toată pleaba și neghina care la foc vor merge iar ORTODOXIA VA INFLORI.

  5. ” după plecarea starețului Neonil la DUMNEZEU ultimul stareț al lui Dumnezeu de la Frasinei(a plecat în martie 2016) obștea se va risipi (s a petrecut în sept 2016 de după Creta )și dupa doi ani ( adică 2018 anul acesta prin sept. s ar petrece ) va veni potopul apoi obștea se va aduna și Ortodoxia va inflori ” profeție a Sfatului Calinic de la Cernica aratata și de Sfințitul Părinte Ilie Cleopa.
    Dacă,, mucilagiul” care sta pe pereții Bisericii nu voiește a se albi pentru întărirea ORTODOXIEI pe acest pământ ATUNCEA HRISTOS DUMNEZEU II VA PREGĂTI CĂDEREA.

  6. Comentariul de mai sus este al propietarului ortodoxos care vb in numele.meu.este suparat ca l-am demascat.ca sa inteleaga lumea caracterul lui.de a ajuns sa se foloseasca de numele meu ca sa poate bage cearta intre noi care vrem sa ducem lupta curat,exact cum lucreaza si Pr.Ciprian.nu ma gandeam sa ajunga oameni care pareau ca lupta pt binele Bisericii sa faca atata tulburare si atat de viclean sa lucreze.sa dea Bunul Dumnezeu sa se smereasca si sa isi de-a seama pana unde au ajuns .

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

X