Istoricii au identificat aproape 300 de autori antici ale căror scrieri s-au referit la strămoşii noştri. Cele mai multe dintre ele au pierit înainte de a fi cunoscute, lăsând doar mărturii despre existenţa lor.
Sute de scrieri despre viaţa dacilor au fost distruse încă din Antichitate. Se cunoaşte existenţa lor din mărturiile unor istorici ai acelor vremuri, dar soarta lor a fost nefastă: scrierile au ars o dată cu bibliotecile şi colecţiile antice în care au fost păstrate, s-au distrus prin trecerea timpului, ori au fost distruse deliberat împreună cu copiile lor sau au pierit o dată cu autorii lor, savanţi ai mileniilor trecute.
Existenţa unor astfel lucrări a dat naştere unor adevărate teorii ale conspiraţiei, în care se susţine că multe dintre ele nu au fost distruse, ci doar ascunse în diverse locuri misterioase. Alexandru Papadopol Calimah un cărturar din secolul al XIX-lea a fost primul român care a inventariat scrierile pierdute despre daci, geţi şi Dacia. A numărat aproape 300 de autori de opere literare vechi, unele cu numeroase volume, din care cele mai multe s-au pierdut cu totul.
Iată câteva dintre acestea:
Istoria Daciei, de Dio Chrysostomos
Filosoful stoic Dio Chrysostomos a trăit în vremea împăratului Traian, căruia i-a fost apropiat. „Din scrierile sale s-au păstrat 80 de discursuri importante. „Acest Dio a scris o carte despre ţara noastră: Istoria Daciei. Flavius Filostratul, care a trăit şi a scris pe la 230 d.Hr., face menţiune de această scriere cu mare laudă”, informa Calimah, în volumul „Scrieri vechi pierdute atingătoare de Dacia” (reeditat la editura Dacica, 2007).
Cartea despre Dacia şi Tracia a lui Strabon
Strabon (n. 63 î. Hr. – d. 26 d. Hr.), un al istoric important al lumii antice, a relatat despre Zamolxis şi obiceiurile geţilor, în lucrarea sa Geografia. Nu a fost singura sa operă despre Dacia. „Marele geograf Strabon, pe la anii 26-1 î.Hr. a scris o carte despre Tracia şi Dacia, care nu o avem. Istoria sa în 47 de cărţi este cu desăvârşire pierdută”, informa savantul român.
Istoria Daciei, de Appian
Istoricul roman de origine greacă Appian a relatat în 24 de volume, create la mijlocul secolului al doilea, Istoria Romanilor. Jumătate dintre ele au fost pierdute. „Appian a scris o istorie a Daciei. În prefaţa sa la scrierile sale istorice, el însuşi ne zice aceasta: <<… pe unii dintre geţii de dincolo de Istru, pe care romanii îi numesc daci… Scriu în funcţie de fiecare popor în parte astfel încât (lucrarea) va fi împărţită în cărţi după popoare>>. Importanţa acestei istorii se dovedeşte din înseşi aceste cuvinte ale lui Appian. După încredinţarea ce ni se dă în Zonaras, Istoria Daciei se cuprindea în întreaga carte a XXII din scrierile istorice ale lui Appian”, informa Calimah.
Poemele getice ale lui Ovidius
Mărturii literare despre geţi i-au aparţinut poetului latin Ovidius, exilat pe ţărmul Mării Negre, în urmă cu circa două milenii. Multe dintre operele sale au fost pierdute. Printre ele se numără poemele dedicate localnicilor în mijlocul cărora şi-a trăit ultimii ani din viaţă. „Ce au devenit aceste poeme ale lui Ovidiu? Câtă lumină ar fi revărsat ele asupra istoriei dace, asupra limbii, asupra a tot ce se atinge de Dacia noastră? Ele sunt pierdute pentru totdeauna şi numai din scrierile latine ale ilustrului lor autor noi ne informăm că ele au existat”, informa autorul volumului „Scrieri vechi pierdute atingătoare de Dacia”.
Tacit şi războaiele daco-romane
Istoricul latin a trăit în vremea împăraţilor Nerva şi Traian, iar una dintre lucrările sale de seamă, pierdută peste vremuri, se referea la expediţia romanilor în Dacia: „Mă apuc de o lucrare (plină) de dezastre, înspăimântătoare prin războaie, înverşunată prin revolte şi groaznică chiar şi în timp de pace; patru împăraţi ucişi de sabie; trei războaie civile, mai multe externe, cea mai mare parte amestecate, succese în răsărit, insuccese în apus; Illyricum agitat, Galiile şovăielnice, Britania supusă şi imediat apoi abandonată, neamurile sarmaţilor şi ale suebilor ridicate împotriva noastră; dacul devenit celebru prin înfrângeri de ambele părţi”, relata istoricul Calimah, citând autorul antic. „Acest pasaj ne dovedeşte că Tacit chiar în Istorii a scris mult despre Dacia. Dar în cărţile lor, câte ni s-au păstrat, numai în două rânduri ni se vorbeşte despre daci în puţine, foarte puţine cuvinte”, adăuga autorul culegerii.
Scrierea in limba daco-traca o gasesti in catacombele Constantei in sesctiunile necercetate. Dupa anexarea Cadrilaterului s-a inceput discret cautarea mormantului poetului Ovidiu prin deschiderea mai multor intrari de catacombe si dupa o cercetare etenta a unor incriptii s-a decis inchiderea lor pentru ca se lasa cu artificii la ce era acolo. Ai partea bizantina peste care s-a construit inca din perioada interbelica care ramane la secret si astazi cu biserici si catedrale bizantine. ….