X

Mărturisirea ortodoxă a Înaltpreasfințitului Longhin în fața Soborului Arhieresc al Bisericii Ortodoxe Ruse

de teolog Mihai-Silviu Chirilă

Noi niciodată nu vom recunoaște erezia
ecumenismului și învățăturile ei.

În perioada 28.11.2017 – 05.12.2017, la Moscova s-au desfășurat lucrările Soborului Arhieresc al Bisericii Ortodoxe Ruse, având pe ordinea de zi și analizarea documentelor pseudosinodului din Creta. Soborul Arhieresc este forul de conducere al Bisericii Ortodoxe Ruse, fiind alcătuit din toți arhiereii din Patriarhia Rusă.

Înaltpreasfințitul Longhin, Arhiepiscop de Bănceni, vicar al Episcopiei Cernăuților și Bucovinei, stareț al Sfintei Mănăstiri Înălțarea Domnului” din Bănceni a participat la lucrările acestui sinod, prezentând patriarhului Kiril al Moscovei și Întregii Rusii o adresă în numele Sfintei Mănăstiri “Înălțarea Domnului” din Bănceni și a obștii trăitoare acolo.

Documentul cuprinde în două pagini întreaga mărturisire ortodoxă de credință a Înaltpreasfinției Sale Longhin și a obștii pe care o conduce, pe care Înaltpreasfinția Sa o face public cu curaj de mai bine de doi ani, de când a întrerupt pomenirea patriarhului Kiril, ca urmare a semnării de către acesta a acordului de la Havana, din 2016.

Scrisoarea pe care Înaltpreasfințitul Longhin a citit-o în plenul Soborului Arhieresc îmbină precizia teologică, concizia exprimării și statornicia în apărarea credinței ortodoxe, transmițând un mesaj percutant, ușor de înțeles și de reținut, direct și fără demonstrații teologice alambicate, care să lase loc vreunei interpretări contrare celor afirmate.

Textul urmărește două obiective:

  1. să demonstreze că Sfânta Mănăstire de la Bănceni și întâistătătorul său nu se află în schismă față de Biserica Ortodoxă Rusă prin faptul că s-a întrerupt pomenirea patriarhului Moscovei;
  2. să arate statornicia acestora în credința ortodoxă împotriva ereziei ecumenismului, cu care Biserica Ortodoxă Rusă se confruntă, ca și celelalte Biserici Ortodoxe locale.

Folosind o adresare canonică, respectuoasă, pe care unii cu mentalitate schismatică ar putea-o considera nepotrivită față de un patriarh care a semnat documentele eretice de la Havana, Înaltpreasfințitul Longhin afirmă atașamentul ferm față de Biserica Ortodoxă Rusă, în contextul complicat al relațiilor dintre Ucraina și Federația Rusă, care s-a răsfrâns și asupra relațiilor bisericești între Patriarhia Moscovei și poporul ucrainean.

Înaltpreasfinția Sa îi asigură, în acest context, pe patriarhul rus și pe întregul for conducător al Bisericii Ortodoxe Ruse de faptul că întreruperea pomenirii Preafericirii Sale la slujbe nu are nicio legătură cu tendințele centrifuge manifestate în Ucraina din partea celor care doresc să iasă de sub ascultarea canonică a Patriarhiei Moscovei.

Rămânerea în ascultarea canonică față de Patriarhia Moscovei îi obligă pe patriarh și pe membrii Soborului Arhieresc, sugerează subtil textul, să lupte din toate puterile pentru apărarea dreptului credincioșilor de sub ascultarea sa canonică de a păstra sfintele canoane, dogmele și învățăturile Sfinților Părinți, pentru a nu se face trădători ai lui Hristos și ai credinței ortodoxe. Ultima parte a frazei este un reproș discret adresat chiar patriarhului și tuturor celor ce au achiesat la deciziile pe care acesta le-a luat la Havana, în comisiile presinodale în care au fost aprobate textele din Creta etc.

După ce face afirmația că nu există mai multe “biserici” și nicio altă cale de mântuire decât cea arătată de Hristos în Biserica Ortodoxă, afirmație prin care se respinge direct documentul din Creta, care declara ereziile și schismele “biserici”, Înaltpreasfințitul Longhin susține cu egală determinare atât hotărârea de a nu provoca o schismă prin nepomenirea patriarhului moscovit, cât și pe cea de a nu accepta sub nicio formă ereziile care se propovăduiesc astăzi sub umbrela ecumenismului, care cuprinde toate ereziile exprimate de-a lungul timpului.

În partea a doua a textului se cere sinodului să ia atitudine față de patru probleme punctuale legate de erezia ecumenismului și de hulirea în spațiul public a familiei țariste canonizate de către Biserica Ortodoxă Rusă pe 4 august 2000:

  1. Scoaterea Bisericii Ortodoxe Ruse din Consiliul Mondial al Bisericilor și din mișcarea ecumenistă în general.
  2. Anularea declarației de la Havana, pe motiv că s-a făcut de către patriarh unilateral, fără consultarea sinodului. Înaltpresfinția Sa a dat asigurări că obștea pe care o conduce nu îl va recunoaște niciodată pe papa ca “sanctitate”.
  3. Respingerea minciunosinodului din Creta ca tâlhăresc, întrucât s-a desfășurat pe fundamentele ecumenismului, nu a păstrat plinătatea adevărului și condamnă, prin deciziile sale, pe fiii Bisericii Ortodoxe la osândă veșnică.
  4. Dezaprobarea difuzării peliculei “Matilda”, care profanează memoria țarului Nicolae al II-lea al Rusiei, prezentând o pretinsă poveste de iubire între acesta și o balerină de origine poloneză. Filmul a fost lansat în octombrie 2017 într-o atmosferă dominată de protestele celor care nu acceptă ca memoria țarului să fie pătată în acest mod1.

Mesajul transmis Soborului Arhieresc se încheie printr-o rugăminte vibrantă, adresată atât patriarhului Kiril, cât și membrilor sinodului, de a asculta durerea credincioșilor ortodocși din Bănceni, care doresc să păstreze Adevărul neclintit în Biserica Ortodoxă una, sfântă, sobornicească și apostolească, dar și printr-o asigurare că “noi niciodată nu vom recunoaște erezia ecumenismului și învățăturile ei”.

Pentru OrtodoxINFO, Înaltpreasfințitul Longhin a declarat că mesajul a fost bine primit de către ierarhii prezenți, care l-au felicitat și l-au asigurat că este nevoie în sinod de o voce ca a Înaltpreasfinției Sale. La rândul său, patriarhul Kiril, ascultând cu atenție mesajul, și-a făcut semnul Sfintei Cruci și a promis în fața tuturor arhiereilor prezenți că atât timp cât va fi patriarh nu va permite ca credința ortodoxă să fie știrbită în vreun fel.

Mesajul rostit de către Înaltpreasfințitul Longhin în Soborul Arhieresc din noiembrie-decembrie 2017 este o dovadă de mărturisire ortodoxă neclintită și echilibrată din partea unui arhiereu ortodox, care știe să îmbine acrivia în privința păstrării curate a învățăturii de credință cu înțelepciunea de a afirma fără șovăire această învățătură într-un context extrem de complicat cum este cel al relațiilor ruso-ucrainene, păstorindu-și Biserica fără a face compromisuri de credință și fără a cădea în extremele schismatice în care duce de obicei imaturitatea duhovnicească. Pentru români este un motiv de speranță în plus existența unui ierarh mărturisitor de origine română, mai ales în condițiile în care în Biserica Ortodoxă Română asemenea poziție nu a luat încă niciun arhiereu față de erezia ecumenismului și de minciunosinodul din Creta.

Ca urmare a puternicei opoziții față de ecumenism din partea unor arhierei ortodocși mărturisitori precum Înaltpreasfințitul Longhin, dar și a unei părți a poporului dreptcredincios, Soborul Arhieresc din noiembrie-decembrie 2017 a dat o serie de rezoluții în care a folosit o abordare diplomatică, menită să dea oarecare satisfacție contestatarilor ecumenismului, păstrându-și însă în oarecare măsură angajamentele luate la nivel internațional. Apreciat de mulți analiști și de mulți credincioși ortodocși ca insuficient pentru condamnarea ecumenismului, a minciunosinodului din Creta și a declarației eretice de la Havana, rezoluția Soborului Arhieresc:

  1. respinge caracterul ecumenic al sinodului din Creta și caracterul obligatoriu al hotărârilor sale, apreciindu-l însă ca un eveniment semnificativ2 al istoriei Bisericii Ortodoxe3. Soborul recunoaște faptul că documentele sinodului din Creta conțin “formulări neclare și ambigue, care nu ne permit să le considerăm expresii exemplare ale adevărurilor credinței ortodoxe și ale tradiției Bisericiiși ia notă de atitudinile diferite față de sinod, în special ale celor trei Biserici care nu au participat, georgiană, bulgară și antiohiană, care au exprimat poziții critice față de sinod.
  2. în privința declarației de la Havana, Soborul recunoaște “natura istorică a întâlnirii ce a avut loc la Havana”, dar atunci când o evaluează „recunoaște importanța acesteia” exclusiv în privința conlucrării pentru rezolvarea situației conflictuale din Ucraina și Siria, a declarației comune cu privire la uniație, care nu este o cale de a “realiza unitatea între Biserici”, și a acordului de aducere a Sfintelor Moaște ale Sfântului Nicolae în Rusia, care s-a petrecut în perioada mai-iulie 2017, lăsând la o parte aspectele scandaloase legate de recunoașterea bisericității papismului, a faptului că “ne adăpăm din aceeași Tradiție spirituală a primului mileniu al creștinătății”4 etc.
  3. Deși nu condamnă ecumenismul și nu propune un calendar al ieșirii BORu din CMB, documentul reușește să nu pomenească nicăieri despre ecumenism.

1https://magnanews.ro/2017/10/24/video-matilda-filmul-care-scandalizat-rusia-avut-premiera-fara-incidente/.
2 Aprecierea ca eveniment semnificativ al istoriei nu înseamnă neapărat aprecierea ca eveniment pozitiv. Într-un sens strict istoric, și sinoadele tâlhărești, și cel de la Lyon sau Ferrara-Florența au fost evenimente semnificative, chiar dacă semnificația lor este una profund negativă pentru Biserica Ortodoxă.
3 https://mospat.ru/en/2017/12/02/news153781/.
4 http://en.radiovaticana.va/news/2016/02/12/joint_declaration_of_pope_francis_and_patriarch_kirill/1208117

Categorii
Ecumenism
cuvinte cheie

Articole asemănătoare

23 comentarii

  1. AXIOS! AXIOS! AXIOS! Vladica Longhin.
    Sa dea Domnul ca si noi românii să avem astfel de episcopi mărturisitori în sinodul de la București, ca să ne grupăm în jurul lor și să luptăm mai eficient impotriva panereziei ecumeniste.
    Ridicați-Vă sfințiți și preasfințiți arhierei și lepădați-Vă de ecumenism si sinodul din Creta și mărturisiți Ortodoxia!
    Ridicați-vă frați preoți și mărturisiți adevărul în biserici!
    Ridicați-vă frați creștini și sprijiniți pe toți preoții și episcopii mărturisitori ai Dreptei Credințe!

  2. Mărturisire cu înțelepciune şi unde trebui, ca să aibă ecou. Din păcate ecoul din Sinoodul BORu a fost mic, dar a fost. Asta datorita unor astfel de marturisiri, căci au fost mai multe.
    Pe cei îndărătnici nu-i va alina nici câtuşi de puțin acest aspect. Ei văd doar vase comunicante, şi humai spre rău, nu şi spre bine. Oare Patriarhul nostru ce credință mărtusiseşte când pomeneşte pe cel al Bulgariei? Dar Kirill când pomeneşte, printre alții, pe Bartolomeu şi pe Ilia al Georgiei? Deci este foarte valabilă teoria vaselor comunicante, dar nu doar în ce priveşte erezia, ci şicu privire la dreapta credință,atâta vreme cât nu a fost ruptă comuniunea între Biserici. Deci care este credința pe care o mărturisesc toți arhiereii ortodocşi la unison? Eu nu cred că este cea din Creta, care încă nu a fost acceptată panortodox.

    1. „Binecuvântate Doamne, învaţă-mă; Stăpâne, înţelepţeşte-mă să înţeleg; Binecuvântate Sfinte, luminează-mă! Doamne Dumnezeul nostru, Tu învaţă-mă, înţelepţeşte-mă, întăreşte-mă să nu Te părăsesc şi să rămân cu Tine şi cu Biserica strămoşească, Biserica Ortodoxă, să nu trec la erezia Patriarhului”. E clar?

      Voci feminine: Da.

      Pr. Făgeteanu: Nu. „Doamne, ajută-mă”, nu… dacă nu ceri de la Dumnezeu să te întărească, să te lumineze, degeaba îţi spune cineva verbal şi să te apuci tu singur să faci ceva. Să nu aştepţi ajutorul imediat. Da… Altceva? Deci, să nu bravezi ca Petru „Doamne, dacă toţi Te vor părăsi, eu nu”, ci „Doamne, Tu învaţă-mă, înţelepţeşte-mă, luminează-mă şi întăreşte-mă, ajută-mă, să nu Te părăsesc, să rămân în Ortodoxie, să nu mă las păcălit de acest diavol care e Patriarhul ecumenismului”.

      https://saccsiv.wordpress.com/2010/08/19/audio-si-transcriptul-%E2%80%93-parintele-adrian-fageteanu-despre-patriarhul-daniel-%E2%80%9Eacest-diavol-care-e-patriarhul-ecumenismului%E2%80%9D/

    2. Parinte Lavrentie, mie personal mi-a marturisit Patriarhul Georgiei Ilias, cum ca faptul ca nu intrerup comuniunea cu celelalte Biserici Locale membre ale CMB si participante la Creta nu e decat o slabiciune si o necredinta a lor, si ca isi recunaste aceasta neputinta omeneasca, necredinta. Eu ce pot sa spun? Atata faptul ca nici o Biserica Locala nu are suficienta credinta sa intrerupa pomenirea, nu insemna ca Bisericile ce implementeaza Creta ar fi ortodoxe asa la general….

      1. Este adevarat ca pseudo Sinodul din Creta NU ARE CONSENS PANORTODOX, dar cei care-l accepta, se pun in esenta inafara Bisericii lui Hristos, nu si in actualitate. Deci Bisericile Locale care accepta Creta nu stau bine, stau foarte prost, si e foarte gresit ca cele care nu au fost in Creta nu intrerup comuniunea cu cei care au fost la Creta. Dar asta e o neputinta, nu o virtute si arata starea jalnica a ortodoxiei astazi.

  3. Nu stiu ce sa zic, insa au fost mai grave lucrurile la Ferrara Florenta. Deocamdata nu a impus nimeni nimic, asa cum a fost la Ferrara Florenta cand s-a impus tuturor preotilor sa slujeasca impreuna cu papistasii, de aceea cred ca inca mai este har in Biserica si nu cred ca este in regula sa nu mai mergi al biserica sa pierzi Liturghii peste Liturghii cand inca nu este cazul. Vor veni si vremuri mai grele cand chiar vom fi nevoiti sa nu mai intram in biserici pentru ca vor sluji impreuna cu ereticii la modul concret, insa deocamdata eu cunosc destui preoti care sunt antiecumenisti desi mai pomenesc inca ierarhii. Fara arhiereu nu se poate, el este liantul ce mentine succesiune apostolica si harul sfintitor prin care sunt hirotoniti preoti care sa savarseasca Sf Taine, in special Sf Euharistei fara de care nu mai putem vorbi de Biserica. Sf Ignatie Teoforul spune ca nu poate exista Biserica fara episcop cum nici episcop nu poate exista fara Biserica. In orice perioada grea Bisericii, cand a fost tulburata de tot felul de erezii, nu a lipsit macar un episcop drept. Multi il invoca pe Sf Maxim Marturisitorul care a fost un simplu minah, da a fost dar cititi si vedeti ca el a avut sprijinul papei de la Roma care atunci era singurul ortodox, pentru ca Rasaritul era cazut in erezie si acest papa si el sfant in calendarul nostru ( Sf Marin parca papa al Romei) a intrunit Sinod local prin care a condamnat erezia, iar Sf Maxim Marturisitorul a avut la baza marturisirii dreptei credinte binecuvantarea Patriarhului Romei( papa de atunci) si a Sinodului lui. De aceea sunt sigura ca se vor ridica episcopi drepti si de acum in colo in apararea Ortodoxiei si asa va fi pana la final tocmai pentru ca Biserica lui Hristos asa cum a lasat-o el cu episcopi, preoti, monahi, mireni dreptslavitori, nu va fi biruita in veci.

  4. Sa ne rugam Bunului Dumnezeu si Maicutei Domnului sa ii dea sanatate Preasfintitului Longhin, care este cel mai mare marturisitor al acestor vremuri de mare incercare a credintei stramosesti! Vremuri de cumpana si sfasiere a BIsericii Ortodoxe de catre ereticii acestei lumi si dusmanii lui Hristos!
    Doamne da-i putere, sanatate si rabdare cu cei ce il hulesc si defaima fara frica si rusine! Aceia sunt lupi haini imbracati in vesminte preotesti si in blani de oaie!
    Daca ii auziti ca vorbesc impotriva Inalt Presfintitului Longhin sa va feriti de ei, pentru ca asa ii veti cunoaste ca sunt niste dusmani ai Bisericii lui Hristos, care aduc dezbinarea si ura acolo unde vad credinta, unitate, dragoste intre frati si marturisire sincera, adevarata!
    AXIOS! AXIOS! AXIOS! Inalt Prea Sfintite Longhin.
    Impreuna vom birui fiara ecumenista! Doamne ajuta-ne!

  5. Părinte Lavrentie,
    Preacuvioşia voastră aţi postat un text plin de ambiguităţi, din care nimeni nu înţelege nimic. Nu mai comiteţi asemenea imprudenţe, prin care arătaţi că aveţi mari probleme cu limba română. Ca să expui ceva clar, desluşit, e nevoie de limpezimea minţii. Întrebaţi-l pe Savu Teofan şi o să vedeţi că vă va spune acelaşi lucru. Şi încă ceva: nu vă angajaţi în conversaţii când nu stăpâniţi bine o limbă străină. Greaca şi engleza dumneavoastră sunt precare. Noroc că aţi avut un interlocutor îngăduitor, cum e Părintele Theodoros Zisis. Pentru a face oarecari progrese în limba română, vă recomand să vedeţi cum defineşte DEX-ul doi termeni: iscoadă şi diversionist.
    Teologia să o lăsăm în seama celor care, realmente, se pricep.

    1. Din textul Parintelui Lavrentie se intelege ca domnul Daniel Ciobotea e ortodox deoarece adunarea din Creta nu are un consens „pan-ortodox”.

      Din punctul meu de vedere domnul Daniel Ciobotea si toti cei care ii impartasesc ideile ecumeniste sunt eretici. Ortodoxia e deja pusa in sicriu de acesti oameni nefericiti.

      Daniel si suita lui distrug tot ceea ce avem mai scump: credinta noastra strabuna.

      Ei spun ca participarea BOR in Consiliul Mondial al bisericilor se face pentru a predica Ortodoxia in fata celor rataciti. Dar acesta este un motiv de inspiratie demonica.

      Prin participarea ecumenistilor imbracati in straie ortodoxe se produce un ceva infiorator: ortodocsii sunt dusi in ratacire iar sarmanii eretici sunt odihniti in credinta lor gresita.

      Atat ortodocsii care ii urmeaza pe falsii arhierei, cat si sarmanii eretici care sunt si ei faptura lui Dumnezeu sunt in mare pericol.

      De ce spun mare pericol?

      Ortodocsii se departeaza de credinta cea dreapta iar ereticii se bucura vazand iudele ecumeniste in capistile lor eretice, mangaindu-se cu ideea ca si ei se afla in adevar.

      Acestor lupi cu engolpioane li se potriveste cuvantul Mantuitorului:

      „Vai vouă, cărturarilor şi fariseilor făţarnici! Că închideţi împărăţia cerurilor înaintea oamenilor; că voi nu intraţi, şi nici pe cei ce vor să intre nu-i lăsaţi.”

      Cum sa nu plangem si sa nu ne tanguim vazand aceste vremuri amare.

      Cu putin timp in urma am purtat o discutie cu o femeie de 90 de ani, de credinta papistasa care mi-a povestit o intamplare din copilaria ei.

      Fiind mica in clasele primare a fost cu copii de la scoala intr-un sat de ortodocsi. In acel sat era hram si erau prezenti in jur de douazeci de preoti ortodocsi. Acestia au „batjocorit” pe papa si credinta papistasa.

      Ea a ramas foarte uimita de aceste cuvinte straine pentru urechile ei. Ajungand mai pe seara acasa i-a povestit tatalui ei despre cele spuse de preotii ortodocsi iar tatal ei a linistit-o spunand ca aceia nu au dreptate.

      Insa, dupa opzeci de ani, un preot „ortodox” se roaga in satul ei, in „biserica” ei impreuna cu popii papistasi.

      Sarmana femeie se bucura acum pentru faptul ca „au lasat cearta ortodocsii si „catolicii” si vor sa se uneasca”.

      Aceasta femeie are un suflet foarte bun si in zadar am incercat sa ii explic faptul ca lucrurile nu stau deloc asa.

      Anul acesta, in luna ianuarie ma intalnesc cu o femeie papistasa care mergea in oras la capistea ei sa se roage pentru „unirea bisericilor”. Era „Săptămâna de rugăciune pentru unitatea creştinilor”.

      Spunandu-i ca nu exista decat o singura Biserica – cea Ortodoxa a ramas foarte uimita pentru ca nu auzise in viata ei asa ceva (avea peste cincizeci de ani). A crezut ca sunt sectant deoarece „patriarhul” Daniel si preotii ortodocsi nu invata asa ceva.

      Avand contact cu oameni de credinta papistasa am aflat ca preotii „ortodocsi” sunt o prezenta permanenta in „bisericile” „catolicilor”.

      Oamenii simpli se bucura de prezenta acestor serpi si se mangaie cu ideea ca si ei se gasesc in adevar.

      Asadar cei de alta credinta, datorita ecumenismului, au inceput sa afirme ca „bisericile sunt surori”, ca si ei sunt in adevar, despartirea a fost datorita unor patimi omenesti iar cei de astazi fiind mai buni, merg spre unire.

      Iata rodul otravit al intalnirilor ecumeniste: impingerea oamenilor spre iad.

      Nimic, absolut nimic bun nu este in ecumenism.

      Ecumenismul este produsul masoneriei iar „fratii” de loja cu engolpioane pun umarul la scopul suprem al acestuia: venirea Antihristului.

      1. Asadar ideea ca participarea BOR in Consiliul Mondial al bisericilor se face „pentru a face cunoscută Ortodoxia în lume” e praf in ochii credulilor. E o inselaciune deoarece nimic nu se schimba. Papistasii raman papistasi iar protestantii raman protestanti…

        Ereticilor nu le este aratata Ortodoxia.

        La adunarile CMb nimeni nu spune ca Biserica Ortodoxa e singura adevarata si cei care sunt in afara Ei se afla in minciuna. Doar intalniri, discutii, mese…

        De acolo e alungat Hristos si invatatura Lui dumnezeiasca de catre fariseii si carturarii moderni.

  6. Pr. Vasile,
    Vă mulțumesc că ați fost cel mai sincer cu mine. Deci băgați de seamă că pricep să citesc şi printre rânduri (DEX). Am scris enigmatic tocmai pt că am mizat pe iscusința teologică a cititorilor. Dar aveți dreptate şi nu am să mai fac asta; cel puțin nu cu o samă de nepomenitori.

    Eu consider că am pus o problemă, o provocare. Deci e normal să o vedeți ca o ambiguitate.
    Pt că alți comentatori îmi confirmă că nu au priceput ce am scris, am să expun din nou lămurit totul.
    Toți episcopii ortodocşi contemporani sunt în comuniune, deşi unii au devieri ecumeniste clare (legate mai ales de „Sinodul” din Creta). În această situație, dacă un Patriarh ecumenist pomeneşte pe unul care a condamnat textele din Colimbari, după logica vaselor comunicante, devine ortodox. De ce? Pt că ar accepta respingerea a ceea ce el a semnat. Mai mult, un Patriarh neparticipant echidistant (Kirill), care nu e nici pro, nici contra (prin hotărârea Sinodului rus), cum ar putea fi catalogat când pomeneşte pe unul ecumenist declarat, dar şi pe altul anti-Creta? Concluzia logică ar fi că nu putem judeca la modul absolut credința unui cleric doar în funcție de (ne)pomenire înainte de o hotărâre sinodală. Mai ales pe vlădica Longhin.
    O altă concluzie este că, la momentul actual, credința pe care o exprimă toți episcopii împreună este cea ortodoxă pt că nu au fost receptate documentele eretice la nivel pan-ortodox. Asta nu înseamnă că toți sunt ortodocşi, ci că noi mărturisim credința ortodoxă prin pomenirea oricărui episcop din Biserică la ora actuală.
    Deci teoria vaselor comunicante este ilogică şi inaplicabilă pt că e contradictorie. Ar fi valabilă doar dacă s-ar aplica exclusiv în ce priveşte devierile eretice. Dar nu ştiu de ce s-ar lua în calcul doar comuniunea în ce priveşte erezia, când pomenirea se referă mai ales la împroprierea credinței corecte.

    Întreruperea pomenirii nu se face pt a ne păstra credința noastră neîntinată, ci pt a ne sili să izbăvim Biserica de noile erezii, după cum bine zice canonul 15. Dar bag de seamă că unii vor obține greu „cinstea cuvenită celor ortodocşi”. Pt că nu ştiu bine limba greacă (veche) pt a înțelege ce zice precis canonul. Vedeți că mai ştiu şi de glumă, deşi nu ştiu cât ştiu alții.
    Să nu se sperie nimeni, mă pot mântui şi fără limba greacă. Evident că şi fără engleză.

  7. Parinte Lavrentie,
    Constat ca nu sunteti o persoana ranchiunoasa, asa incat eu zic ca am cazut la pace. Va doresc sa petreceti Sfantul si Marele Post cu impacare sufleteasca si sa ne bucuram impreuna de Marele Praznic al Invierii Domnului.

    1. Parinte Lavrentie, Biserica Ortodoxa Romana are o altă credință decât credința Bisericii Ortodoxe Sobornicești, și anume credința minciuno- Sinodului din Creta – Sinod care nu a fost recunoscut panortodox, dar care într-o Biserică locală ca BOR face ravagii. Pseudo-sinodul din Creta are atâta putere în BOR în egală măsură cu adoptarea sinodală în 1994 a Dialogului de la Chambesy cu monofiziții. Atunci marii părinți nu au întrerupt pomenirea (deși ar fi trebuit să o facă), din cauza că acest concept nu prea era cunoscut. Dar gravitatea situațiilor este aceeași. Era firesc ca celelalte Biserici Autocefale care nu accepta invataturile ecumeniste sa intrerupa pomenirea, ca semnal de alarma, insa firescul a ajuns nefiresc datorita necredintei si lipsa preocuparilor dogmatice din aceste Biserici. De aceea e periculos sa teologhisim neteologhisibilul. Deci comuniunea dintre Bisericile care au credinte diferite e tot o iconomie, iar iconomia nu poate fi transformata in Dogma.
      Abortdare Sfintiei Voastre indemna defapt la adormirea constiintelor. E grav pentru toti credinciosii din BOR, toti se afla in mare pericol duhovnicesc! Nu e de gluma. Asta insa nu insemna nici ca sunt eretici, nici ca pleaca la schisme, dar nici ca sunt bine, in masura in care nu marturisesc, nu se delimiteaza de minicuno Sinodul din Creta prin toate miloacele pe care le au la dispozitie. In mod normal ar trebui ca toti credinciosii sa se orienteze sa mearga acolo unde preotii invata ortodox si se delimiteaza de Creta, pana la masura ultima de intrerupere a pomenirii ierarhilor care in bloc au acceptat Creta. E grava situatia in Romania, nu e de adormit constiinte, dar nici de facut schisme. Se merge ca pe sarma. M-as bucura daca toata populatia Romaniei ar lua autocare in fiecare Duminica si ar merge cu totii la parohiile din Bulgaria. Acolo unde Sinodul a respins si condamnat Creta. Atunci si SInodalii nostri s-ar pune pe ganduri. Faptul ca ei conslujesc cu episcopii bulgari tine tot de necredinta episcopilor bulgari care ar trebui sa fie transanti, dar nici ei nu sunt transanti pentru ca nu cunsc, nu au curaj pana la capat. Dar asta nu insemna ca nu sunt mult mai bine ca BOR. E firesc ca cine isi pune problema mantuirii sufletului sa nu ramana in nesimtire, ci sa mearga fie la parintii nepomenitori care au o gandire corecta, nu la cei cu gandire schismatica gen Sava-Staicu. Dar nepomenitori sunt putini. Dar oare credinciosi care se gandesc la mantuirea sufletului lor cati or fi in BOR?….

      1. Ce spun eu este că nu există o viziune bine pusă la punct pt situația de acum. Teologic. Şi este mare nevoie.
        Concret, şi eu zic că suntem într-un punct critic şi indiferența față de trădările din Creta este condamnabilă. Doar că nu putem accepta reacțiile schismatice care apar din neştiința „scripturilor”.
        Dau şi unexemplu concret care pune pe gânduri: Sf. Sofronie nu a apucat să întrerupă comuniunea cu ceilalți Patriarhi monofiziți. Iar Sf. Maxim a fost în comuniune cu el. Oare din laşitate sau din prudență? Mă abțin eu de la răspuns.
        Ce mă doare pe mine este teoria asta f nocivă a întinării cu erezia prin pomenirea unui ierarh eretic necondamnat. Ştiu că cel aflat în comuniune cu cineva excomunicat este vinovat de aceeaşi pedeapsă cu acela. Dar înainte de a fi excomunicat cum stau lucrurile? După mine trebuie scoasă din calcul gândul că aprobăm ecumenismul prin pomenirea ierarhilor.
        Suntem vinovați de ecumenism în măsura în care putem şi suntem în situația de a lua atitudine, nu musai prin întreruperea pomenirii, dar nu o facem.
        Cât priveşte articolul de față, tocmai ortodoxia vlădicăi Longhin o scoate în față, deşi el pomeneşte pe… Onufrie.

        Încă o dată, şi mie îmi pare rău de neînțelegeri. Deşi cred că spunem acelaşi lucru.

        1. Inainte de excomunicare nu poate fi vorba de o vina juridica. Asta e clar. Pomenirea nu incrimineaza automat pe preotul care pomeneste un episcop ce invata erezia, asta e clar. Insa aici intervine problema de constiinta. Daca preotul nu se delimiteaza( nu zic de intreruperea pomenirii, care e ultima etapa, ci de marturisire) prin a epuiza toate caile canonice de semnalare ca episcopul sau a luat-o razna, sau sinodul a luat-o razna, atunci acel preot are o vina, vina de a tacea in timp de erezie. E o vina morala, nu juridica.
          Eu cred ca si preotii care au intrerupt pomenirea dar osandesc pe cei care nu au intrerupt-o dar marturisesc mai bine nu mai intrerupeau pomenirea, pentru ca prin aceasta ei se fataresc defapt, in schimb bunul simt imi spune ca multi preoti care sunt in acelasi duh cu ortodoxia, dar nu au ajuns la curajul de a intrerupe pomenirea, prin marturisirea lor si cresterera spirituala a turmei lor invatandu-i ca ecuemnismul e rau, ca sinodul din Creta e eretic, fac o lucrare binecuvantata, dar bineinteles ca nu trebuie sa ramana doar la acest nivel. In timp se coalizeaza o miscare anti Creta puternica ce la momentul potrivit va avea un cuvant greu de spus in Sinodul BOR si care in caz ca episcopii vor ramane in autismul lor, toti vor intrerupe pomenirea ca un corp unitar. Daca nu intelegem miza ci vedem individual problema, ramanem intr-un soi de egoism.

  8. Să vă spun cum am înțeles eu teoria vaselor comunicante a părintelui ieromonah Lavrentie. Putem pleca de la punctul zero. Câteodată o luăm către plus infinit, câteodată o luăm către minus infinit. Când pomenim ierarhii ortodocși, o luăm către plus infinit, adică către Rai. Când pomenim ierarhii eretici, o luăm către minus infinit, adică către Iad.Cum, la un moment dat, plus infinit cu minus infinit, fiind egale, se anulează reciproc, ajungem tot în punctul de unde am plecat, adică la punctul zero, mai precis spus la Adevărata Ortodoxie.

  9. IPS Longhin, o mare personalitate a Ortodoxiei universale,al carui nume nadajduim ca Atotmilostivul Dumnezeu ,l-a scris in Cartea Vesniciei,este cel in fata caruia ne plecam noi nevrednicii,indraznind a saruta dreapta sfintoare,spre a ne impartasi de Harul Mangaietorului ,care-l acopera cu infinite binecuvantari!
    IATA ARHIEREUL,cel iubitor de Hristos,ale carui realizari au uimit intreaga lume ortodoxa ,garantand ca ne aflam in fata alesului lui Dumnezeu,care savarseste toate spre Slava nepieritoare a Domnului Cel Vechi de Zile ,caruia I-a dedicat intreaga sa viata!
    Lavra de la Banceni ,cu mareata sa Catedrala,casutele sutelor de copii sanatosi sau bolnavi aparent’fara speranta’, al caror tata iubitor si mangaietor,(pe care multi dintre noi si l-ar fi dorit), este IPS Longhin,sunt ingrijiti si educati cu nesfarsita dragoste fata de acesti ‘mai mici frati’ ai Imparatului Hristos.
    Am urmarit cateva scene ,in care Parintele Profesor Theodoros Zisis,condus de catre Parintele Matei Vulcanescu in ‘pelerinaj’prin intinsa lavra ,plina de comori nepieritoare ridicata de Vladica Longhin cu ajutorul sutelor de mii de credinciosi ortodocsi,plin de emotie greu retinuta,a izbucnit in lacrimi ,cand un copilas l-a imbratisat si nu si-a mai desprins manutele din jurul Sfintitului Parinte.
    Marturisirea sa de credinta Ortodoxa tare si neinfricata,ne copleseste prin cuvintele izvorate din adancul inimii si cutremura de fiecare data zidurile si inimile reci,seci,aride ca pustiul,ale ierarhilor semnatari ai nefastelor erezii de la pseudosinodul din Creta.
    Inca inainte de inceperea pseudo-sinodului din Creta din iunie 2016,Vladica Longhin ne avertiza :
    „Te îmbrățișez întru Hristos, iubită Românie, preacuvioși, preacucernici părinți, preacuvioase maici și iubit popor ortodox, în aceste vremuri „ale durerii” și „ale zdrobirii sufletești” atât de tulburătoare pentru Sfânta noastră Ortodoxie…. Alte biserici nu mai recunoaștem, pentru că sunt rupturi și erezii, grupări drăcești, care de-a lungul vremurilor au luptat și luptă împotriva adevăratei credințe și împotriva lui Dumnezeu, ca să atragă cât mai mult popor spre pierzare și spre iad.

    Dragi ortodocși, dacă vom pierde curăția Sfintei Ortodoxii, noi îl vom pierde pe Sfântul Duh, care este în Biserica noastră, iar asta înseamnă că vom pieri…. Însă astăzi stăm în fața unui mare pericol de a deveni vânzători și trădători de Dumnezeu și Adevăr. De aceea vă spunem cu durere în suflet, că a venit vremea mărturisirii de a apăra Sfântul Adevăr a scumpei noastre Ortodoxii… Întâistătătorii Bisericii, plecați acum în Creta, doresc să „dez-întemeieze” Adevărul lui Hristos și să-i dea chipul lumii acesteia, adică să o „dez-bisericească”. Ei apoi doresc să „îmblânzească și să domesticească” Evanghelia lui Hristos, „dată sfinților o dată pentru totdeauna”. (Iuda 1,3) Acum, în aceste vremuri, noi ca oameni vrem să devenim conducătorii acestei Biserici. Nu s-a pomenit niciodată ca un singur ierarh al Bisericii Ortodoxe să ia hotărârea pentru întreaga Biserică cu un singur vot și dacă totuși acest Sinod se numește Panortodox, atunci unde este deplinătatea Bisericii?.. În Biserica Ortodoxă toți episcopii sunt egali. Conform acestui așa-zis regulament, patriarhii sunt mai mari decât ceilalți episcopi, devenind papi și cardinali catolici. Primejdia foarte mare în această situație este catolicizarea, alunecarea spre papalitate a Bisericii Ortodoxe și de a îmbrățișa orice erezie…
    Acest Sinod al fărădelegii, viclean și tâlhăresc se adună doar pentru erezia ecumenismului, de a distruge Sfânta noastră Ortodoxie, Dogmele, Canoanele și Tradiția ei, și a tuturor Sfinților Părinți care au mărturisit chiar cu prețul vieții lor curăția Credinței Ortodoxe….credem că stăpânul acestui Sinod este tatăl minciunii, diavolul, pentru aceasta nu îl vom recunoaște, ci vom rămâne statornici în Sfânta noastră Biserică Dreptmăritoare, în învățătura sănătoasă și credința ce a fost dată sfinților o dată pentru totdeauna. (Iuda 1,3)..vă rog și vă îndemn: să păstrați în curăție adevărata Credință Ortodoxă cu tot ceea ce am primit de la Mântuitorul Hristos prin Sfinții Apostoli, Sfinții Părinți și cele șapte Sinoade Ecumenice netrădând adevărul, chiar dacă va trebui să suferim mult, ori va trebui să plătim chiar cu prețul vieții noastre…Aceasta este durerea mărturisirii noastre din vremea de astăzi, pe care dorim să ne-o asculte Întâistătătorii noștri nu ca o răzbunare și o schismă în Biserica Noastră, ci pentru că vrem să ne păstrăm una singură mântuitoare, credința Ortodoxă. Amin.”AVVA PARINTE!

    *http://www.apologeticum.ro/2016/06/singurul-episcop-roman-anti-ecumenist-ps-longhin-jar-cuvinte-de-intarire-si-ingrijorare-cu-privire-la-sinodul-pan-ecumenist/

  10. Cunoaste IPS Longhin,din pozitia sa ,plina de responsabilitate enorma ,la granita dintre Rusia,Ucraina si Romania,ca nici un inalt ierarh roman prezent la „soborul dracesc”,nu ne-a cerut parerea,nu a discutat inainte,cu intreaga pleroma ortodoxa,despre continutul documentelor,iar dupa „sobor”,in afara de mica brosura mincinoasa si adormitoare(unealta de dresaj a madularelor lui Hristos,care anihileaza libertatea constiintelor daruita noua de catre Dumnezeu),nu a mai existat nici un dialog si probabil,nici nu va mai fi.Am fost tratati doar ca niste simple nume ‘in chitantierul’parohiilor,care mergea acolo unde era cerut,niste oarecare care trebuie sa asculte de glasul’prea inaltului’si sa execute la vederea biciului dresorului,ceea ce este impus,de acesta.Atunci ca si acum,ei au ramas aceeasi.
    Noi insa,intrerupand pomenirea ierarhului,conform canonului 15I-II Constantinopol,atentionam atat cat putem, acoperiti de Harul Mangaietorului,ca suntem si in fapta, crestin ortodocsii, cu„inima bine-inmiresmata”, zdrobita si smerita , pentru care „adevarul Mirelui si Mantuitorului Hristos este in intregime dragoste”,si pentru biruinta Sf.Ortodoxii ,aceasta este calea pe care trebuie sa o urmeze toti cei care cred ca sunt adevarati crestini ortodocsi.
    Intr-un memorabil mesaj daruit ortodocsilor in Duminica Ortodoxiei 2011,Mitropolitul Serafim de Pireu,ne certifica cu tarie adevaruri cutremuratoare:
    „…Si absurdul (irationalul, ilogicul) este a cocheta, a flirta, a face curte cu puterea, cu violenta exterioara si a persecuta adevarul si dragostea libera. Hristos este adevarul care elibereaza, si nu puterea care cu deosebire stapaneste; de aceea nici nu revendica vreun loc in Istoria evenimentelor irationale si a chestiunilor moarte, prin urmare, in Istoria pentru care deja a venit si a inceput sfarsitul ei. Ravna Lui ramane inima: dorita Lui locuinta, locul odihnei Lui, Biserica slavei Lui, masa frumusetii Lui. Este omul intreg ca cel ce doreste si este dorit, ca cel ce iubeste si este iubit. Toata asceza urmareste ca omul intreg sa devina sfant intru iubire, sa devina in intregime o inima curata intru smerenia si pocainta lui, si doar atunci, „daca are inima, poate sa se mantuiasca”.
    „Cele intamplate in spatiul european si mondial la inceputul celui de-al treilea mileniu caricaturizeaza in cel mai cinic mod asa-numitul ideal crestin al ereziilor si schismelor. Este vorba in principal despre ipocrizia si tradarea insesi diviziunilor din Ortodoxia crestinilor, care a pregatit rabatul crestinismului intr-o ideologie religioasa si cu valoare culturala, cand in viata lor Hristos si Biserica sfarsesc in doua lucruri diferite sau contrare. Trancanesc de obicei despre Hristos, dar se leapada cu usurinta de Biserica Lui, de Sfantul Lui Trup, ca sa se cufunde in inselaciunea sincretismului religios ecumenist si in intunericul nenumaratelor erezii. Uita ca Istoria lui Hristos se scrie doar prin invocarea Preasfantului Duh; si aceasta este Istoria Bisericii care „trebuie sa se numeasca Istorie a Adevarului”.
    Ortodoxia este chemata din nou sa fie profetul adevarului crestin in intruparea lui bisericeasca, pentru ca atunci cand Il cautam pe Hristos, Il aflam doar in Singura si Unica Biserica; si numai atunci cand devenim membrii ai Ei Il dobandim pe Hristos.”
    Sa nu uite inaltii ierarhi,care ne trateaza cu certare ,urmata de uitare si indiferenta,ca inimile lor vor fi cercetate de Dreptul Judecator,in toate vremea ,caci ele ar trebui „sa fie prin simtire si nadejde inimi vazatoare de Dumnezeu, ce contempla tainele noii lumi a lui Dumnezeu, cu certitudinea ca „omul cauta la fata, dar Dumnezeu priveste la inima”.

    Vesnica pomenire aparatorilor Neprihanitei Ortodoxii si

    Vesnica Anatema ne-pocaitilor eretici si celor ce se leapada de Fiul lui Dumnezeu cel Intrupat.
    O LUPTA DUHOVNICEASCA FRUMOASA!AMIN
    adaptare text dupa:http://www.apologeticum.ro/2011/03/mitropolitul-serafim-de-pireu-crestinii-sunt-un-nou-neam-de-oameni-firea-omeneasca-innoita/

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Jurnalismul independent al portalului OrtodoxINFO necesită mult timp, foarte multă muncă, dar și resurse financiare. Veniturile obținute din publicitate sunt însa cu mult sub așteptările noastre inițiale. Chiar dacă portalul are mulți cititori, totuși, sunt foarte puțini care găsesc în produsele promovate prin reclame ceva să-i intereseze… și să dea click pe ele. Pe de altă parte, jurnalismul nu poate fi independent dacă este finanțat de vreun mogul sau organizație.

Pentru a fi independent, acesta trebuie să se bazeze strict pe cititorii săi mulți, care să sprijine fiecare cât poate această lucrare. Ca atare, de bază rămân tot clasicele conturi bancare sau varianta PayPal. Fără sprijinul vostru acest portal nu-și va mai putea continua activitatea.

Mulțumim celor care ne-au ajutat până acum!