Istoricul Neagu Djuvara a murit joi, la varsta de 101 ani.
Potrivit televiziunilor de stiri, Djuvara suferea de pneumonie si fusese internat acum o luna la Spitalul Victor Babes. Cel mai probabil inmormantarea va avea loc la inceputul saptamanii viitoare.
El fusese decorat, alaturi de filosoful Mihai Sora, cu Ordinul National “Steaua Romaniei” in grad de Cavaler, cea mai inalta decoratie a Romaniei, instituita pentru a recompensa serviciile exceptionale, civile si militare, aduse statului si poporului roman.
Viata, opera si exilul la Paris
Neagu Djuvara, nascut pe 18 august 1916, la Bucuresti, intr-o familie de origine aromana.
Si-a luat licenta in istorie la Sorbona, in 1937, si trei ani mai tarziu a devenit doctor in Drept, la Paris. In 1972, a obtinut doctoratul in Filosofie, tot in capitala franceza, urmand ca, in 1987 sa primeasca Diploma Institutului National de Limbi si Civilizatii Orientale din Paris.
A fost curier diplomatic in legatura cu negocierile de pace cu Uniunea Sovietica, la Stockholm, unde a plecat pe 23 august 1944 si a ramas pana in 1947.
A urmat exilul la Paris, unde a fost secretar general al Comitetului de Asistenta a Refugiatilor Romani, a colaborat cu Radio Europa Libera si mai multe fundatii. A petrecut 23 de ani in Republica Niger, in calitate de consilier diplomatic si juridic al Ministerului nigerian al Afacerilor Straine, de unde s-a intors, in 1984, la Paris.
Dupa Revolutia din 1989, Neagu Djuvara a revenit in Romania, unde a fost profesor-asociat la Universitatea din Bucuresti pana in 1998.
Un sustinator al cercetarilor referitoare la istoria romanilor, preocupat, in special, de filosofia istoriei, Neagu Djuvara a scris 20 de volume, de specialitate si memorii, intre care se numara “Civilizatii si tipare istorice. Un studiu comparat al civilizatiilor'” (Paris, 1975), premiata de Academia Franceza in 1976, “Intre Orient si Occident. Tarile romane la inceputul epocii moderne” (1995), “O scurta istorie a romanilor povestita celor tineri, seria Istorie” (1999) si “Amintiri din pribegie” (2005).
Numele sau apare pe mai multe volume colective, precum “Aromanii: istorie, limba, destin” (1996, 2012) si “Cartile care ne-au facut oameni” (2010).
Reclame
Cititi va rugam si:
Categoria „BATRAN DEGEABA” – Istoricul Neagu DJUVARA: „ROMANIA A RAMAS IN URMA FIINDCA E ORTODOXA”
Categoria „BATRAN DEGEABA” – Istoricul Neagu DJUVARA: TARA ROMANEASCA A FOST INTEMEIATA DE CUMANI
Ne străduim să menținem viu acest site și să vă punem la dispoziție informații care să facă lumină în provocările pe care le trăim. Activitatea independentă a OrtodoxINFO funcționează strict cu ajutorul cititorilor, din acest motiv vă cerem acum ajutorul. Ne puteți sprijini printr-o donație bancară sau prin PayPal, completând formularul de mai jos.
Mulțumim celor care ne-au ajutat până acum!
http://www.napocanews.ro/2014/11/cercetatorii-clujeni-au-confirmat-genetic-originea-romana-a-dinastiei-basarabi-teoria-cumana-a-lui-neagu-djuvara-e-falsa.html
Ultimele marturisiri publice sunt in cheie de corectitudine politica…
Timp de pocainta ar mai fi avut….
Balaceanu Stolnici o invata ceva ?
Dumnezeu sa il ierte! 101 ani e chiar o varsta frumoasa.
Nu a fost istoric.
Scriitor – cu pareri personale care nu inlocuiesc adevarul istoric.
O trista folosinta a experientei in folosul marxistilor culturlai, neo-bolsevicii si impotriva neamului nostru.
Probabil ca era si cetatean francez, si cetatean nigerian si… un precursor al globalistului acarei esenta morala eate anti-morala, luciferianismul.
[H]Onorat de Universitatea din Bucuresti…. pentru orice, mai putin pentru istorie.
Dumnezeu Sa-l ierte!
Dumnezeu sa-l ierte!
A mai spus si lucruri folositoare, ca de exemplu:
“Vă spun drept, când m-am întors în țară și am văzut cum este românul din 1991, când am venit aci, miam zis: nu se poate dom’le.
Adică nu a alunecat comunismul pe spinarea românului ca pe o mușama, cum îmi imaginam. L-a pătruns în adâncime și l-a schimbat. Adică, românul pe care l-am regăsit eu în 1991 nu mai era românul țăran sau orășean pe care l-am cunoscut în copilăria mea! Era alt om! Mai întâi, să știți că, chiar la vedere, era alt om!
– Când vorbiți de țăran, vorbiți de o anumită tipologie. De un om care arăta într-un anumit fel.
– Da, da. Era interesant. .[…] Avea o anumită noblețe! Era îmbrăcat în alb toată săptămâna și duminca, într-adevăr, era cu o haină cu broderii, cu nu știu ce, cu nu știu cum. În timpul săptămânii se mai murdărea, da’ aveai impresia unei frumuseți artistice și unei purități. Mă întorc, după 45 de ani, și-l găsesc pe țăranu’ român îmbrăcat a la Mao Tze Dong… Cu blue-jeans… Era altceva! Nu mai era țăranul român de acum 50 de ani! ”
si alte lucruri, legate de invazia musulmana sau de o posibila invazie chineza.
(sursa: evz.ro)
1. De departe, teza prin care Neagu Djuvara a devenit cunoscut opiniei publice a fost despre „originea cumană” a întemeietorului Țării Românești. Volumul „Thocomerius – Negru vodă. Un voievod de origine cumană la începuturile Țării Românești”, Ed.Humanitas 2007, a făcut vâlvă la vremea respectivă. Replica a venit din partea medievalistului Matei Cazacu, istoric francez de origine română, în volumul „Ioan Basarab, un domn român la începuturile Țării Românești”.
Într-un interviu acordat cotidianului Adevărul, medievalistul considera că volumul său „este, înainte de toate, o replică întru apărarea istoriografiei românești mai vechi și mai noi, pe care Neagu Djuvara o desconsideră, ba chiar o calomniază în bloc și fără nuanțe începând cu Hașdeu, Onciul, Iorga și Gh. Brătianu până în zilele noastre. Ea este apoi o reașezare a problemei – întemeierea Țării Românești la cumpăna secolelor 13 și 14 – cu toate premizele și consecințele ei imediate pe terenul solid al documentelor, câte cunoaștem până astăzi”. Acesta mai spune că „Părerile amatorilor, oameni (probabil, uneori) de bună-credință, dar fără formație științifică în domeniu, trebuie să rămână în domeniul lor, science fiction”.
Matei Cazacu demontează până și „originalitatea” afirmațiilor lui Neagu Djuvara: teoria nu este nouă, a fost preluată de la niște istorici unguri ai începutului de secol XX.
2. Un alt istoric foarte critic cu Neagu Djuvara a fost Alex Mihai Stoenescu, cercetător al Academiei Române și scriitor. Într-un interviu acordat în 2017, Stoenescu spunea că operele lui Neagu Djuvara, ca și ale lui Lucian Boia, „Nu sunt cărți de istorie. Conțin multe falsuri istorice, manevrate pentru a specula incultura. Sunt opinii libere, eventual eseuri pe subiecte de istorie. Ele se încadrează unui curent politic de propagandă negativistă și antinaționalistă care vrea să schimbe percepția despre identitatea națională românească („depășită”, „marginală”, „provincială”, „ficționară”, „mitologică”), pe care autorii nu și-o asumă, în favoarea unei identități europene generale în care elementele identitare românești să dispară și România să fie un grup de regiuni culturale diferite, aparținând de fapt altor spații: Transilvania, Ungariei și Occidentului; Moldova Ortodoxiei răsăritene, Muntenia balcanismului, poporul român devenind doar o limbă locală, ca accident istoric”.
Mai departe, acesta continuă spunând că volumele respective „sunt acumulări de falsuri istorice pe care cititorul neavizat nu le observă, ceea ce se speculează fiind incultura lui domenială. La Djuvara este o fantezie totală, lipsită de orice subtilitate, mai bine exprimată categorial de Țuțea: „Bate câmpii!” Profesorul Matei Cazacu l-a făcut praf într-o carte specială, pe care istoricii o citesc râzând, bătrânul, care își speculează senectutea ca și cum ar reprezenta o autoritate culturală, fiind pur și simplu ilar”.
3. Istoricul și ziaristul George Damian s-a ocupat îndeaproape de opera lui Neagu Djuvara. Într-unul dintre articolele publicate pe blogul său, Damian afirmă că „Neagu Djuvara este demascat ca un impostor oarecare și nimic mai mult”, după apariția volumului lui Matei Cazacu, menționat mai sus.
https://www.activenews.ro/cultura-istorie/Trei-motive-pentru-care-Neagu-Djuvara-NU-a-fost-istoric-148949
Neagu djiuvara a fost greco-catolic. Asa se si explica sarada lui impotriva Ortodoxiei