X

I. Angrenajul crizelor economice. Bursele de Valori si Capitalul Speculativ

de Un Răzeș

Imagine similară

In primul rand, ce sunt crizele economice? Mersul unei economii este o miscare recurenta intre crestere si descrestere. Acesta este Ciclul Economic, caracterizat prin doua faze – Expansiune si Recesiune care in forma ei grava ia forma de criza.

Intre primele cursuri predate la ASE in anul I era unul de Economie care aprofunda manualul de liceu. Profesor era chiar unul dintre autorii manualului. La finalul unui curs, unul dintre studenti, il intreaba pe marele maestru de la catedra, care sunt cauzele declansarii crizelor in economie?

Teoria este ca aceste crize sunt niste fenomene normale, intrinseci unei economii functionale, unde se acumuleaza, ca sa nu folosesc termeni specifici, un fel de oboseala. Luam de exemplu un pluton de biciclisti care trebuie sa mearga cu o viteza care sa le permita echilibrul pe 2 roti. Cand coboara la vale, toti pot mentine viteza dar cand urca, unii mai pun piciorul si sunt evacuati din cursa, altii obosesc si merg mai incet, altii mai antrenati, zburda.

In economie, esti indoctrinat ca vei fi descalificat prin lipsa de eficienta. In acest mod, intr-o economie care duduie oricine poate sa produca,  chiar daca unii au costul imediat sub pretul de vanzare al produsului. Cu un profit minuscul, chiar si aceia  vor trai pentru ca piata absoarbe mult – economia de consum! Cand aceste derapaje de cost neeficientizat tind sa devina regula in acea economie, atunci consumatorii restrang cererea din diverse motive – calitate, diversitate etc – si urmarea este ca acei care nu pot scadea pretul pt ca au costuri de productie mari pica primii.

Urmeaza o reactie in lant, multi care nu sunt eficienti ies de pe piata pentru ca nu pot sustine scaderea de pret final si se instaureaza Recesiunea. Este reactie in lant pt ca acei producatori odata iesiti, restrang si mai mult cererea totala a pietei, pt ca nu mai au sursa de venit initiala. Dupa un timp, afacerile se aseaza pe un nou soclu al productivitatii, inovatiei, progresului tehnic, s.a.m.d. si va emerge o noua economie in care cei rezistenti (fara #) instaureaza Expansiunea.

Revenind la oile noastre, Profesorul Habarnam decreteaza un raspuns de la inaltimea catedrei: Nu se cunosc cauzele fine ale acestui mecanism! Cel mai probabil este actiunea concurentei care scoate din joc pe cei mai slabi. Raspunsul a fost dat in a II-a jumatate a anilor 90, dar nu va fie teama, si astazi cam tot in nebuloase se scalda teoria searbada si impersonala a Ciclului Economic, care inca nu a completat spatiul liber din dreptul cauzelor!

Desi nu este un secret, nu am gasit pe nicaieri pe net ce anume se intampla intr-o  Bursa. Cum anume se inteleg aceia care dau din maini ca electrocutatii, e prea greu de explicat dar care sunt regulile si ce anume fac, e destul de simplu, dar nu va fi scurt! Vom parcuge putina teorie la punctul 1 (cei grabiti o pot evita) iar la punctul 2 vom analiza putin angrenajul

  1. Teoria Tranzactiilor Bursiere.

Ce sunt tranzactiile? Un act de vanzare-cumparare pt un anumit pret care se refera la un anumit produs intr-o cantitate variabila. Retinem ca o tranzactie presupune doi parteneri;  fata de acelasi produs se pozitioneaza unul ca vanzator iar celalalt este cumparator.

Bursele sunt de doua feluri: de Marfuri si de Valori

Bursele de Marfuri, cum ar fi London Metal Exchange sau Boston Grain Exchange, stabilesc pretul la metalele sau cerealele tranzactionate. Bursa de Valori d.ex. NY Stock Exchange urmareste valoarea companiilor si … fac o groaza de speculatii in ceea ce priveste evolutia pretului de pe Bursele de Marfuri sau evolutia valorii companiilor si a diverselor tranzactii financiare numite bonds and investments .

La Bursa de Marfuri se incheie doua tipuri de tranzactii  SPOT si FORWARD.

*  spot – sunt tranzactii ca la piata, vezi un produs si iti place, iti convine pretul si il poti plati, atunci il cumperi si il iei acasa. La bursa spot pretul este afisat si nu se negociaza. Daca vrei un pret mai mare sau mai mic (pe vanzare respectiv cumparare) il comunici brokerului si daca nivelul este atins, brokerul iti lanseaza tranzactia.

*  forward – sunt tranzactii care se semneaza in T0  pentru o anumita cantitate de marfa si un anumit pret dar plata si livrarea de marfa vor fi efectuate in T1 in viitor. Pretul nu este fixat, depinde de negocierea intre parti.

Retinem ca acestea doua sunt tranzactii pe marfa, incheiate (acum sau in viitor) cu plata produselor si cu livrare si ca este o situatie de tipul win-win (toti au de castigat in urma contractului).

La Bursa de Valori sunt tranzactionate FUTURES sau DERIVATE.

* futures – este un contract referitor la un anumit produs (actiuni, marfuri etc) tranzactionat la Bursa in care vanzatorul si cumparatorul se angajeaza ca la scadenta sa vanda respectiv sa cumpere la pretul stabilit in momentul semnarii.  Fiind un contract speculativ (nu se refera la o marfa ci la o evolutie de curs, pret) practic unul dintre ei (constient dar fara sa isi doreasca) isi asuma ca va pierde in favoarea celuilalt.  Pierderea/castigul va fi dat de compararea pretului din contract cu pretul spot de la scadenta. Fiind un joc cu suma zero, paguba unuia va fi castigul celuilalt deci exista un singur castigator din acest tip de contract.

Sa ne lamurim prin cateva exemple:

*Spot: Un agricultor are 1 hectar de teren si o recolta estimata de 15t. Are costul pe hectarul de grau 1 leu/ kg, vrea sa vanda graul la pretul actual din piata de, sa zicem, 3 lei/kg. Daca ar avea 500 kg grau in hambar le-ar putea vinde SPOT cu 3 lei (livreaza graul si incaseaza banii) si are finantare pentru noul an agricol (15.000 lei pt 15t productie estimata).

*Forward: Daca nu are nimic in hambar el poate semna un contract de vanzare  a celor 15t previzionate . Se foloseste de Bursa FORWARD si vinde productia estimata la un pret de 3 lei/kg, care este convenabil pt el si acceptat de un cumparator. Pretul putea fi si altul pt ca este negociat direct intre vanzator si cumparator. Un brutar va avea nevoie de 15t grau la vara, materia prima pt un an, si atunci el este cumparatorul in tranzactia  Forward.

Tranzactia asta este incheiata cu livrare de produse si plata. Agricultorul da produse – brutarul da bani. In acest tip de tranzactie, iti asiguri un pret care iti convine, fie ca esti cumparator ori vanzator. Singura diferenta fata de SPOT este ca ea doar se semneaza toamna (cand ai plantat graul) dar se finalizeaza vara prin livrare dupa strangerea recoltei si efectuarea platii. In baza unui Forward poti lua un credit toamna, faci recolta cu banii imprumutati iar dupa ce o vinzi vara la bursa poti achita cu banii incasati ce ai luat de la camatari.

Forward-ul este ca o carcera pt amandoi participantii: Daca pretul scade la vara sub 3 lei?! Pierde cumparatorul pt ca el are contract cu 3lei si ar putea vara sa cumpere mai ieftin Spot . Dc pretul creste?! Pierde vanzatorul pt ca ar putea vinde recolta mai scump Spot. Astea nu sunt doar niste acte semnate cu care te … igienizezi la popou!  Cand cumperi la bursa depui o garantie care este usturatoare dc te retragi din tranzactie, de asta este carcera.

Si atunci ajungem la ce ne doare de fapt la aceasta Bursa:

*Futures sau asa numitele Derivate. Asta nu mai este cu predare de marfa ci este un contract care are ca subiect nu un activ (graul) ci fluctuatia de pret a acestuia.  De aceea in definitie am spus ca este referitor la un activ si nu cu un activ.

Pe scurt: aurul costa acum 100 lei/g. Fata de acest pret 2 brokeri au opinii diferite pt urmatoarea luna: A crede ca va scadea, B crede ca va creste. Cum se comporta fiecare:

Cum poate castiga A, vanzatorul – semneaza un contract Futures de vanzare a1g cu 100lei cu executare peste o luna. Dc pretul scade Spot la 98 lei/g atunci la scadenta contractului el cumpara Spot cu 98 si vinde lui B cu 100. Castiga 2 lei.

Cum poate castiga B, cumparatorul – semneaza un contract Futures de cumparare a 1g cu 100lei cu executare peste o luna. Dc pretul creste Spot  la 103 lei/g atunci la scadenta contractului el cumpara de la A cu 100lei si vinde Spot cu 103 lei. Castiga 3 lei.

In fapt ei nu mai fac fizic tranzactia de cumparare/vanzare pe Spot pt ca exista o Casa de Compensatii (Clearing House) unde si A si B depun garantii de tranzactionare. Acolo se analizeaza contractele semnate intre A si B si si Casa transfera banii celui care nu a intuit corect cursul in contul celui care a castigat din tranzactie.

Vedem deci ca intre agricultor si brutar s-a mai interpus o specie: speculatorul de curs. Cu ajutorul lui, agricultorul/brutarul/ toti care tranzactioneaza marfuri isi asigura cel mai bun pret. Pt agricultor Forward-ul pe vanzare (tranzactia cu marfa) este dublat cu un Futures pe cumparare (tranzactie speculativa) la acelasi pret, operatiune de hedging (acoperire, protejare fata de fluctuatia de pret, ca sa obtii maximum de profit din tranzactia de marfa), asa cum Forwardul pe cumparare este dublat cu un Futures pe vanzare in cazul brutarului.  Deci cei care actioneaza pe piata de marfuri se asigura prin piata de Futures cu o actiune opusa si cu un pret identic.

Exemplu: In momentul finalizarii Forwardului pretul graului Spot creste la 4 lei. Agricultorul vinde recolta conform contractului Forward in pierdere fata de ce ar fi putut obtine Spot (cu 3 lei pretul de Forward care e mai mic decat Spot). Avand si un Futures pe cumparare la 3 lei isi recupereaza pierderea din Forward cu banii unui speculant cu care a semnat Futures pe vanzare  – cum ar veni agricultorul nostru poate cumpara grau cu 3 lei de la speculant si sa il vanda pe piata Spot cu 4 lei. In fapt prin Clearing House vanzatorul speculativ ii transfera doar bani adica [4lei(pret spot)-3lei(pret futures)] * 15.000 kg.

Aceasta tranzactie o putem imagina si cu o firma: am niste bani cu care cumpar Actiunile unei anumite firme, pe care le pastrez, si anual imi vor aduce bani din dividende. Problema este ca o parte infima procedeaza astfel, cei mai multi nu au bani, nu cumpara sa pastreze ci speculeaza cresterea sau descresterea valorii la bursa pt ca de acolo iese castigul imediat, nu odata pe an la dividende.

  1. Implicatiile acestor tipuri de tranzactii. Am incheiat capitolul de teorie; sa urmarim care sunt urmarile tranzactiilor pe Bursele de Valori.

Multi ar crede ca e bine ce se intampla pt ca existand tranzactii speculative agricultorul/brutarul isi asigura un profit optim pe spinarea speculantilor. Daca ar fi asa atunci ar trebui sa existe o corelatie intre volumele de pe Bursele Marfuri cu cele de pe Bursa de Valori.

Acum vreo 20 de ani Forwardul era 1% din tranzactii si pierdea teren nu pt ca sunt mai putine marfuri pe cargouri, ci pt ca tranzactiile speculative  au luat amploare.  Deci daca va ganditi la toate valorile materiale care sunt tranzactionate in lume, ei bine, speculatiile asupra lor sunt de 100 de ori mai mari.

Dar ce este cu acest Capital Speculativ? El este pentru Economie ce este dopingul pt sportivi. Daca ne referim la felul cum Actiunile (care dau valoarea de piata) unei firme cresc, aceasta nu implica o valoare tehnologica sau de eficienta a respectivei firme ci doar cati bani a reusit sa atraga compania in tranzactionarea activelor proprii. De aceasta e important de stiut cum a functionat criza din anii 20-30 in America. Actiunile unei firme majore si monopoliste – Anaconda Copper Mining –  au fost cumparate/vandute de multe ori, in bucla, intre aceiasi care vroiau sa le creasca valoarea de piata. Firma nu extragea mai mult cupru, mai eficient etc ci doar devenea mai atragatoare din prisma faptului ca pretul Actiunilor crestea (pt ca fiind cerere mare la oferta limitata, pretul creste) si, atunci toti vroiau actiuni care azi valoreaza un leu iar maine doi lei.

Firma nu era Avicola Crevedia, era o firma mare. Tranzactionarea ei efervescenta a impulsionat Bursa si jocul de pariuri la Bursa. Toti care aveau bani (si nu erau putini acolo) i-au pariat pe Actiuni, deci se rulau sume imense. Declicul crizei a coincis cu retragerea din bucla a “investitorilor” de la Anaconda. Ei nu s-au retras ca sa iasa in pierdere, ci doar au vandut tot stocul de actiuni iar banii nu i-au mai “reinvestit” in Bursa. Nemaifiind cerere (la o oferta constanta, odata cu diminuarea cererii, scade si pretul) nu numai pretul pe Actiune al respectivei companii a scazut: fiind o firma imensa, retragerea capitalului de tranzactionare pt Ananconda  a insemnat retragerea unei parti semnificative a capitalului rulat la Bursa. Cum la Bursa e ca la Caritas, dc nu se mai baga bani nu mai functioneaza jocul, preturile au stagnat, apoi cei mai fricosi au inceput sa vanda pt o pierdere mica, apoi pt o pierdere mare, apoi, cand s-a instalat panica, toti vroiau sa vanda si nimeni sa cumpere, deci valoarea firmelor la bursa s-a prabusit. Marele Crah!

Capitalul Speculativ din Bursa impiedica, iata,  analizarea obiectiva a unei firme. Ea nu mai este valorizata conform performantelor din piata (profit, cota de piata, avans tehnologic, etc), nu mai reflecta robustetea unei economii ci doar nivelul de implicare a “investitorilor”  si a Bancii Centrale. Ultima mentionata influenteaza jocul pt ca, la prima crestere de dobanda, toate tranzactiile cad si odata cu ele si preturile actiunilor (pt ca devine prea scump sa joci la bursa cu bani imprumutati cu dobanda mare sau, dc ai bani, e prea apetisant sa ti-i depui la banca si sa traiesti din dobanda).

Aceste sume colosale nu sunt injectate in economii, nu sunt investii cum se tot trambiteaza ci sunt un imens joc de poker. De poker, nu de noroc. Asa cum in toate turneele finale de poker apar mereu si mereu aceiasi jucatori (pt ca stiu sa joace, nu pt ca au o mana buna) tot asa si aici, multi joaca, cativa castiga.

Putini fac legatura intre Banci – Burse – Crah Economic. Sa o detaliem ca sa realizati enormitatea prapastiei si fragilitatea sistemului economico-financiar actual. Sa ne uitam putin la niste cifre, care sunt relativ recente.

Datoria mondiala a statelor lumii este de 65 trl usd. Aceste sunt datorii guvernamentale, nu am mai stat sa caut cat sunt si cele private. Venitul anual al statelor este de 80 trl usd.  1 Trl = 1.000 mld.

Avem aici https://www.zerohedge.com/news/2014-04-28/elephant-room-deutsche-banks-75-trillion-derivatives-20-times-greater-german-gdp  niste cifre despre o banca europeana iar aici http://theeconomiccollapseblog.com/archives/most-people-cannot-even-imagine-that-an-economic-collapse-is-coming  gasiti niste cifre ale primelor 5 banci din State. Comparand datoria mondiala cu banii bagati de banci in speculatii, prima pare ca este la gradinita. Deci Deutsche Bank a bagat in speculatii (adica teoretic ii poate pierde pe toti) cat intreaga datorie mondiala a statelor lumii sau cam cat va produce Germania in 20 ani sau de 5 ori datoria publica a statului. Peste Atlantic, JPMorgan Chase are bagati in speculatii cam de 4 ori suma datorata de SUA. Astia nu sunt bani putini. Amintiti-va de Anaconda, pica unul pica tot (nu toti).

Sumele jucate la nivel mondial pe aceasta piata de Derivate depasesc de 10 ori cuantumul venitului global, deci omenirii i-ar trebui 10 ani de munca pt a acoperi aceste speculatii. De ce spun asta? Pt ca in 2008 s-a creat un precedent amuzant. Dat fiind ca bancile erau “too big to fall” pierderile lor au fost acoperite de guverne, deci de norod.

Adaugati la aceasta multele scamatorii care sunt la un nivel atat de sus incat nimeni nu poate lua nicio masura. Reproduc in engleza un paragraf dintr-un articol Forbes pe care nu-l traduc sa nu se piarda intelesul vreunui termen https://www.forbes.com/sites/stevedenning/2013/01/08/five-years-after-the-financial-meltdown-the-water-is-still-full-of-big-sharks/#64574513a410

  • Price fixing at LIBOR. “Many of the biggest banks now stand accused of manipulating the world’s most popular benchmark interest rate, the London Interbank Offered Rate (LIBOR).
  • Foreclosure abuses. Just this week, big banks agreed two settlementstotaling $20.15 billion for foreclosure abuses.
  • Money laundering: Accusations of illegal, clandestine bank activities are also proliferating. Large global banks have been accused by S. government officials of helping Mexican drug dealers launder money (HSBC), and of funneling cash to Iran (Standard Chartered).
  • Tax evasion: Two Swiss banks were involved in Switzerland-based. In 2009, UBS [UBS] helped 20,000 S. taxpayers with assets of about $20 billion hide their identities from the IRS. Now, the oldest Swiss bank, Wegelin & Co. has been indicted on criminal charges for helping U.S. taxpayers avoid taxes on at least $1.2 billion for a nearly ten years.
  • Misleading clients with worthless securities: Only after the financial crisis of 2008 did people learn that banks routinely misled clients, sold them securities known to be garbage, and even, in some cases, secretly bet against them to profit from their ignorance.

Ce avem aici? Pai cam de toate: intelegeri pe sub mana, inselaciune, evaziune fiscala (in conditiile in care oricum au un milion de off-shore-uri, dar nu-i rabda pielea, un ban n-ar da din miliardul pe care-l fura). Intr-o expresie – organizare mafiota dar la nivel extrem de inalt.

Finalizand cu Bursele si jocul Bancilor  unii vor spune: ce imi pasa?! Nu mai joaca nimeni la Bursa dintre oamenii obisnuiti, sunt banii lor, cu ce ma afecteaza pe mine, sa-i piarda! Totusi dc va uitati la exemplul cu JPMorgan, banca asta are 67trl usd in speculatii si numai 2,5 trl in active. Cum ar veni, eu am 1 leu in buzunar si am bagati in pariuri 27 de lei. Cam de cate ori ar trebui sa castig ca sa ies basma curata din toata tarasenia?

Si … ultima intrebare:  cum s-a ajuns la aceste sume cand nici FED-ul nu a tiparit vreodata acesti dolari? Ei bine, asta vom urmari in episodul urmator: de unde acest maldar de bani si cum contribuim noi ca persoane minuscule la imensa criza.

NOTĂ OrtodoxINFO
Categorii
Bănci
cuvinte cheie

Articole asemănătoare

6 comentarii

  1. frate, si eu, care credeam ca toate astea se datoreaza unor minti „iluminate”. p.s. si € de ce creste? sau de ce 1€=4,6 lei? de ce nu e 1 leu, sau 50 de bani? p.p.s. sa nu.mi spui ca € e ca o marfa oarecare si se cumpara si vinde in functie de cerere si oferta, ca atunci chear ma supar.

    1. dan, TOTUL este o marfă. Și sufletele oamenilor sânt marfă pentru sataniști. E suficient să scrie doar pe o hârtie/ecran cifra sufletelor pe care vor să le vândă și deja avem o marfă. Totul stă în PIX și în BIȚI. Iar EUȘTIUTOTUL afirmă că recesiune este atunci când se apucă un demonizat (la comandă) să strige cât îl țin bojocii RECESIUUUNNEEE!! să vezi atunci înghesuială la Burse, plânsete, dat din mâini și sinucideri…

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Jurnalismul independent al portalului OrtodoxINFO necesită mult timp, foarte multă muncă, dar și resurse financiare. Veniturile obținute din publicitate sunt însa cu mult sub așteptările noastre inițiale. Chiar dacă portalul are mulți cititori, totuși, sunt foarte puțini care găsesc în produsele promovate prin reclame ceva să-i intereseze… și să dea click pe ele. Pe de altă parte, jurnalismul nu poate fi independent dacă este finanțat de vreun mogul sau organizație.

Pentru a fi independent, acesta trebuie să se bazeze strict pe cititorii săi mulți, care să sprijine fiecare cât poate această lucrare. Ca atare, de bază rămân tot clasicele conturi bancare sau varianta PayPal. Fără sprijinul vostru acest portal nu-și va mai putea continua activitatea.

Mulțumim celor care ne-au ajutat până acum!