Cum sunt tăiate pădurile. Arbori bătrâni de 230 de ani sunt tăiați fără milă din parcurile naționale. O investigație realizată de Agent Green arată cum sub pretextul respectării unor planuri votate de Ministrul Mediului, sunt tăiate porțiuni vaste de păduri seculare.
Video AICI.
Andrei Ciurcanu, investigator la organizația de protecția mediului Agent Green, a luat pădurile la pas, de nebun. A urmărit prin satelit golurile care se vedeau pe harta parcurilor naționale și a mers până acolo, în inima codrului. A descoperit realități revoltătoare pe care le-a cuprins în ultima investigație realizată – Un masacru național. Parcuri naționale care ar trebui să audă doar ciripitul păsărilor este tulburat de drujbe.
Primul episod al investigației este din Parcul Național Domogled – Valea Cernei, cel mai mare din cele 13 din România. Prezent în redacția Libertatea, Andrei Ciurcanu a povestit despre provocările întâlnite pe teren și cum sunt tăiate pădurile României.
„Este o campanie de investigații care era necesară pentru aceste bijuterii, pentru că asta sunt parcurile naționale, bijuterii, acolo există o bogăție de ADN, diversitate, pe care în altă parte n-o să găsim și era nevoie să mergem acolo să investigăm faptele. Să încercăm să vorbim cu oficialii și să vedem de ce România nu poate să aibă niște parcuri autentice. Parcul național prin definiție înseamnă protecție și conservare și salvarea tuturor ecosistemelor care sunt acolo. Că pornim de la o vietate mică mică până la carnivorele mari. Ceea ce se întâmplă cu urșii este un efect a ceea ce se întâmplă în munții noștri. Dacă le distrugi habitatele, dacă distrugi pădurea, dacă faci drumuri…”, spune Andrei care a fost însoțit în călătorie și de un angajat al Romsilva care sub anonimat a fost de acord să îi povestească ce se întâmplă în realitate în spatele cortinei de arbori.
https://www.facebook.com/libertatea.ro/videos/10155272602830885/
Andrei Ciurcanu de la Agent Green a mai povestit și de greutățile întâlnite în demersul său și cum autoritățile s-au ascuns de el, ca să nu-i dea un răspuns.
„Directorul unui parc național care trebuie să protejeze biodiversitatea, este vânător. Cum poți să fii vânător? Cum poți să protejezi acel bun care nu e bunul tău, să ne înțelegem, e o proprietate a statului sau poate sunt și proprietari privați, când ție îți place să te duci să vânezi? Iar faptul că cineva, iar acel cineva este Ministerul Mediului care nu e în stare să administreze și să protejeze pădurile, Regia Națională a Pădurilor, agenții comerciali insistă în această prostie să taie păduri seculare ca să facă lemn pentru foc sau pentru cherestea și nu ai nicio explicație. Ei vin și spun că noi avem niște planuri de amenajament care sunt votate de Ministru. Nu e o chestie de legalitate, ci de moralitate pentru că ține de viitorul nostru, de ce dorim noi să facem ca nație cu bogățiile astea”, a mai spus activistul.
În drumul lui a văzut locuri de poveste, care te copleșesc cu frumusețea lor și care riscă să fie pierdute pe vecie.
„Acea bătrânică erau dintr-un cătun care se numește Ineleț care este de-un fantastic, acolo e un echilibru extraordinar din ce înseamnă natură și om. Femeia mi-a povestit cum îi vine ursul și paradoxal n-a fost niciodată atacată de urși, niciodată n-a fost atacată de lupi, niciodată nu i-a intrat în ogradă mistrețul. De ce? Pentru că există un respect, acea dragoste reciprocă. Ea știe că animalele acelea sunt în pădure, nu le deranjează habitatul, nu se duce la ele în casă și animalele o respectă pe ea pentru că a fost acolo de când lumea și pământul. Ea avea niște expresii dintr-astea că e dedemult: am venit aicea și tăt pădure-o fost!” Oameni ierau obișnuiți să le cadă pădurea pe cap”, mai spune Andrei.
Reprezentanții Agent Green cer Ministerului Mediului, printre altele, să respecte recomandările Uniunii Internaționale pentru Conservarea Naturii în ceea ce privește protejarea și conservarea parcurilor naționale, cer ca Agenția Națională pentru Arii Naturale Protejate să preia administrarea acestor parcuri, finanțarea pentru administrarea parcurilor naționale din bugetul de Stat, înființarea de parcuri naționale noi.
Poziția Romsilva
Regia Națională a Pădurilor – Romsilva răspund la acuzațiile lansate în investigație. Aceștia explică faptul că din Parcul Domogled care face obiectul investigației, doar o treime din suprafață ar fi sub protecție strictă.
„În privința Parcului Național Domogled – Valea Cernei din administrarea Regiei Naționale a Pădurilor – Romsilva, suprafața acestui parc este de 60.100 de hectare, din care 46.440 de hectare de păduri, iar în zona de protecție strictă și integrală sunt incluse 20.135 de hectare de pădure. Pădurea Rădoteasa nu a fost inclusă în studiul PIN MATRA/2001/018 ”Păduri virgine în România”, în UP XI Cernișoara, u.a. 6, 7 și 8 fiind efectuate lucrări silvice, tratamentul tăieri progresive, în conformitate cu amenajamentele silvice. În Pădurea Cărbunele nu au fost efectuate lucrări silvice. Cât privește acuzația că s-ar fi exploatat păduri seculare, vârsta de exploatare a majorității speciilor forestiere, conform normelor silvice în vigoare, este de peste 100 de ani, deci majoritatea pădurilor din România ajunse la vârsta exploatabilității sunt seculare”, explică reprezentanții Romsilva într-un drept la replică.
„Pădurile din Parcul Național Domogled – Valea Cernei au fost inventariate anul trecut de organizația WWF România, cu sprijinul Regiei Naționale a Pădurilor – Romsilva, pentru identificarea pădurilor virgine. În urma acestui proces, au fost identificate 2.077 de hectare păduri virgine și cvasivirgine, acestea fiind propuse Gărzii Forestiere spre includere în Catalogul Național al Pădurilor Virgine și Cvasivirgine. Studiul de fundamentare depus de organizația WWF România a fost aprobat la ultima verificare efectuată pe 20 noiembrie a.c. de Garda Forestieră Râmnicu Vâlcea. În plus, Regia Națională a Pădurilor – Romsilva a inclus recent în Lista Patrimoniului Mondial al UNESCO peste 24.000 de hectare de păduri valoroase de fag, din acestea, 9.732 de hectare de păduri cvasivirgine de fag aflându-se pe raza Parcului Național Domogled – Valea Cernei. Până în prezent, Regia Națională a Pădurilor – Romsilva a introdus în Catalogul Național al Pădurilor Virgine și Cvasivirgine aproximativ 10.000 de hectare și a propus în primul semestru din acest an încă aproximativ 4.000 de hectare, iar acest proces continuă. Toate acestea demonstrează o administrare responsabilă și o gestiune durabilă a parcurilor naționale de către Regia Națională a Pădurilor – Romsilva”, mai spun oficialii Regiei Naționale a Pădurilor.