Simbolistica ocultă a BIBLIOTECII CENTRALE DIN LOS ANGELES – inspirată de CIVILIZAȚIILE PĂGÂNE, promovează LUCIFERIANISMUL

În limba latină, ‘Lucifer’ se traduce ”purtător de lumină”.  În simbolistica ocultă, lumina şi focul reprezintă, în mod ascuns, iluminismul şi înţelepciunea divină. O mână ce ţine o torţă aprinsă semnifică ascensiunea omului spre divinitatea inspirată din învăţăturile misterioase. Interpretarea gnostică a istoriei Genezei apreciază şarpele (Lucifer) ca personaj pozitiv. A oferit oamenilor capacitatea intelectuală de a raţiona şi ascede spre divinitate prin propriile lor mijloace.

”Luciferianismul reprezintă ultima versiune a inversiunii binelui cu răul.  Formula acestei inversiuni este evidenţiată de relatarea paradigmei ipostazei gnostice. În opoziţie cu versiunea originală a Bibliei, relatarea  gnostică reprezintă o ‘reevaluare a istorisirii ebraice despre prima ispită a omului, dorinţa de a fi ca Dumnezeu infruptându-se din pomul ‘cunoştiinţei binelui şi răului’

-Carl A. Raschke, The Interruption of Eternity (Sfărşitul eternităţii): Gnosticismul modern şi Originile conştiiţei Noii religii

În învăţăturile oculte, Lucifer nu este o fiinţă vie şi nu este asemănată cu Satan. În timp ce Satan este asociat cu aplecarea spre lumea materială, Lucifer reprezintă ascensiunea spre divinitate, folosind puterile cognitive ale omului. Prin dobândirea înţelepciunii misterelor, un iniţiat are ‘

‘oportunitatea de a şterge blestemul morţii prin întâlnirea directă cu însuşi stăpânul zeităţii, sau în multe circumstanţe, dând curs unei glorificări a acestuia, o transfigurare a omului în divin’‘

– Ibid.

Autori Masoni, ca Albert Pike şi Albert G. Mackey au făcut referire la ”calea luciferică” şi ”energiile lui Lucifer” pentru a descrie ”căutarea luminii”. Termenul ”luciferic” este aşadar folosit în sens ştiinţific cu sensul de ”aducător al luminii”. Învăţaţii masoni pentru a-şi descrie conceptul, invocă adesea pe zeul Prometeu, cel ce a furat foc de la zei pentru a-l aduce omului. Prometeu este figura centrală la sediul Rockefeller.

Referirile la Lucifer, din această Bibliotecă nu se opresc aici.

Faţada vestică – zeii Phosphor şi Hesper

Concepută de Lee Lawrie, faţada vestică a bibliotecii este o altă piesă a Şcolilor ezoterice. Cele două figuri cu chip uman sunt zugrăvite la bază cu numele ‘Phosphor’ şi ‘Hesper’.  Acest aparent minor detaliu este probabil cel mai important. Phosphor este denumirea în latină a planetei Venus dimineaţa, cunoscut desemenea sub denumirea de ‘Steaua dimineţii’ sau ‘aducător de lumină’. Aceşti termeni sunt sinonimi cu Lucifer.

În credinţa Greciei Antice, Venus reprezintă două trupuri, steaua dimineţii, Phosphor (Phosphorus in latină) – ”Aducător de lumină”, şi  steaua nopţii numită Hesper (în latină Hesperus) sau ”Aducătorul întunericului”. În timpurile vechii Grecii, Hesper era tradus in latină ca ‘luceafărul de seară’ , iar Phosphor- ca Lucifer ‘purtător de lumină’, denumire poetică ce face referire la căderea îngerilor din rai’.

-William Sherwood Fox, Mitologia tuturor raselor: Greci şi Romani

Hesper (sau Vesperus) face referire la Venus noaptea, steaua nopţii.

”Adepţii lui Pitagora erau mari admiratori ai planetei Venus, fiind cea mai luminoasă dintre toate. Ca stea a dimineţii, Venus devine vizibilă înainte de răsăritul soarelui, iar ca stea a nopţii, străluceşte imediat după apusul soarelui. Datorită acestor calităţi, anticii i-au dat mai multe denumiri. Fiind vizibilă pe cer la asfinţit, a fost numită luceafăr de seară, şi pentru apariţia înaintea soarelui, a fost numită lumină  falsă, steaua dimineţii, sau Lucifer, ce se traduce ’’purtător de lumină”.

-Manly P. Hall, Învăţăturile Secrete din toate Timpurile

Aşadar, Phosphor şi Hesper sunt două cuvinte însemnând aceaşi entitate, Venus, corp divin ocult asociat cu Lucifer, în diferite stadii ale evoluţiei sale. Figura ce-l reprezintă pe Phosphor reprezintă filosofii răsăriteni ca Moses, Zoroaster şi Buddah, în timp ce Hesper influenţează gânditorii occidentali, apuseni ca Socrate, Francis Bacon şi Immanuel Kant. Aceste figuri istorice nu au fost alese la întâmplare: toţi au jucat roluri importante în învăţăturile scolilor ezoterice. Francis Bacon, Rene Descartes şi Immanuel Kant sunt figuri centrale în renaşterea modernului Rosicrucianism şi a francmasoneriei în civilizaţia occidentală.

Pe vârful peretelui este scris proverbul latin: ”et quasi cursores vitai lampada tradunt”. Este un citat din poemul roman De Rerum Natura ( Despre Natura Universului ), scrisă de Lucretius şi se traduce: ”Precum alergătorii predau torţa vieţii”. ”Torţa vieţii” poate echivala cu misterele oculte, ştiinţa secretă predată mai departe din generaţie în generaţie prin intermediul organizaţiilor secrete. Între Phosphor şi Hesper, vedem un călăreţ care predă ‘torţa vieţii’ sau învăţătura ocultă, spre generaţia următoare şi de la Est la Vest.

Faţada vestică a bibliotecii, ce deserveşte ca intrare principală, este o piesă foarte importantă ce reprezintă rezistenţa în timp a şcolilor ezoteriste susţinute de filosofia luciferică

Sfera Iluminată

Situat chiar sub piramida din vârful clădirii, candelabrul sferic este făcut din bronz turnat, şi după documentaţia bibliotecii, cântăreşte o tonă. A fost proiectat de asociaţii lui Goodhue şi modelat de Lee Lawrie.

Globul este înconjurat de un inel pe care sunt înscripţionate semnele zodiacale şi luminat de 48 de lumini. Inelul este prins de lanţuri ce duc la pictura în forma razelor de soare de pe  tavan. După cum am văzut mai înainte, dispersia razelor de soare este un vechi simbol al divinităţii. Design-ul este o gravură reminescentă reprezentând 72 de nume ale lui Dumnezeu.

Oare luminile din jurul globului semnifică ”cercul iluminaţilor”? Conducătorii ascunşi ai lumii, ce sunt conectaţi la divinitate prin Gnosis? Oare cele 48 de becuri, oglindind 48 raze de soare, înseamnă obscura axiomă ”După cum e sus, aşa şi jos”?

În ciuda declaraţiilor contrare, Masoneria este o religie ce caută să unească pe om cu Dumnezeu prin înălţarea adepţilor ei la un nivel de conştiinţă la care pot vedea clar viziunea lucrărilor Marelui Creator al Universului. Din generaţie în generaţie , viziunea unei civilizaţii perfecte este păstrată ca ideal al omenirii.  În interiorul civilizaţiei va sta o măreaţă universitate unde atât ştiinţele spirituale cât şi cele seculare privind misterele vieţii vor fi în mod liber învăţate de toţi cei ce-şi asumă o viaţă filozofică. Aici nu va mai fi loc pentru credinţă şi dogmă; superficialul va fi înlăturat şi doar esenţialul conservat. Lumea va fi condusă de cele mai luminate minţi, şi fiecare îşi va ocupa poziţia care i se potriveşte mai bine(…)

Guvernarea perfectă a lumii trebuie sa fie în cele din urmă modelată după acea divină guvernare după care este condus universul”

– Manly P. Hall, Învăţăturile Secrete din toate Timpurile

Statuia Civilizaţiei

La distanţă, în capătul unei podele cu model de tablă de şah, se află Statuia Civilizaţiei, poziţionată deasupra unei scări ce are de o parte şi de alta doi sfincşi. Conform documentaţiei bibliotecii, statuia lui Lee Lawrie ”simbolizează tot ceea ce biblioteca reprezintă”. Mâna ei stângă ţine o torţă ce are în vârf o flamă, iar mâna dreapta ţine o carte cu citate ce sunt, întâmplător, foarte importante în francmasonerie: