X

Drapelul românesc, inspirat din cel francez, la 1848 …

de null
Drapel de luptă din 1863/Image source: «Revista de istorie militară», Bucureşti, Nr. 6/1990 – via wikipedia.org

Românii serbează astăzi Ziua Drapelului naţional, care a fost folosit pentru prima dată ca simbol al luptei pentru libertate în 1848. Ziua de 26 iunie a fost aleasă pentru că în această zi, în 1848, Guvernul Provizoriu al Ţării Româneşti, prin decretul său cu nr.1 stabilea culorile naţionale ale românilor. Aflaţi mai multe despre drapelul românesc din Pagina de istorie.

Albastrul, galbenul şi roşul se regăsesc pe diferite stindarde şi însemne heraldice româneşti, încă din Evul Mediu. În secolul al XIX-lea, cele trei culori au fost utilizate, în diferite combinaţii, de principii Ţării Româneşti, aflaţi sub suzerandrapelul romanesc, inspiratie franceza, itate otomană. Actuala formă a drapelului naţional, a fost, însă, stabilită de către Guvernul Provizoriu instituit la Bucureşti, în luna iunie a anului 1848.

Drapelul românesc a fost inspirat din cel francez, cunoscut de liderii Revoluţiei Române, care îşi făcuseră studiile la Paris. Ei au decis să înlocuiască doar culoarea benzii din mijloc. Astfel, dacă drapelul Franţei albastru, alb, roşu, are banda din mijloc inspirată de argintiul blazoanelor medievale, banda galbenă a drapelului românesc este inspirată de acelaşi tip de heraldică ce utiliza, însă, auriul.

Faptul că modelul francez i-a inspirat pe români reiese şi mai mult din faptul că în Transilvania revoluţionarii români au utilizat drept simbol naţional un drapel albastru, alb, roşu, pe care, însă, au scris cu litere groase, aurii, pe banda albă din mijloc, deviza “Virtus Romana Rediviva”, “Virtutea romană reînviată”.

Astfel, privite din depărtare, drapele revoluţionarilor români ardeleni păreau identice cu cele ale confraţilor lor din sudul Carpaţilor.

Forma şi dispunerea benzilor tricolore româneşti au variat în funcţie de perioadă şi de zona istorică. Multă vreme, unii dintre români au folosit un tricolor cu benzile dispuse orizontal. Utilizarea drapelului românesc s-a generalizat, însă, în 22 iunie 1861, când Alexandru Ioan Cuza, el însuşi participant la Revoluţia de la 1848, a stabilit, prin decret, că drapelul Principatelor Unite Române va fi vechiul steag al revoluţiei paşoptiste, însă cu benzi orizontale.

Forma actuală a drapelului naţional cu benzi verticale a fost stabilită oficial prin Constituţia de la 1866, votată după venirea pe tronul României a lui Carol I.

Drapelul civil era cel simplu, folosit şi astăzi, iar Carol I folosea drept pavilion oficial tricolorul pe care era adăugată o stemă cu însemnele heraldice ale Moldovei şi Ţării Româneşti. Această stemă a fost întregită cu însemnele tuturor provinciilor româneşti după Marea Unire din 1918. Drapelul cu stema regală a devenit simbol al unităţii naţionale. În perioada comunistă, însă, această stemă a fost înlocuită cu una de inspiraţie sovietică, care ulterior a fost decupată, în 1989, de revoluţionari.​

NOTĂ OrtodoxINFO
Știrile sunt sub cenzură! Sprijiniți OrtodoxINFO!

Guvernul nu dorește aflarea adevărului despre plandemia covid-19. Încercăm să menținem viu acest site și să vă punem la dispoziție informații care să facă lumină în cea mai mare provocare pe care o trăim. Jurnalismul independent al portalului OrtodoxINFO funcționează strict cu ajutorul cititorilor. Ne puteți sprijini printr-o donație bancară sau prin PayPal, completând formularul de mai jos.



Mulțumim celor care ne-au ajutat până acum!

Articole asemănătoare

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Back to top button