Declinul pronunţat al ratelor de fertilitate va împiedica majoritatea ţărilor să îşi menţină nivelurile actuale de populaţie în acest secol, arată un amplu studiu publicat miercuri în revista The Lancet, care atrage atenţia asupra dezechilibrelor ce se anunţă tot mai marcante de la o regiune la alta.
Cercetătorii prognozează că, în timp de populaţia ţărilor sărace va continua mult timp să crească, mai ales în Africa subsahariană, ea va scădea în statele dezvoltate, un dezechilibru ce riscă, potrivit lor, să aibă „consecinţe considerabile pe plan economic şi social”.
Studiul publicat în The Lancet – şi preluat de AFP, dpa şi Reuters – prevede că 155 din 204 ţări şi teritorii din întreaga lume, sau 76%, vor avea rate de fertilitate – numărul mediu de copii născuţi de femeile de vârstă fertilă – sub nivelurile de înlocuire a populaţiei în 2050. În 2100, numărul lor se aşteaptă să crească la 198, sau 97%.
În 2021, 110 ţări şi teritorii (54%) aveau rate de fertilitate sub nivelul de înlocuire a populaţiei, de 2,1 copii per femeie. Cercetătorii arată că rata globală de fertilitate a scăzut la mai puţin de jumătate în ultimii 70 de ani, de la aproximativ 5 în 1950 la 2,2 în 2021. Studiul prognozează că, la sfârşitul secolului, peste trei sferturi dintre naşterile vii vor avea loc în ţările cu venituri mici şi medii, dintre care mai mult de jumătate în Africa subsahariană.
Analiza prognozează că Nigerul va avea în 2050 cea mai mare rată de fertilitate, cu o medie de cinci copii la fiecare femeie, însă ea ar putea fi redusă la 2,7 dacă vor fi atinse ţintele de educaţie universală. În schimb, Coreea de Sud va avea cea mai scăzută rată de fertilitate, de numai 0,82, la mijlocul secolului, potrivit studiului. De altfel, Coreea de Sud şi Serbia au deja o rată a fertilităţii mai mică de 1,1 copil per femeie, ceea ce le expune provocărilor unor forţe de muncă în scădere.
Între timp, în Europa Occidentală rata medie totală a fertilităţii este prognozată că va ajunge la 1,44 în 2050 şi va scădea şi mai mult, până la 1,37, în 2100. Potrivit cercetătorilor, datele arată că vor exista „provocări serioase” pentru creşterea economică globală, mai ales în condiţiile unei forţe de muncă în scădere şi îmbătrânirii populaţiilor.
Ei spun că „nu există un glonţ de argint” şi că, pentru ţările cu ratele mici de fertilitate, politici sociale precum concedii parentale mai lungi, îngrijiri gratuite pentru copii şi drepturi de muncă suplimentare pot oferi un mic impuls, dar majoritatea acestor ţări vor rămâne sub nivelurile necesare pentru menţinerea populaţiilor actuale.
„Implicaţiile sunt imense. Aceste tendinţe viitoare ale ratelor de fertilitate şi naşterilor vii vor reconfigura complet economia globală şi echilibrul internaţional de putere şi vor necesita reorganizarea societăţilor”, a declarat Dr. Natalia V. Bhattacharjee, coautor principal şi cercetător principal la Institutul de Metrică şi Evaluare a Sănătăţii (IHME) al Facultăţii de Medicină a Universităţii din Washington, SUA.
„Şi, odată ce populaţia scade în aproape toate ţările, dependenţa de imigraţia deschisă va deveni necesară pentru a susţine creşterea economică”, a arătat ea. Un alt autor al studiului, prof. Emil Vollset de la IHME, a spus că „ne aflăm în faţa unor schimbări sociale uluitoare pe tot parcursul secolului al XXI-lea”, când „lumea se va confrunta simultan cu un ‘baby boom’ în unele ţări şi cu un ‘baby bust’ în altele”.
Studiul se bazează pe cifrele Global Burden of Disease, un vast program finanţat de Fundaţia Bill & Melinda Gates, care adună datele din domeniul sănătăţii din majoritatea statelor. În timp ce scăderea ratelor fertilităţii în ţările cu venituri mari reflectă mai multe oportunităţi de educaţie şi angajare pentru femei, cercetătorii au spus ca tendinţa semnalează o nevoie urgentă de îmbunătăţire a accesului la contracepţie modernă şi la educaţie pentru femei în alte regiuni.
În acelaşi număr al revistei Lancet, cercetători ai OMS subliniază că previziunile studiului trebuie privite cu precauţie. Ei critică mai multe alegeri metodologice, subliniind mai ales insuficienţa datelor disponibile în numeroase ţări sărace. De altfel, chiar autorii afirmă că predicţiile sunt limitate de cantitatea şi calitatea datelor, mai ales pentru perioada pandemică 2020-2021.
Reclame
Ne străduim să menținem viu acest site și să vă punem la dispoziție informații care să facă lumină în provocările pe care le trăim. Activitatea independentă a OrtodoxINFO funcționează strict cu ajutorul cititorilor, din acest motiv vă cerem acum ajutorul. Ne puteți sprijini printr-o donație bancară sau prin PayPal, completând formularul de mai jos.
Mulțumim celor care ne-au ajutat până acum!
Analizele și prognozele specialiștilor lu’ peste prăjit, cumpărați la kilogram de mafia kazara talmudista, care ne explica exact planul Kalergi, pentru metisarea popoarelor europene și distrugerea lor. Ce coincidenta, nu-i asa, sa se întâmple exact ceea ce scrie în acest plan sinistru ?? !!!! Curat murdar, domnule !!! Ce stranie coincidenta !!!!!
Teoria ca imigratia “va deveni necesara pentru a sustine cresterea economica” este falsa si ascunde dubla masura. 1/ Fals pentru ca imigratia doar ca aport pentru cresterea numarului de persoane, fara ca imigrantii sa si munceasca sau sa produca venituri in statul de adoptie (excluse fiind beneficiile din traficul de persoane, droguri si etc), este o povara si generatoare de frustrari sociale. Prin media se vantura ideea ca in asteptarea situatiei ca imigrantii sa se integreze in statul de adoptie, (al carei termen va fi la Sfantul Asteapta, cat mai spre +infinit), acestia trebuie “sprijiniti”, respectiv intretinuti (ca pe niste paraziti, ceea ce sunt efectiv) de catre statul de adoptie, pe spinarea tuturor cetatenilor care muncesc in acele tari. Din experienta practica a situatiilor ivite in Suedia, Franta, Germania, UK, Italia, Spania, imigrantii nu doresc sa se integreze, prefera sa isi pastreze identitatea etnica, religioasa si nationala; au aparut ghetouri in care imigrantii isi desfasoara activitati in afara legii si unde organele statului/ fortele de ordine evita sa intervina, din diverse motive, de ex violenta extrema. 2/ Dubla masura reiese din modul preferential cum sunt primiti cu bratele deschise imigrantii (cei provenind din Africa, Asia de est, mai nou Ucraina) si conditiile care le sunt oferite, fara nici o obligatie asumata de imigranti, in comparatie cu modul discriminatoriu in care sunt tratati imigrantii din sud-estul Europei, de ex cetatenii romani. 3/ Nu este vorba de persoane cu inalta calificare; comparatia avand la baza imigrantii din tarile africane, asiatice, se refera la persoane fara nici o calificare sau cu un nivel (foarte) scazut de instruire/ educatie. Presupunand prin absurd ca tarile care abia asteapta imigranti, ar fi dispuse sa le plateasca scolarizarea si sustinerea cheltuielilor aferente cazare + masa, se pune intrebarea: cat timp trebuie sa astepte pana imigrantii vor incepe sa munceasca si sa produca venituri in tarile de adoptie? Asta in cazul fericit ca mai si vor sa munceasca! Dupa turbulentele sociale relatate de multa vreme in media, reiese clar ca imigrantii (majoritatea) nu vor sa munceasca, preferand sa stea la un loc caldut, si sa fie intretinuti, adica doar paraziti, pe spinarea altora. Asa ca mai usurel cu doctrina: “imigratia va deveni necesara pentru a sustine cresterea economica”! Va fi doar o impovarare suplimentara a celor ce muncesc deja, iar mult trambitata sau asteptata crestere economica, sunt foarte mari sanse sa devina o prabusire economica, generata de prapastia dintre buget necesar cheluieli si buget real disponibil.