Nu ne-a fost dat să vorbim neamului, în special tineretului acestei ţări, de la catedră. Aşa cum nu le-a fost dat niciunuia dintre marii lui…
Etichetă: Virgil Maxim
Sinaxarul Sfinților din Închisori: Virgil Maxim – „S-a ridicat cu râvnă spre îndumnezeire și spre trăire creștină”
Virgil Maxim vorbea puțin, mai mult sugera. Avea energie și probleme ca s-o stăpânească. Năvalnic și pasionat din fire, se voia umil și smerit și pentru…
Tâlcuirea lui Virgil Maxim la proorocia lui Agatanghel de la 1273, despre Mișcarea Legionară
Proorocia lui Agatanghel, trăitor în insula Rhodos, despre România şi Mişcarea Legionară „În vremea aceea (1920), va apare în ţara aşezată pe Carpaţi până la Dunăre, ţara…
19 martie VIRGIL MAXIM – Sfântul, poetul, mărturisitorul, misticul, genialul, românul absolut, luptătorul, legionarul
Cititi va rugam si: Sinaxarul Sfinţilor din Închisori: Virgil MAXIM în evocarea Părintelui Liviu Brânzaș
Sinaxarul Sfinţilor din Închisori: Virgil MAXIM în evocarea Părintelui Liviu Brânzaș
20 de ani de la trecerea la Domnul Cel mai important pentru mine, dintre noii veniţi, este Virgil Maxim. Este un tânăr prahovean care a…
19 Martie – Pomenirea Mucenicului legionar Virgil Maxim
Virgil Maxim a jucat un rol cu totul deosebit în închisoarea Târgșor. Era un model de trăire morală, și atitudinea lui a determinat poziția multor elevi față de reeducare. El devenise cunoscut în urma ședinței de reeducare, când făcuse apologia iubirii creștine, iar de atunci câștigase respectul atât al elevilor, cât și al unora dintre temniceri, care, la rândul lor, se temeau în egală măsură de deținuții reeducați. În ciuda faptului că executase deja câțiva ani de temniță politică, figura lui era veșnic luminată de un surâs tainic.
După ce am auzit, printre elevi, vorbindu-se de personalitatea și curajul lui, pândeam momenul să-l cunosc și să stau de vorbă cu el. Numai că Virgil Maxim era foarte rar singur. Când nu era în schimbul de lucru la țesătorie, îl vedeam plimbându-se cu unul dintre preferații lui: Alexandru Pantea, Gheorghe Brânda, Zeno Oarcea și Iuliu Vlad. Mă uimea cum aceștia, fiind mereu în preajma lui, îi împrumutaseră nu numai zâmbetul, dar și ceva din alura sa de mucenic. Atunci mi-am dat seama că o personalitate, pentru a educa și a-și lăsa amprenta asupra celor din jur, nu este necesar să dea sfaturi. Simpla lui prezență poate să fie sămânța care influențează ținuta și modelează caracterul acestora.
Din cele câteva conversații pe care le-am avut cu Virgil Maxim, am înțeles necesitatea însușirii valorilor morale creștine, ce pot fi un autentic sprijin pentru sine. Ele ne fac toleranți și cu respect față de semenii noștri și ne dau putere de sacrificiu în oricare situație ne-am afla. Read more
19 Martie – Prăznuirea mărturisitorului Virgil Maxim. Căsătoria fericitului mărturisitor
În primăvara lui 1965 am auzit din întâmplare (şi aceasta o socotesc lucrare rânduită de Dumnezeu) despre o fată, dintr-o comună vecină, Grădiştea, la 6 kilometri de Sălciile, în vârstă de 35 de ani, care lucrează croitoria şi aşteaptă un bărbat, care nu bea, nu fumează, nu bate nevasta şi nu înjură. Am zis în sine: „Fata asta, pe mine mă aşteaptă”. Era fiica dascălului din comună şi avusese destui peţitori, dar toţi plecaseră aşa cum veniseră. Dascălul avea cinci fete şi trei băieţi. Aceasta, cea mai mică, şi încă un băiat, erau necăsătoriţi. Rudele ei erau alarmate şi o mătuşă îi spunea: – Maică, la strung dacă-l faci şi nu iese aşa cum vrei tu! – Nu este, nu mă mărit, spunea fata. Aşa că i-am făcut o vizită în familie: – Domnişoară, am auzit că aştepţi un bărbat aşa şi aşa… – Da, domnule, a răspuns ea serioasă. – Eu sunt acela! – De eşti dumneata, poţi să mă ceri în căsătorie, de nu, poţi să pleci! M-a încântat atitudinea ei. Am povestit pe scurt cine sunt, de unde sunt, ce am păţit în viaţă. La plecare, m-au condus cu toţii până la poarta ogrăzii şi acolo am stat puţin de vorbă cu fata; ceilalţi ai casei, rămăseseră în urmă. Mi-am luat ziua bună şi am stabilit să vin după Sfintele Paşti, căci începea Postul, şi cu părinţii, să vadă şi dânşii viitoarea noră şi să facem nunta. – Pe ăsta îl iei? a întrebat-o maică-sa după plecarea mea. Read more