Folosirea rachetelor antigrindină într-o zonă, poate provoca inundații catastrofale în zonele învecinate?

Author:
Foto: https://monitoruldevrancea.ro/wp-content/uploads/2019/05/10antigrindina-DA.jpg

Conform Ziarul de Iasi, sistemul naţional antigrindină şi de creştere a precipitaţiilor (SNACP) a lansat 854 de rachete de la începutul anului 2019, peste 220 de rachete fiind trase in ultimele 4 zile ale lunii mai.

Vă invităm să ne urmăriți pe o altă pagină de Facebook, căci cea veche este inutilă fiind obturată de algoritmii lui Zuckerberg. Noua pagină poate fi accesată AICI.

Exista efecte secundare grave?

Iata doua articole din 2014:

Pro tv: Exista vreo legatura intre rachetele antigrindina si inundatiile catastrofale?, 4 august 2014

Conform generalului in rezerva Emil Strainu, una dintre principalele cauze ale acestui dezastru ar putea fi lansarea unui numar mare de rachete antigrindina pe teritoriul Romaniei. […]

Cu totii sunt insa de acord ca racheta antigrindina contine iodura de argint care, odata lansata, provoaca un fenomen de condensare. Norul isi schimba proprietatea fizica si nu mai ajunge pe pamant sub forma de grindina, ci sub forma de ploaie.

Libertatea: Rachetele antigrindină au provocat inundaţiile din Oltenia! , 2 august 2014

În anul 2005, un val de ploi torenţiale a inundat Moldova. La vremea respectivă a fost constituită o echipă parlamentară care a studiat fenomenul, pornind de la ipoteza unor specialişti în fenomene meteorologice violente atipice cum că acele inundaţii ar fi fost efectul intervenţiei umane. Se punea problema dacă nu cumva România fusese atacată din exterior cu arme ale războiului geoclimatic. “Comisia parlamentară constituită după inundaţiile din anul 2005 a evidenţiat drept una din cauze folosirea rachetelor meteorologice antigrindină, a fenomenului ruperilor de nori cu producerea de precipitaţii, cu căderi mari de apă în intervale scurte şi foarte scurte de timp”, ne-a explicat generalul Emil Străinu, doctor în probleme de război geoclimatic şi specialist în ameninţări neconvenţionale şi asimetrice. Cu alte cuvinte, activitatea omului, respectiv folosirea rachetelor antigrindină, a provocat efecte ulterioare nedorite, în zone care nu fuseseră luate în calcul. Joaca de-a Dumnezeu produce efecte nedorite!… Acele date au legătură şi cu inundaţiile care au măturat zilele trecute Oltenia.
Duc la căderi mari de apă în timp scurt

”Actualul val de inundaţii are cauze determinate de acţiunea nechibzuită a omului, cum ar fi tăierea excesivă a pădurilor, colmatarea albiilor râurilor de munte şi inexistenţa unui plan de deversări controlate în cazuri extreme. A doua cauză majoră o constituie numărul exagerat de mare de lansări de rachete meteorologice antigrindină efectuate anul acesta în ţara noastră. Un efect secundar al folosirii acestora îl constituie schimbarea gradienţilor dinamici ai atmosferei – umiditate, presiune, temperatură, etc. – în zona aeriană de lansare şi în zonele aeriene învecinate, care de cele mai multe ori duce la fenomenul de rupere de nori, la căderi mari de apă în perioade extrem de scurte de timp. Anul acesta, s-au făcut sute de astfel de lansări în România, începând cu luna aprilie. În plus, s-au semnalat lansări de rachete antigrindină şi în statele vecine ţării noastre”, a adăugat generalul Emil Străinu. Pe scurt, rachetele antigrindină lansate în România şi în ţările vecine reprezintă una din cauzele nenorocirilor care s-au abătut zilele trecute peste Oltenia…

7 thoughts on “Folosirea rachetelor antigrindină într-o zonă, poate provoca inundații catastrofale în zonele învecinate?”

  1. La Baia Mare, zilele trecute a lovit grindina, recordul fiind de marimea unui ou de strut. Grindina „normala” era de marimea mingilor de tenis de masa.

    Jumatate din autoturismele baimarenilor au fost facute praf.

    Acoperisurile mai vechi, in special cele cu ondulin, au fost ciuruite la propriu.

    In viata mea nu am vazut asa ceva.

    Sa fereasca Dumnezeu!

    1. Asta se spune in Apocalipsa, capitolul 15.

      Ce greutate are un talant?

      „Talantul (latină: Talentum, din greaca veche: τάλαντον „scală, balanță”) a fost unul din unitățile vechi de măsură a masei, precum și unitățile corespunzătoare de valoare echivalente cu aceste mase a unui metal prețios.[1] Acesta avea aproximativ masa de apă necesară pentru a umple o amforă.[1][2] Un talant grec, sau un talant attic, avea 26 kg,[3] un talant roman avea 34 kg, un talant egiptean avea 27 kg,[3] și un talant babilonian avea 30.3 kg [4]. Palestina Antică a adoptat talantul babilonian, dar a revizuit mai târziu masa.[5] Talantul greu comun, utilizat în timpul Noului Testament, avea 58.9 kg.[5]”

      https://ro.wikipedia.org/wiki/Talant

      Deci, ne asteapta ceva mult mai rau decat grindina cat oul de strut. Mai degraba, cat un sac mare de ciment!

  2. Bagheta magică si ucenicul vrăjitor. Bineînțeles că orice intervenție umană, artificială are corespondent pe măsură. Nimic nu apare sau dispare ci totul se transformă. Cantitatea de apă ,,alungată ” cu rachetele se acumulează în altă parte dar e mai ușor sa dai vina pe ruși.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

X