Astfel, se solicită aborgarea Ordonanţei nr. 20/1997 privind stabilirea orarului de vară şi a orei oficiale de vară pe teritoriul României, care la art (1) precizează că: „În cadrul orarului de vară se stabileşte ora oficială de vară, decalată cu o oră în avans faţă de ora Europei Orientale, aplicabilă din ultima duminică a lunii martie, ora 3.00, care devine ora 4.00, până la ultima duminică a lunii octombrie, ora 4.00, care devine ora 3.00”.
Parlamentul European a cerut Comisiei Europene o evaluare ”în profunzime” a avantajelor şi dezavantajelor schimbării orei în mod semestrial şi să prezinte ”dacă este necesară” o revizuire a directivei care o organizează în cadrul Uniunii Europene. Rezoluţia, care a fost adoptată la începutul lunii februarie cu 384 de voturi la 153 şi 12 abţineri, amendează propunerea iniţială a Comisiei Transporturilor din cadrul PE, care cerea în mod direct să se renunţe la ora de vară. Eurodeputaţii consideră că ”numeroase studii ştiinţifice (despre acest subiect) nu au avut rezultate concludente, dar au arătat, în schimb, existenţa unor efecte negative asupra sănătăţii finţelor umane”.
Introdusă în anii ’70 de statele membre cu scopul de a face economie de energie după primul şoc petrolier, trecerea la orarul de vară, care adaugă o oră celei de iarnă, a făcut obiectul unei armonizări la nivelul UE începând din 1980. Ora de vară a fost introdusă pentru prima dată în timpul Primului Război Mondial, iar Germania şi Austro-Ungaria au fost primele ţări care au introdus acest sistem, începând cu 30 aprilie 1916, în scopul economisirii rezervelor de cărbune necesare producţiei de război. Anunţul oficial în acest sens prevedea că ziua 1 mai 1916 începe la ora 11 a zilei de 10 aprilie, iar ziua de 30 septembrie se va sfârşi la o oră după miezul nopţii, conform news.ro.
https://www.antena3.ro/actualitate/ora-de-vara-2018-cand-dam-ceasurile-inainte-anul-acesta-460762.html