FOTO: http://adevarul.ro/assets/adevarul.ro/MRImage/2017/11/26/5a1acc875ab6550cb88dd400/646×404.jpg

Elena Lupescu, marea iubire a lui Carol al II-lea, este înmormântată într-o zonă privată a Mănăstirii Curtea de Argeş, acolo unde vizitatorii obişnuiţi nu au acces.

„De câte ori am vrut să vizitez mormântul ăsta mi s-a zis că nu se poate. Şi am venit aici de multe ori! Se zice că doar călugării şi călugăriţele pot intra acolo, că-i secret. În ultimii ani, nici n-am mai încercat. Sunt puţini, oricum, care-i aprind o lumânare şi toţi o fac dincoace de gard!”, spune o bătrână.

Sunt primele informaţii pe care le aflăm despre mormântul Elenei Lupescu. E zi de sâmbătă, trecut de ora 16.00. Încercăm şi noi să ajungem la locul indicat. Ne lovim, mai întâi, de un lacăt montat la portiţa ce dă spre chiliile călugărilor. Cerem sprijinul preoţilor de la Mânăstirea Curtea de Argeş. Aflăm că fără aprobarea Înaltpreasfinţitului (ÎPS) Calinic, Arhiepiscopul Argeşului şi Muscelului, n-avem nicio şansă.

Trecem pe la Capela din dreapta Sfântului lăcaş (foto), acolo unde ştim că e depus sicriul lui Carol al II-lea, adus în ţară în 2003, odată cu osemintele Elenei Lupescu, direct din Capela Regilor Portugaliei aflată în mănăstirea São Vicente de Fora din Lisabona.

Numărăm paşii spre poarta gadului despărţitor, veşnic ferecată: 100. Primim în cele din urmă aprobarea să trecem şi dincolo de gard, dar aflăm că mai e de aşteptat, fiindcă la mormântul Elenei Lupescu nu putem merge decât însoţiţi de o faţă bisericească.

„Ce cinste are Elena Lupescu să fie chiar în şir cu călugăriţele de la Curtea de Argeş? Vorbim de călugări, călugăriţe. Este înmormântată chiar la intrarea bisericii de lemn, prin partea stângă. Cred ca a avut şi ea ceva bun, dacă s-a făcut ortodoxă şi a ajuns într-un cimitir cu călugăriţe!”, ne lămureşte, între timp ÎPS Calinic, arhiepiscop al Argeşului şi Muscelului, cu a cărui binecuvântare am obţinut acordul de a merge la mormânt.

Se întunecă şi cineva vine, în sfârşit, să descuie lacătul. Traversăm o zonă pustie, în care doar câinii se aud lătrând, trecem pe lângă crucile vechi de piatră şi abia zărim, în beznă, o placă de marmură pe care sunt gravate doar două rânduri: „Elena Lupescu, 1899-1977”.

Un mormânt simplu şi nicio floare la căpătâiul Duduii. Aflăm de la preotul care ne-a însoţit că de îngrijirea mormântului se ocupă personalul monastic. „Uneori, şi o nepoată a Elenei Lupescu“, adaugă ÎPS Calinic.

Înmormântaţi separat la decizia Casei Regale a României

„Carol al II-lea şi Elena Lupescu au fost aduşi în acelaşi timp în ţară pentru că, iniţial, au fost înmormântaţi unul lângă altul. Familia regală este cea care a dispus înmormântarea ei aici, după ce a discutat cu reprezentanţii Episcopiei Argeşului. Oricum, meritul pentru aducerea lor în ţară îi aparţine lui Răzvan Teodorescu, ministrul de atunci al Culturii. Dumnealui este cel care a reuşit să obţină de la statul portughez mutarea lor”, a precizat istoricul Ştefan Dumitrache, directorul Muzeului Curtea de Argeş.

„Regele Mihai a detestat-o în permanenţă pe Elena Lupescu”

De ce Elena Lupescu şi Carol al II-lea au fost înmormântaţi separat?

„A fost decizia Familiei Regale. Vă daţi seama că Majestatea Sa Regele Mihai a suferit foarte mult din cauza Elenei Lupescu. Inclusiv moartea Reginei Maria a survenit pe fondul unor astfel de tensiuni, când, la un eveniment de la palat, Carol al II-lea a închinat pentru Duduia. Lui Mihai i-a scăpat cupa, de furie, de supărare. Atunci Regele Carol efectiv i-a dat un şut. Principele Nicolae, fratele regelui, a sărit la Carol al II-lea, a scos un pistol şi a vrut să-l împuşte. Regina Maria s-a interpus şi a primit ea glonţul. Se întâmpla undeva în 1936-1937. Rana nu s-a vindecat niciodată. Un an jumate a mai trăit regina Maria după această împuşcătură. În istorie, moartea ei, este consemnată ca survenind în urma unor complicaţii. Nu puteau să spună că este de la glonţ. Martorii au povestit abia târziu după război ce s-a întâmplat. Regele Mihai a detestat-o în permanenţă pe Elena Lupescu, considerând-o şi principala vinovată pentru suferinţele Reginei Elena (n.r. – mama Regelui Mihai, respectiv fosta soţie a lui Carol al II-lea) şi nu a acceptat ca ea să fie înmormântată lângă Rege”, mai explică istoricul Ştefan Dumitrache.

Sicriul cu osemintele Regelui Carol al II-lea este păstrat în capela de lângă mănăstire, urmând să fie mutat la un moment pe care îl va decide tot Casa Regală, în noua necropolă, unde este înmormântată Regina Ana, soţia Regelui Mihai, şi unde ar urma să fie adusă şi Regina Elena, fosta soţie a regelui Carol al II-lea. Nu şi Elena Lupescu.

Cine a fost Elena Lupescu

Elena Lupescu a fost fiica lui Nicolae Grünberg (născut evreu, ulterior botezat creştin ortodox) şi a Elizei Falk, o evreică, botezată în religia catolică, fostă dansatoare la Viena. Mai întâi, Elena Lupescu a fost căsătorită cu un locotenent, de care a divorţat după puţin timp. În 1922 a devenit amanta prinţului Carol. Au fugit împreună din România. Cum prinţul, încoronat în 1930 ca Regele Carol al II-lea al României, a rămas fără tron după abdicarea din septembrie 1940, Elena Lupescu l-a urmat în exil. Pe 8 septembrie 1940, Regele Carol şi Elena Lupescu au ajuns, cu propriul tren la Lugano, în Elveţia, iar în octombrie 1940 guvernul legionar al României a cerut Spaniei extrădarea Elenei Lupescu. Şi-a petrecut majoritatea perioadei de exil în Mexic, Brazilia şi Portugalia. În 1947, în Brazilia, a devenit soţia lui Carol, alături de care s-a mutat în Portugalia.

„Despre Elena Lupescu trebuie să spunem că a fost o persoană dubioasă de la început. În mod normal, ea nu trebuia să ajungă în anturajul regelui pentru că nu o califica nimic pentru asta. Trebuie să recunoaştem că nu era extraordinar de frumoasă, mai ales că ştim că lui Carol îi plăceau femeile foarte frumoase. Avem fotografii din anul în care regele renunţă la tron şi fuge cu ea în Franţa, în care, la femeia aceasta, nu se vede nimic spectaculos. Oricum, ei, în 1925, au plecat într-o lungă călătorie, din care aveau să nu se mai întoarcă vreme de cinci ani. Între timp el renunţă la tron.

Trebuie să spun la această plecare a lui au contribuit şi Ionel Brătianu şi Alexandru Averescu, care nu o suportau pe această duduie, considerând-o absolut toxică pentru România. Ei i-au impus regelui să-l determine pe Carol să renunţe la tron, pentru că nu era în regulă să trăiască cu ea şi să fie în continuare moştenitorul tronului României, mai ales că pe vremea aceea, moştenitorul tronului României era şi preşedintele Senatului. Sunt lucruri extrem de importante. Regele avea un rol important şi în armată”, mai spune Ştefan Dumitrache.

Cea care, mai târziu i-a devenit soţie este femeia care a condus, din umbră, camarila regală, după restauraţia carlistă.

„Elena Lupescu era bolnavă de putere. Îşi dorea foarte, foarte mult să acceadă în fruntea ţării. L-a îndemnat foarte mult pe Carol, care se resemnase cu ideea renunţării la tron, să se întoarcă. Când s-a întors, a vrut să aibă un rol activ, nu s-a mulţumit să fie un simplu spectator. În vremea aceea, a fost cea mai puternică intervenţie a monarhiei în viaţa politică, în sensul creării unei camarile extrem de extinse, extrem de influente şi extrem de corupte. Elenei Lupescu îi plăcea mita: s-o primească, nu s-o dea, îi plăcea traiul în stil mare şi îi plăcea să acumuleze avere. De exemplu, un amănunt de cancan, sediul naţiional al PNL-ului, din Bucureşti este, astăzi, în casa Elenei Lupescu”, mai spune istoricul.

Ce a însemnat relaţia dintre cei doi pentru Monarhia din România

„A fost un factor negativ pentru că Elena Lupescu a deschis uşa afacerişilor veroşi în interiorul Casei Regale, influenţându-l pe rege”, spune Ştefan Dumitrache.

Cu toate blamările de care a avut parte, Elenei Lupescu i se recunoşte, totuşi, un mare merit: acela de a fi sprijinit şi stimulat dezvoltarea culturii în perioada domniei lui Carol al II-lea.

„A avut totuşi un aspect pozitiv legat de viaţa culturală. Plăcându-i să fie adulată, promova artiştii, iar Carol, prin intermediul Fundaţiei Regale a făcut nişte investiţii efectiv uriaşe în cultură. În toată istoria noastră, cultura a primit cei mai mulţi bani pe vremea lui Carol. Asta şi prin influenţa Elenei Lupescu”, mai spune istoricul Ştefan Dumitrache.

Din 1953, de la moartea lui Carol al II-lea, Elena Lupescu a trăit la Estoril, în Portugalia, până la moarte. Sicriul ei a fost depus la capela Regilor Portugaliei din mănăstirea São Vicente de Fora din Lisabona, alături de sicriul Regelui Carol al II-lea. În anul 2003, au fost aduşi împreună la Curtea de Argeş, unde au fost separaţi.