În perioada 29.09.2017 – 03.10.2017, măsurătorile de screening efectuate de Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului au indicat prezenţa în atmosferă a radionuclidului artificial Ruteniu (Ru)-106, la nivel de urme.
Potrivit unei informări trimise de ANPM redacţiei Epoch Times, care a sesizat instituţiei faptul că Agenţia pentru Protecţia împotriva Radiaţiilor din Germania a detectat niveluri mărite de radiaţie în şase puncte din Europa, radiaţii a căror sursă ar putea fi în Urali, concentraţiile de radionuclid identificate de ANPM în România nu pun în pericol mediul şi sănătatea publicului.
„Menţionăm că în perioada 29.09.2017 – 03.10.2017, la nivelul Reţelei Naţionale pentru Radioactivitatea Mediului (RNSRM) valorile obţinute la măsurătorile de screening (măsurătorile beta globale), în probele de aerosoli atmosferici, au fost mai ridicate decât în mod normal, ca urmare a faptului că în această perioadă, în atmosferă s-a găsit radionuclidul artificial Ru-106, la nivel de urme, radionuclid identificat prin măsurători gama spectrometrice.
Deşi concentraţiile identificate nu pun în pericol mediul şi sănătatea publicului, RNSRM a efectuat o monitorizare intensă în această perioadă, monitorizare care va continua.
Menţionăm faptul că tendinţa evoluţiei activităţii specifice beta globale a fost de descreştere, începând cu data de 04.10.2017 fiind înregistrate valori normale”, comunică ANPM.
În linie cu specialiştii germani care au opiniat că radiaţia nu poate proveni de la vreun accident apărut într-o centrală nucleară, ANPM transmite, de asemenea, că, în cazul în care ar fi avut loc un accident la o centrală nucleară s-ar fi eliberat în atmosferă şi ar fi fost detectate cantităţi mari de Ruteniu-106, însoţit şi de alţi radionuclizi tipici pentru fisiunea nucleară.
„Ruteniu-106 este folosit ca sursă de radiaţii în terapia cancerului, este rar utilizat în bateriile cu radionuclizi care alimentează sateliţii şi sondele spaţiale cu energie electrică şi poate să apară la reprocesarea elementelor de combustibil de la centralele nucleare.
Totodată, vă informăm că toate datele provenite din monitorizarea radioactivităţii mediului le puteţi găsiţi postate online pe site-ul nostru, la domeniul „Radioactivitate” – „Date furnizate de RNSRM”, mai transmite ANPM.
Reamintim că, potrivit experţilor, nivelul radioactivităţii nu prezintă riscuri pentru oameni. Ruteniul-106 are, de asemenea un timp mic de înjumătăţire, astfel încât nivelul de radiaţii scade într-un timp relativ scurt.
O creştere bruscă a nivelului de radioactivitate a fost remarcată şi în februarie, generând speculaţii că ar proveni de la un test nuclear secret efectuat de Rusia.
Creşterea din februarie provenea dintr-un izotop de iod – Iod-131 – fiind detectată prima oară la graniţa dintre Rusia şi Norvegia. În scurt timp radioactivitatea s-a extins în Finlanda, Polonia, Cehia, Germania, Franţa şi Spania – însă autorităţile au decis să muşamalizeze incidentul, deoarece au considerat că nivelul scăzut nu prezintă pericol public, şi din dorinţa de a nu genera panică.
Însă incidentul a generat ipoteza că Rusia ar testa arme nucleare în Arctica – deoarece Iodul-131 este un produs secundar al exploziilor nucleare pe baza de plutoniu sau uraniu-235 – deci în bombele nucleare detonate de SUA şi Rusia la începutul Războiului Rece.
Site-ul suedez Cornucopia a scris la momentul respectiv că „Rusia îşi pune la punct armele nucleare şi nu este imposibil ca ei să dezvolte noi încărcături nucleare şi, de ce nu, chiar şi vectori”.
Kemtrails