Putem moșteni și datorii?! Avocatul Traian Pasca ne explică prevederile Codului Civil

http://notar-cosma.ro/wp-content/uploads/2016/03/birou-notarial-cluj2.jpg

Ce se întâmplă cu creditul, cu datoria la bancă, în caz de deces? În ce condiții moștenitorul sau moștenitorii sunt obligați să plătească ratele titularului împrumutului în continuare?

Avocatul Traian Pasca, de la casa de avocatură Ionescu și Sava, ne-a explicat că, la data decesului, „patrimoniul defunctului (patrimoniu succesoral sau masă succesorală) cuprinde totalitatea drepturilor (activ al moștenirii) și obligațiilor (pasiv al moștenirii) dobândite în timpul vieții de către defunct și existente la momentul decesului”.

Prin urmare, patrimoniul succesoral cuprinde atât un activ (bunuri ce pot fi moștenite), cât și un pasiv (datorii și sarcini ale succesiunii).

Ce cuprinde pasivul succesoral?

Pasivul succesoral este alcătuit din datoriile moștenirii, printre care și contractele de credit încheiate de defunct cu banca, ce nu au fost aduse la îndeplinire (achitate) de acesta în timpul vieții.

Așadar, creditele bancare sunt parte a pasivului moștenirii, dar răspunderea se face doar cu bunurile moștenite, punctează avocatul citat. Dacă sunteți curioși să aflați care e dispoziția legală ce stipulează acest lucru, e vorba de art. 1.114 alin.2 din Codul Civil (Noul Cod Civil – Legea nr. 287/2009):

„Moștenitorii legali și legatarii universali sau cu titlu universal răspund pentru datoriile și sarcinile moștenirii numai cu bunurile din patrimoniul succesoral, proporțional cu cota fiecăruia”.

Practic, bunurile moștenite reprezintă în fața legii o chestiune distinctă de bunurile proprii ale moștenitorului. Astfel, „creditorii defunctului (în cazul nostru, banca) pot urmări datoria existentă doar cu privire la activul succesoral (bunurile moștenite)”, potrivit lui Traian Pasca.

Pentru a înlătura orice confuzie a patrimoniului defunctului cu patrimoniul moștenitorului, legea prevede posibilitatea întocmirii unui inventar al succesiunii, care cuprinde atât activul succesoral, cât și pasivul succesoral și se evidențiază în cuprinsul unui proces-verbal de inventariere.

În ce condiții moștenitorul poate plăti datoriile defunctului cu bunurile sale

Exista și o excepție, referitoare la cazul în care moștenitorul este ținut să plătească datoriile moștenirii inclusiv cu bunurile sale proprii, anume dacă sustrage cu rea-credință sau ascunde bunuri din patrimoniul succesoral (inclusiv cel care nu declară toate bunurile aflate în patrimoniul defunctului).

„Această persoană va răspunde pentru datoriile succesiunii peste limitele activului moștenit (din care se vor scădea bunurile la care această persoană nu mai are dreptul – bunurile sustrase/ascunse), suportând aceste datorii și cu bunurile sale proprii”, explică avocatul.

Când NU se moștenește datoria?

Există situații în care moștenirea este compusă exclusiv din datorii (contract/e de credit), fără ca moștenitorii să fi moștenit vreun activ.

„Într-o astfel de situație, moștenitorii răspund numai cu bunurile din patrimoniul succesoral (cu bunurile moștenite), moștenitorul nu va putea fi urmărit de către bancă, de vreme ce nu a moștenit niciun activ”, menționează Traian Pasca.

Când se ajunge la executare silită?

O consecință a dispozițiilor art. 1.114 alin.2 din Codul Civil este faptul că bunurile proprii ale moștenitorului nu pot fi urmărite de creditorul/creditorii defunctului (ex: banca).

„Așadar, dacă o persoană moștenește un imobil, iar în același timp, ca efect al acceptării moștenirii, dobândește și un pasiv (datorie provenită dintr-un contract de credit), banca va putea proceda la urmărirea silită împotriva moștenitorului doar cu privire la bunul imobil dobândit”, explică avocatul.

În cele mai multe cazuri, atunci când o persoană ia un credit în vederea achiziției unei locuințe, se încheie concomitent și un contract de ipotecă asupra bunului dobândit. Astfel, raportat și la această garanție, banca va putea proceda la urmărirea silită a imobilului (ipotecat și moștenit).

„În măsura în care debitul nu se acoperă în urma valorificării imobilului (rezultând o diferență în plus de achitat), iar moștenitorul a dobândit doar acel bun imobil – acesta nu mai poate fi urmărit pentru diferență. Însă, în situația în care moștenitorul a dobîndit prin moștenire și un alt imobil sau alte bunuri, acestea vor putea fi urmărite de cître bancă”, punctează avocatul.

Important! Dacă creditul are atașată o asigurare de viață cu risc de deces, atunci creditul se stinge, în cele mai multe cazuri. De asemenea, cei care nu vor să se impovăreze cu un credit care nu e al lor, atunci pot renunța de tot la moștenire.