1. Performanța economică reflectă responsabilitate, nu „neasumare”
Evoluția SALROM din ultimii 4 ani demonstrează un model economic solid și o gestionare responsabilă a resurselor publice.
- În 2021, compania înregistra o cifră de afaceri de aproximativ 360 milioane lei și un profit net de circa 60 milioane lei.
- În 2022, veniturile au crescut la aproape 500 milioane lei, iar profitul a depășit 140 milioane lei.
- În 2023, profitul s-a menținut la un nivel ridicat, în jurul a 150 milioane lei.
- În 2024, SALROM a continuat să performeze, cu o cifră de afaceri de peste 450 milioane lei și un profit de peste 130 milioane lei.
Concomitent, în aceeași perioadă, Salrom a făcut investiții de aproximativ 400 milioane lei.
Aceste rezultate nu sunt conjuncturale, ci reflectă disciplină financiară și capacitatea managerială constantă de a genera valoare. În mod constant, aproximativ 90% din profitul realizat a fost distribuit către Statul Român (51%) și Fondul Proprietatea (49%) sub formă de dividende, confirmând rolul SALROM ca furnizor net de resurse la bugetul public.
2. Cauzele dezastrului natural de la Praid, între necesitatea unei analize corecte și complete și acuze politice nefondate
SALROM respinge categoric ideea că ar fi oferit explicații simpliste. Situația de la Salina Praid este rezultatul inacțiunii repetate a Administrației Naționale Apele Române (ANAR) și a Conversmin S.A (societate aflată sub tutela Ministerului Economiei).
În acest context este important de menționat că factorii naturali care afectează cursurile de apă, inclusiv intervențiile faunei (precum coloniile de castori), au fost semnalate, începând din 2013 până în prezent, în mod repetat în documente oficiale ale autorităților competente în gospodărirea apelor (vezi comentariul 1 al postării), precum și mass-media (vezi comentariul 2 al postării). De asemenea, lipsa unor lucrări de investiții și întreținere în infrastructura hidrotehnică a contribuit și contribuie în continuare la vulnerabilitățile existente.
3. Intervențiile la Salina Praid și situația reală
Pentru corecta informare a publicului și a autorităților, precizăm că, până în prezent, singura entitate care a realizat și continuă să realizeze investiții concrete pentru punerea în siguranță a zăcământului și pentru redeschiderea activității la Salina Praid este SALROM.
Nu există alte instituții care să fi intervenit efectiv, în mod direct, în aceste lucrări. Lucrările absolut necesare aflate în responsabilitatea altor instituții nu au fost efectuate nici în trecut, nici în prezent, ceea ce pune, din nou, în pericol investițiile companiei. De altfel, inclusiv fostul Ministru al Mediului recunoștea faptul că aceste investiții ce trebuiau a fi realizate de către ANAR nu au fost făcute pentru că, singurul beneficiar, conform spuselor dumnealui, ar fi fost doar Salrom, nu și comunitatea locală (vezi video în comentariul 3).
4. Guvernanța corporativă și „respectarea” cadrului legal
În ceea ce privește referirile la „mijloace legale” și la responsabilitatea conducerii, SALROM subliniază că, orice evaluare trebuie realizată cu respectarea strictă a cadrului legal aplicabil.
În acest sens, menționăm că în ultimele 6 luni au existat modificări succesive în structura Consiliului de Administrație al SALROM, inclusiv situații în care au fost desemnați membri care nu îndeplineau condițiile minime prevăzute de legislația în vigoare.
P.S. Ne întrebăm dacă nu cumva, noile atacuri ale decidenților guvernamentali asupra uneia dintre puținele companii profitabile ale Statului Român nu au legătură cu investițiile de peste 600 milioane euro în exploatarea și procesarea grafitului, care vor genera venituri estimate la peste 2 miliarde de euro.
Probabil că nici menționarea Salrom în lista companiilor scoase „la mezat” nu este deloc întâmplătoarea. De altfel, cei peste 1300 de angajați ai Salrom se așteaptă ca Statul Român să-și majoreze participația pentru a-și proteja interesele într-o companie de interes strategic.
1. Performanța economică reflectă responsabilitate, nu „neasumare”
Evoluția SALROM din ultimii 4 ani demonstrează un model economic solid și o gestionare responsabilă a resurselor publice.
- În 2021, compania înregistra o cifră de afaceri de aproximativ 360 milioane lei și un profit net de circa 60 milioane lei.
- În 2022, veniturile au crescut la aproape 500 milioane lei, iar profitul a depășit 140 milioane lei.
- În 2023, profitul s-a menținut la un nivel ridicat, în jurul a 150 milioane lei.
- În 2024, SALROM a continuat să performeze, cu o cifră de afaceri de peste 450 milioane lei și un profit de peste 130 milioane lei.
Concomitent, în aceeași perioadă, Salrom a făcut investiții de aproximativ 400 milioane lei.
Aceste rezultate nu sunt conjuncturale, ci reflectă disciplină financiară și capacitatea managerială constantă de a genera valoare. În mod constant, aproximativ 90% din profitul realizat a fost distribuit către Statul Român (51%) și Fondul Proprietatea (49%) sub formă de dividende, confirmând rolul SALROM ca furnizor net de resurse la bugetul public.
2. Cauzele dezastrului natural de la Praid, între necesitatea unei analize corecte și complete și acuze politice nefondate
SALROM respinge categoric ideea că ar fi oferit explicații simpliste. Situația de la Salina Praid este rezultatul inacțiunii repetate a Administrației Naționale Apele Române (ANAR) și a Conversmin S.A (societate aflată sub tutela Ministerului Economiei).
În acest context este important de menționat că factorii naturali care afectează cursurile de apă, inclusiv intervențiile faunei (precum coloniile de castori), au fost semnalate, începând din 2013 până în prezent, în mod repetat în documente oficiale ale autorităților competente în gospodărirea apelor (vezi comentariul 1 al postării), precum și mass-media (vezi comentariul 2 al postării). De asemenea, lipsa unor lucrări de investiții și întreținere în infrastructura hidrotehnică a contribuit și contribuie în continuare la vulnerabilitățile existente.
3. Intervențiile la Salina Praid și situația reală
Pentru corecta informare a publicului și a autorităților, precizăm că, până în prezent, singura entitate care a realizat și continuă să realizeze investiții concrete pentru punerea în siguranță a zăcământului și pentru redeschiderea activității la Salina Praid este SALROM.
Nu există alte instituții care să fi intervenit efectiv, în mod direct, în aceste lucrări. Lucrările absolut necesare aflate în responsabilitatea altor instituții nu au fost efectuate nici în trecut, nici în prezent, ceea ce pune, din nou, în pericol investițiile companiei. De altfel, inclusiv fostul Ministru al Mediului recunoștea faptul că aceste investiții ce trebuiau a fi realizate de către ANAR nu au fost făcute pentru că, singurul beneficiar, conform spuselor dumnealui, ar fi fost doar Salrom, nu și comunitatea locală (vezi video în comentariul 3).
4. Guvernanța corporativă și „respectarea” cadrului legal
În ceea ce privește referirile la „mijloace legale” și la responsabilitatea conducerii, SALROM subliniază că, orice evaluare trebuie realizată cu respectarea strictă a cadrului legal aplicabil.
În acest sens, menționăm că în ultimele 6 luni au existat modificări succesive în structura Consiliului de Administrație al SALROM, inclusiv situații în care au fost desemnați membri care nu îndeplineau condițiile minime prevăzute de legislația în vigoare.
P.S. Ne întrebăm dacă nu cumva, noile atacuri ale decidenților guvernamentali asupra uneia dintre puținele companii profitabile ale Statului Român nu au legătură cu investițiile de peste 600 milioane euro în exploatarea și procesarea grafitului, care vor genera venituri estimate la peste 2 miliarde de euro.
Probabil că nici menționarea Salrom în lista companiilor scoase „la mezat” nu este deloc întâmplătoarea. De altfel, cei peste 1300 de angajați ai Salrom se așteaptă ca Statul Român să-și majoreze participația pentru a-și proteja interesele într-o companie de interes strategic.
