Ilie Bolojan împinge accelerat reforma companiilor de stat, cu un plan care include restructurări masive, închideri și listări pe bursă. Oficial, obiectivul este „curățarea găurilor negre”. Neoficial, costul real începe să se contureze: concedieri, vânzări în condiții riscante și tensiuni sociale.
22 de companii pe lista neagră
Guvernul a pus deja lupa pe 22 de companii cu datorii de peste 4,2 miliarde lei și pierderi de peste 1,12 miliarde. Dintre acestea, 8 vor fi închise. Mesajul lui Ilie Bolojan este direct: pierderile înseamnă „prăduirea indirectă a banului public”. Problema este că „corectarea” acestor pierderi vine, de regulă, cu un preț social ridicat.
Sindicatele văd concedieri, patronatele văd oportunitate
Sindicatele avertizează imediat: restructurarea riscă să se traducă în valuri de concedieri și cer măsuri clare de protecție. În paralel, mediul de afaceri susține că eliminarea pierderilor din companiile de stat ar reduce presiunea fiscală asupra firmelor private. Două realități diferite, aceeași reformă.
Privatizare pe timp de criză
Planul Guvernului include și vânzarea pe bursă a unor pachete minoritare la nouă companii. Aici apar semnele de întrebare: brokerii avertizează că listarea în plină perioadă de instabilitate economică poate duce la prețuri slabe și rezultate sub așteptări. Cu alte cuvinte, statul riscă să vândă ieftin.
Reforma întârziată, dar grăbită
Toată lumea este de acord că aceste companii trebuiau reformate de ani de zile. Diferența este că acum procesul vine brusc, sub presiune, într-un context economic complicat. Iar când reforma este grăbită, riscul nu mai este doar economic, ci și politic.
1.500 de companii, 14 miliarde pierderi
Imaginea de ansamblu este și mai dură: peste 1.500 de companii de stat adună pierderi de aproximativ 14 miliarde lei. Reforma este inevitabilă. Dar modul în care este făcută poate face diferența între eficiență și o nouă criză socială.
