Adoptarea Strategiei naționale privind biodiversitatea, elaborată de Ministerul Mediului, este în impas. Documentul este Jalon în PNRR (întocmit de usristul Cristian Ghinea), cu un risc de penalități pentru România de circa 1 miliard de euro. Ministerul Energiei și-a rezervat dreptul de a trimite observații, iar Ministerul Agriculturii cere evaluare de mediu, având în vedere că atât energia, cât și agricultura vor fi extrem de afectate. Un punct important al dezacordurilor pare a fi introducerea în strategie a unor interdicții pentru hidrocentrale.
Ministrul Mediului, Diana Buzoianu, de la USR, se plânge că lipsa avizelor de la Ministerul Energiei și Ministerul Agriculturii pentru Strategia națională privind biodiversitatea pune în pericol îndeplinirea Jalonului 31 din PNRR, unde penalitățile sunt de circa 1 miliard de euro.
La dezbaterea Comitetului interinstituțional de analiză a cadrului legal aplicabil sectoarelor cu impact asupra biodiversității, Ministerul Energiei și-a rezervat dreptul de a depune observații ulterior închiderii ședinței, fără a-și exprima un punct de vedere în timpul acesteia, iar Ministerul Agriculturii a transmis punct de vedere cu observații și a solicitat evaluare de mediu (care poate decala semnificativ termenele și constituie un risc major de neîndeplinire a jalonului), a arătat Diana Buzoianu.
”Riscul identificat este lipsa acordului interministerial pe forma finală a Strategiei, ceea ce ar putea duce la neadoptarea ei. Se impune analiza și răspunsul cât mai rapid din partea ministerelor avizatoare. De asemenea, intrarea în procedura SEA (Evaluarea Strategică de Mediu) ar decala semnificativ termenele și constituie un risc major de neîndeplinire a jalonului”, a atras atenția Ministerul Mediului.
Râuri fără baraje
Potrivit Strategiei pentru biodiversitate a Ministerului Mediului , un obiectiv esențial ale acesteia este refacerea conectivității ecologice, în special în ecosistemele acvatice și riverane, unde fragmentarea cauzată de bariere artificiale afectează procesele naturale, migrația speciilor și funcționarea zonelor inundabile.
”În acest context, restaurarea conectivității pe aproximativ 1.000 km de râuri până în 2030, prin inventarierea barierelor, eliminarea celor care pot fi înlăturate și refacerea funcțiilor naturale ale luncilor și zonelor inundabile, constituie o prioritate strategică cu beneficii multiple pentru biodiversitate, apă, adaptarea la schimbările climatice și reducerea riscului la inundații”, se precizează în document.
Hidroenergia, incompatibilă cu biodiversitatea
Strategia anunță realizarea unui studiu național pentru identificarea și cartografierea zonelor în care dezvoltarea hidrocentralelor, inclusiv a microhidrocentralelor, este incompatibilă cu obiectivele de conservare a biodiversității. Ministrul Mediului consideră că un astfel de instrument este necesar pentru fundamentarea mai riguroasă a proceselor de planificare teritorială și energetică și pentru integrarea rezultatelor în procedurile SEA și în procesul de avizare.
”În special în cazul ecosistemelor acvatice și riverane, unde conectivitatea longitudinală și regimul natural al cursurilor de apă sunt esențiale pentru menținerea stării de conservare, o asemenea cartografiere reprezintă o condiție importantă pentru prevenirea unor impacturi ireversibile”, susține Ministerul Mediului.
Coridoare ecologice
Realizarea obiectivului presupune o cooperare intersectorială strânsă între autoritățile de mediu, cele responsabile de energie, transport și resurse minerale, precum și utilizarea mai eficientă a datelor privind coridoarele ecologice, ariile protejate și zonele cu sensibilitate ecologică, se precizează în Strategie Prin urmare, obiectivul urmărește trecerea de la o abordare reactivă, bazată predominant pe evaluarea punctuală a proiectelor, la un cadru mai strategic și preventiv, în care politicile sectoriale, instrumentele financiare și reglementările relevante contribuie efectiv la reducerea presiunilor asupra biodiversității.
