Consiliul Național al Românilor din Ucraina și membrii comunității românești din regiunea Cernăuți, prezenți la sărbătoarea „Limba noastră cea română” din 31 august a.c., s-au adresat autorităților locale și naționale ale statului ucrainean și român, dar și Bisericii Ortodoxe Române, pentru soluționarea problemei Capelei arhiereilor bucovineni cu hramul Sfinții Trei Ierarhi din Cernăuți, în care serviciul divin este oficiat în limba română, anunță Agenția BucPress.
Potrivit unui memoriu al Societății pentru Cultura Română „Mihai Eminescu” din regiunea Cernăuți, adoptat unanim de participanții la cea de a XXXV-a ediție a sărbătorii „Limba noastră cea română”, primarul orașului Cernăuți, Roman Kliciuk, este rugat să rezolve problema lipsirii comunității românești de Capela Mitropolitană, situată pe teritoriul cimitirului de pe strada Zelena.
Potrivit memoriului, aleea din cimitir în care este situată capela este un loc special pentru românii de pretutindeni, deoarece acolo se află mormintele lui Aron Pumnul, profesorul lui Mihai Eminescu, Dimitrie Onciul, Ion G. Sbiera ș.a. De asemenea, capela a fost restaurată din fondurile comunității românești, cu ajutorul enoriașilor și a clerului bucovinean la începutul anilor 90 ai secolului trecut.
Merită menționat faptul că reprezentanții comunității românești din Cernăuți au înaintat o petiție autorităților locale în mai 2023 prin care își exprimau îngrijorarea cu privire la soarta Capelei Mitropoliților Bucovinei din cimitirul vechi al orașului – un important monument istoric unde au fost reînhumați mai mulți ierarhi de seamă ai ținutului, însă autoritățile au decis să dea în judecată parohia pentru a prelua capela peste un an, în august 2024.
Consiliul Național al Românilor din Ucraina solicită sprijinul Guvernului Român și BOR
Tot pe 31 august, Consiliul Național al Românilor din Ucraina (CNRU), uniune civică care reunește peste 20 de societăți culturale și organe de presă de limba română din regiunile Cernăuți, Transcarpatia, Odesa și Kiev, s-a adresat președintelui României, șefului Guvernului și Patriarhului BOR, să ia atitudine.
CNRU argumentează că această clădire „a fost construită în perioada anilor 1881-1884 cu fondurile Mitropoliei Bucovinei, fiind sfințită de mitropolitul Silvestru Morariu-Andrievici. Cripta de sub Capelă adăpostește rămășițele pământești ale următorilor ierarhi bucovineni: episcopul Dositei Herescul, mitropolitul Teofil Bendela, mitropolitul Teoctist Blajevici, mitropolitul Silvestru Morariu-Andrievici, mitropolitul Arcadie Ciupercovici, mitropolitul Vladimir de Repta, mitropolitul Nectarie Cotlarciuc, episcopul Ipolit Vorobchievici, toți de etnie română. Acest monument istoric și de arhitectură aparține patrimoniului comunității românești din Ucraina și, în sensul legislației române în vigoare, trebuie protejat și pus în valoare în mod corespunzător”.
Primăria argumenta în 2023 că în capelă este interzisă oficierea în masă a serviciilor și ritualurilor religioase
CNRU observă elemente de discriminare în decizia primăriei pentru că aceasta este motivată legal de comentariul Curții Supreme de Arbitraj din Ucraina (a se vedea răspunsul primăriei din 21 iunie 2023), prin care s-a constatat că „nu pot fi considerate ca fiind adaptate pentru oficierea în masă a serviciilor și ritualurilor religioase construcțiile de cult, cum ar fi capela, adică construcția-gropniță a cimitirului”.
În același timp, recent consiliul local Cernăuți a decis transferarea Capelei Mitropolitane din cimitirul cernăuțean către Biserica Autocefală a Ucrainei pentru a ține slujbe religioase! „Așadar, autoritățile și-au dat deschis arama pe față asupra intențiilor reale pritocite de-a lungul ultimilor ani. Cel mai important era să ne scoată din biserică pe noi, românii, și nu faptul că biserica nu era adaptată pentru slujbe religioase”, arată CNRU.
Decizia primăriei contravine, de asemenea, hotărârii Curții Constituționale a Ucrainei nr.7-pп/2009 din 16.04.2009, potrivit căreia consiliile locale nu-și pot anula propriile decizii sau să le aducă modificări în situația în care hotărârile inițiale au produs anumite efecte juridice, iar acele efecte vin în contradicție cu noile raporturi juridice stabilite de aceste consilii. Doar astfel, în opinia Curții Constituționale, pot fi garantate drepturile ce rezultă în relațiile dintre autoritățile statului și cetățeni.
În final, CNRU solicită urgentarea procesului de trecere a comunităților ortodoxe românești din Ucraina sub oblăduirea Bisericii Ortodoxe Române pentru a evita asemenea situații în viitor.