Un ierarh din Fanar (care aparține de Patriarhia de Constantinopol, care își are sediul în cartierul Fanar din Istanbul –n. tr.) a vizitat România, unde a declarat întărirea legăturilor dintre Patriarhia de Constantinopol și cea Română. Ce se află în spatele acestor cuvinte în realitate?
La 11 august 2023, Mitropolitul Atenagora al Belgiei, reprezentantul Patriarhiei Constantinopolului, a declarat întărirea legăturilor ecleziastice și canonice dintre Fanar și Biserica Ortodoxă Română. La prima vedere, această declarație oficială aparent neremarcabilă ar putea indica noi încercări ale Fanarului de a forța Bisericile Ortodoxe să-i recunoască pe schismaticii ucraineni (OCU). Ce ne face să credem așa? Să analizăm.
Moldova și „Mitropolia Basarabiei”
Recent, Moldova a luat un curs ferm către independența Bisericii Ortodoxe Moldovenești față de Biserica Ortodoxă Rusă. Ruperea de Biserica Ortodoxă Rusă este, în mare măsură, o inițiativă a autorităților țării, împinse către această decizie de partenerii „occidentali” (în special români).
De exemplu, la 11 februarie 2022, în cadrul unei ședințe comune a guvernelor Moldovei și României, prim-ministrul României, Nicolae Ciucă, a cerut guvernului moldovean să susțină „Mitropolia Basarabiei”.
În aceeași perioadă, Ciucă a vizitat reședința „Mitropoliei Basarabiei” din Chișinău unde s-a întâlnit cu membrii „Sinodului” acesteia. Aceștia au discutat despre situația și dinamica instituțiilor „Mitropoliei Basarabiei”, au vorbit despre necesitatea îmbunătățirii cadrului legislativ al Republicii Moldova în domeniul cultului pentru a-l alinia la normele europene, au luat în considerare problema majorării fondurilor guvernamentale românești menite să sprijine clerul „Mitropoliei Basarabiei” și s-a discutat, de asemenea, includerea problemei „Mitropoliei Basarabiei” pe agenda organizațiilor și instituțiilor europene.
Sunteți de acord că toate acestea seamănă foarte mult cu fenomenele pe care le-am observat anterior în Ucraina, mai întâi în ceea ce privește schismatica Biserica Ortodoxă Ucraineană – Patriarhia Kievului, iar acum în legătură cu schismaticii ucraineni ai lui Dumenko (OCU).
Aici trebuie să spunem câteva cuvinte despre ce este „Mitropolia Basarabiei”.
A fost fondată de Biserica Ortodoxă Română ca arhiepiscopie pe teritoriul Basarabiei (azi Republica Moldova). O serie de ierarhi ai Bisericii Ortodoxe Ruse, care, după revoluția din 1917, au ales să nu fie sub jurisdicția Patriarhiei Române au fost nevoiți să părăsească țara. După cel de-al Doilea Război Mondial, Patriarhul Nicodim al României și Patriarhul Alexei I al Moscovei au convenit să restabilească jurisdicția Bisericii Ortodoxe Ruse asupra Eparhiei Chișinăului.
În 1991, după prăbușirea URSS, Eparhia Chișinăului a început să vorbească despre aderarea la Patriarhia Română. Cu toate acestea, în 1992, un congres al clerului moldovenesc a decis să rămână sub conducerea Bisericii Ortodoxe Ruse. La 14 septembrie 1992, un sobor de clerici anunță reînființarea „Mitropolei Basarabiei” în cadrul Patriarhiei Române. Acest grup era condus de Episcopul Petru Păduraru de Bălți, care fusese caterisit de către Biserica Ortodoxă Rusă, dar a fost acceptat ulterior în Biserica Română fără scrisoarea canonică de ieșire din Eparhie. Moscova a afirmat că acțiunile românești nu au fost canonice, dar nu au întrerupt comuniunea cu Patriarhia Română. Situația a fost lăsată în stare de suspendare, rezultând efectiv două jurisdicții bisericești, care funcționează pe teritoriul Moldovei. Marea majoritate a parohiilor și a preoților au rămas în Biserica Ortodoxă Moldovenească, iar „Mitropolia Basarabiei” și-a continuat eforturile pentru a obține o creștere numerică.
Odată cu apariția schismaticei „Biserici Ortodoxe a Ucrainei” (OCU), aceste eforturi au câștigat un sprijin semnificativ din partea statului.
Biserica şi statul moldovenesc
În 2022, unii politicieni din țară au început să acuze Biserica moldovenească că susține ideea „lumii ruse”. De exemplu, un reprezentant al partidului pro-prezidențial din Moldova, „Acțiune și Solidaritate”, deputatul Oazu Nantoi, s-a referit la Biserica Moldovei drept „bastionul lumii ruse” și a cerut preoților să se exprime mai clar pe o serie de probleme politice, în primul rând, asupra conflictului din Transnistria (o întrebare analogă cu „A cui este Crimeea?” adresată preoților din canonica Biserică Ortodoxă Ucraineană, condusă de Mitropolitul Primat Onufrie).
Ulterior, presa moldovenească a început să publice articole care conţineau declaraţii negative la adresa conducătorului Bisericii Moldovei, Mitropolitul Vladimir. Mai exact, el a fost acuzat că a participat la Sinodul Bisericii Ortodoxe Ruse la începutul lunii octombrie 2022 și apoi că ar fi făcut o Liturghie în care a fost făcută o rugăciune pentru Putin. Mitropolitul Vladimir a trebuit să se apere, afirmând că în timpul Liturghiei a citit o rugăciune pentru vindecarea bolnavilor și „nu s-a rugat niciodată pentru Putin”.
Cu toate acestea, el „nu a fost crezut”, iar presiunea asupra Bisericii Moldovenești s-a intensificat. În octombrie 2022, postul național de televiziune al Moldovei a acuzat Biserica Republicii Moldova că sprijină Biserica Ortodoxă Ucraineană (Canonică) și a încetat să mai difuzeze slujbele Bisericii Ortodoxe Moldovenești.
În noiembrie, Partidul Liberal din Moldova s-a adresat preoților și enoriașilor Mitropoliei Moldovei, solicitându-le să-și transfere bisericile sub jurisdicția „Mitropoliei Basarabiei”, aflată în subordinea Patriarhiei române. Liderul partidului a afirmat chiar: „Comportamentul mitropolitulului Vladimir contrazice interesele naţionale şi interesele întregii societăţi”.
Rolul Patriarhiei Române
Cu toate acestea, la 13 iulie 2023, Patriarhul Daniel și Secretarul de Stat pentru Relațiile cu Republica Moldova (DRRM), Adrian Dupu, au semnat un Protocol de Cooperare, care conturează o serie de măsuri care vizează dezvoltarea legăturilor și întărirea identității spirituale, culturale și naționale a românilor din Moldova. Un domeniu prioritar de colaborare, după cum se precizează în document, este „construirea și repararea bisericilor din Mitropolia Basarabiei”.
Concomitent, Patriarhul Daniel a solicitat ca autoritățile moldovenești să restituie clădirile fostei Facultăți de Teologie Ortodoxă și ale fostului Seminar din Chișinău pentru folosirea „Mitropoliei Basarabiei”. El a cerut ca clerul din „Mitropolia Basarabiei să aibă voie să ofere asistență religioasă în armată, închisori și spitale, precum și să fie invitat la evenimente oficiale la care sunt invitați de obicei clericii Bisericii Ortodoxe Moldovenești a Patriarhiei Moscovei”.
Cu alte cuvinte, toate aceste fapte indică faptul că în Moldova se lucrează foarte activ pentru încorporarea Bisericii moldovenești în structura Patriarhiei Române. În acest context, recenta vizită a unui reprezentant al Patriarhiei Constantinopolului în Moldova în urmă cu câteva zile poate fi considerată destul de ilustrativă.
Prețul recunoașterii schismaticilor ucraineni – Moldova?
La 11 august 2023, un reprezentant al Patriarhiei Constantinopolului, Mitropolitul Atenagora al Belgiei, a sosit în orașul Târgoviște pentru a-l felicita pe Mitropolitul Nifon al Târgoviștei în ziua sărbătoririi ocrotitorului său ceresc. În timpul Liturghiei, reprezentantul Fanarului a declarat întărirea legăturilor ecleziastice și canonice dintre Bisericile Constantinopolului și României. El a subliniat în special necesitatea întăririi unității creștinilor ortodocși din întreaga lume. Este demn de remarcat faptul că, în accepțiunea Fanarului, unitatea poate fi realizată numai prin recunoașterea schismaticilor ucraineni (OCU). Ce legătură au schismaticii lui Dumenko cu sărbătoarea din România? Direct.
Faptul că mitropolitul Nifon a fost ales ca „legătură” între Biserica Română și Fanar nu este întâmplător. În mai 2019, o delegație de diplomați din Statele Unite s-a întâlnit cu Patriarhul Daniel al României pentru a discuta chestiuni de „extindere a cooperării în sfera religioasă”. Știm ce se află în spatele acestei „expansiuni”: promovarea recunoașterii schismaticilor ucraineni (OCU).
Interesant, în afară de Patriarh, americanii conduși de Sam Brownback s-au întâlnit în mod special și cu mitropolitul Nifon al Târgoviștei. În cadrul negocierilor, Brownback a declarat că vizita sa în România are ca scop „dezvoltarea relațiilor cu lumea ortodoxă”. I-a spus mitropolitului Nifon că a vizitat deja Muntele Athos, Grecia și Bulgaria, iar după ce va vizita România, se va îndrepta spre Republica Moldova.
Mai mult, pe 22 octombrie 2021, Mitropolitul Nifon al Târgoviștei a asistat în calitate de invitat la o Liturghie festivă în Biserica Sf. Gheorghe din Fanar, care a avut loc pentru comemorarea a 30 de ani de la urcarea Patriarhului Bartolomeu pe tronul patriarhal. Vecinul său de strană (scaunele de lemn din bisericile grecești) era „Episcopul” Nestor Pysyk din partea schismaticilor ucraineni (OCU). Toți ceilalți ierarhi reprezentau Bisericile vorbitoare de greacă. Prin urmare, este foarte puțin probabil ca vizita ierarhului fanariot la mitropolitul Nifon să fie doar un gest de respect. Este foarte probabil ca în joc să fie recunoașterea schismaticilor ucraineni (OCU) de către Biserica Ortodoxă Română. Costul acestei „recunoașteri” ar putea fi asistența în procesul de „transfer” a Bisericii moldovenești în „Mitropolia Basarabiei”.
Pe lângă faptele menționate mai sus, există alte câteva indicii indirecte. De exemplu, la sărbătoarea de la Târgoviște au fost prezenți alți doi ierarhi: Mitropolitul Nectarie de Kition al Bisericii Ciprului și Episcopul Veniamin al „Basarabiei de Sud” (din cadrul „Mitropoliei Basarabiei”). Nectarie este cunoscut drept cel mai înflăcărat susținător al schismaticilor ucraineni (OCU) în Cipru, iar prezența episcopului „Basarabiei de Sud” vorbește probabil de la sine.
Astfel, Fanarul își continuă activitatea persistentă și destul de activă de promovare a schismaticilor ucraineni (OCU). După cum am observat anterior, Fanarul este angajat în negocieri cu bulgarii și macedonenii cu privire la structura schismatică a lui Dumenko. Și acum, românii s-au adăugat la „procesul de negociere”.
Nu poate exista nicio îndoială că prin ajutorul „partenerilor occidentali”, guvernul moldovean va sprijini Fanarul. Având în vedere ceea ce se întâmplă în lumea ortodoxă globală, scenariul în care dizidenții sunt reprimați nu va provoca nicio rezistență în societatea democratică. Credincioșii moldoveni ar trebui să fie pregătiți pentru asta. Fanarioții vor face totul pentru a transforma Biserica Rusă numai în Biserica Ortodoxă Rusă. Și nu este garantat că nu vor reuși.
Autor: Konstantin Shemliuk
Traducere din engleză: www.acvila30.ro