România a alunecat tăcut, dar sigur, într-o zonă gri a democrației, transformându-se sub privirile noastre într-un veritabil stat capturat, în care puterea reală nu mai rezidă în Parlamentul ales de popor sau în deciziile Guvernului, ci în ciocănelele judecătorești ale Curții Constituționale a României (CCR). Ceea ce trebuia să fie forul suprem de garanție a democrației și a respectării Constituției s-a metamorfozat într-un super-guvern din umbră, o instituție politizată până în măduva oaselor, care funcționează ca o barieră de netrecut în calea oricărei reforme reale și ca un scut de protecție pentru „borfașii” care au devalizat țara timp de trei decenii. Această nouă oligarhie judiciară nu acționează haotic, ci după un plan bine stabilit, al cărui scop final este controlul total asupra pârghiilor de forță ale statului român: serviciile secrete și marile parchete.
Miza acestui asediu instituțional este uriașă și privește direct supraviețuirea și libertatea rețelelor de crimă organizată transpartinică. „Borfașii” politici și economici, terifiați de perspectiva unor anchete reale și a unor condamnări pe bune, au nevoie disperată să își impună lacheii docili la conducerea Serviciului Român de Informații (SRI), a Serviciului de Informații Externe (SIE), a Direcției Naționale Anticorupție (DNA), a DIICOT și a Parchetului General. Pentru a realiza acest lucru, au nevoie de liniște și de garanția că nicio lege nu le va perturba aranjamentele. Aici intervine rolul crucial al CCR, care, prin decizii controversate și adesea sfidătoare la adresa logicii juridice elementare, a amputat sistematic capacitatea statului de a lupta împotriva corupției, a eliminat probe, a prescris fapte și a creat un climat de impunitate totală. Controlul asupra SRI și SIE nu este dorit pentru securitatea națională, ci pentru a deține monopolul informației, pentru a putea șantaja și pentru a folosi arhiva serviciilor ca armă politică, în timp ce subordonarea parchetelor are rolul de a închide dosarele „sensibile” și de a le deschide doar pe cele ale inamicilor politici.
Această complicitate toxică între clasa politică infracțională și „super-imunitatea” oferită de CCR are un preț bine stabilit, negociat la sânge: pensiile speciale. Magistrații corupți, cei care acceptă să fie parte a acestui joc murdar și să livreze decizii la comandă, nu o fac doar din obediență politică, ci pentru a-și conserva privilegiile financiare faraonice. Pensiile speciale au devenit moneda de schimb în această tranzacție imorală. Politicienii le garantează magistraților că nimeni nu se va atinge de veniturile lor exorbitante și de statutul lor de castă intangibilă, iar în schimb, magistrații, prin brațul înarmat al CCR și al instanțelor cheie, le oferă politicienilor protecție în fața legii și validarea numirilor controversate în funcțiile de top. Este un cerc vicios al șantajului reciproc, în care justiția a fost redusă la o simplă marfă, tranzacționată pentru liniștea baronilor și luxul magistraților.
Spectacolul grotesc al numirilor în justiție și servicii, girat de deciziile CCR, arată disprețul total față de cetățeanul plătitor de taxe. Vedem cum oameni fără coloană vertebrală, personaje șterse sau indivizi cu legături dubioase sunt propulsați în funcții de unde ar trebui să apere siguranța națională și ordinea de drept. Singura lor „calitate” este loialitatea față de grupul de interese care i-a promovat. DIICOT și DNA, instituții care altădată făceau să tremure politicienii corupți, riscă să devină simple anexe administrative, populate de procurori timorați sau controlați, care așteaptă cuminți pensionarea specială la 45 de ani. CCR veghează ca acest ecosistem să nu fie perturbat, respingând orice lege care ar încerca să introducă meritocrația, răspunderea magistraților sau eliminarea inechităților sociale.
Rezultatul acestei capturări a statului este o Românie feudalizată, în care legea se aplică discreționar: dură pentru cetățeanul de rând și inexistentă pentru „borfașii” cu protecție la nivel înalt. CCR a devenit, practic, gardianul pensiilor speciale și al liniștii infractorilor de lux, transformând Constituția dintr-un text sacru al democrației într-un manual de operare pentru supraviețuirea unei caste. Pericolul este imens, deoarece un stat în care serviciile secrete și justiția sunt conduse de lachei politici, iar controlul constituțional este exercitat de o grupare de interese, încetează să mai fie un stat de drept și devine o dictatură mascată, unde deciziile se iau în spatele ușilor închise, iar viitorul națiunii este sacrificat pentru bunăstarea unei minorități rapace.
Singura soluție, inc-o Revoluție sau de ce nu, niște lovituri devastatoare ale Rusiei asupra Bucureștiului și a bazelor militare NATO și românești de-aici, dublate de o Revoluție mult facilitată de aceste lovituri! Conform profețiilor lui Arsenie Boca si a Babei Vanga ne aflam intr-un an crucial pt destinul României și al românilor!
Lasă pe baba vanga. Plus ca Rusia nu va face niciodată greșeala de a ataca NATO. Trebuie poporul să iasă și să schimbe democratic sleahta de vânzători de țară!
Rusia va ataca pe oricine atunci când i se vor încalcă liniile ei roșii, care deja ii sunt încălcate de către Occident, iar NATO de astăzi înseamnă practic doar statele europene, pe care Rusia le va încăleca militar atunci când va considera momentul oportun! Aia cu articolul 5, cum că ne apară NATO, e o glumă bună sau tehnica de propagandă pe care nu o mai cred nici unii dintre politrucii romani, care au înțeles că SUA nu mai e interesata de partea asta din NATO, ca să nu mai spunem că rușii ne-au amenințat de mai multe ori, că vor lovi legitim teritoriul României, datorita folosirii teritoriului țării ca baza de lansare pt operații militare împotriva Rusiei!
Hula împotriva Duhului Sfânt în săptămâna ecumenistă
Din tot Capitolul 4 al Epistolei către Efeseni, a fost ales pentru săptămâna ecumenistă din acest an comentarea versetului: ,,Este un trup şi un Duh, precum şi chemaţi aţi fost la o singură nădejde a chemării voastre.” Dacă ar fi fost comentat cu obiectivitate, în spiritul Canoanelor ortodoxe, s-ar fi văzut dacă, în cazul de față, este vorba despre Duh cu majusculă sau de duh scris cu literă mică. Dacă Duhul Sfânt este Duhul Adevărului, oare ce fel de duh călăuzește ideologia ecumenistă bazată pe minciună? De ce ierarhia Bisericii Ortodoxe Române schimbă Credința Ortodoxă păstrată de milenii cu o ideologie pierzătoare de suflete?
Versetul respectiv trebuia comentat în Duh și în Adevăr, așa cum a fost scris, nu ,,reeducat” în duh ecumenist! Sfântul Apostol Pavel ne îndeamnă prin acel verset la despătimire, iluminare și îndumnezeire. Dobândirea Duhului Sfânt este scopul viețuirii creștine. Folosirea acestui verset pentru a duce lumea în eroare prin ideologia ecumenistă reprezintă un rod al duhurilor necurate și o hulă împotriva Duhului Sfânt. Sfântul Apostol Pavel are în vederea relația omului cu Dumnezeu, în timp ce ecumeniștii forțează înțelesuri pentru a legitima unirea tuturor confesiunilor, inclusiv a celor care proferează blasfemii împotriva Maicii Domnului ori a icoanelor ortodoxe sau legitimează trufia papistașă.
Nu avem voie să uităm că în anul 1948, când, după un șir de trădări la vârf și după ce s-a înființat Consiliul Mondial al ,,bisericilor”, s-a început și prigoana comunisto-ecumenistă a celor care s-ar fi putut opune ecumenismului. Aceasta să fie iubirea creștină?
Dacă privim filmări din interior și din exterior de la aceste întâlniri, ne dăm seama de dramatismul situației. În interior se forțează înțelesuri în vederea obținerii legitimității ecumenismului, iar în exterior dubele de jandarmi îi intimidează pe ortodocșii care își văd trădată Credința chiar de către păstorii lor.
De ce nu s-a comentat întreg Capitolul 4 al Epistolei către Efeseni? Pentru că alte versete nu numai că nu pot fi ,,reeducate”, ci le sunt spre mustrare celor care nu au gânduri curate:
,,De aceea, vă îndemn, eu cel întemniţat pentru Domnul, să umblaţi cu vrednicie, după chemarea cu care aţi fost chemaţi, cu toată smerenia şi blândeţea, cu îndelungă-răbdare, îngăduindu-vă unii pe alţii în iubire, Silindu-vă să păziţi unitatea Duhului, întru legătura păcii.
Este un trup şi un Duh, precum şi chemaţi aţi fost la o singură nădejde a chemării voastre;
Este un Domn, o credinţă, un botez,
Un Dumnezeu şi Tatăl tuturor, Care este peste toate şi prin toate şi întru toţi. Iar fiecăruia dintre noi, i s-a dat harul după măsura darului lui Hristos.
Pentru aceea zice: „Suindu-Se la înălţime, a robit robime şi a dat daruri oamenilor”.Iar aceea că „S-a suit” – ce înseamnă decât că S-a pogorât în părţile cele mai de jos ale pământului?
Cel ce S-a pogorât, Acela este Care S-a suit mai presus de toate cerurile, ca pe toate să le umple. Şi el a dat pe unii apostoli, pe alţii prooroci, pe alţii evanghelişti, pe alţii păstori şi învăţători, spre desăvârşirea sfinţilor, la lucrul slujirii, la zidirea trupului lui Hristos, până vom ajunge toţi la unitatea credinţei şi a cunoaşterii Fiului lui Dumnezeu, la starea bărbatului desăvârşit, la măsura vârstei deplinătăţii lui Hristos.
Ca să nu mai fim copii duşi de valuri, purtaţi încoace şi încolo de orice vânt al învăţăturii, prin înşelăciunea oamenilor, prin vicleşugul lor, spre uneltirea rătăcirii, ci ţinând adevărul, în iubire, să creştem întru toate pentru El, Care este capul – Hristos.
Din El, tot trupul bine alcătuit şi bine încheiat, prin toate legăturile care îi dau tărie, îşi săvârşeşte creşterea, potrivit lucrării măsurate fiecăruia din mădulare, şi se zideşte întru dragoste.
Aşadar, aceasta zic şi mărturisesc în Domnul, ca voi să nu mai umblaţi de acum cum umblă neamurile, în deşertăciunea minţii lor, întunecaţi fiind la cuget, înstrăinaţi fiind de viaţa lui Dumnezeu, din pricina necunoştinţei care este în ei, din pricina împietririi inimii lor;
Aceştia petrec în nesimţire şi s-au dat pe sine desfrânării, săvârşind cu nesaţ toate faptele necurăţiei. Voi însă n-aţi învăţat aşa pe Hristos, dacă, într-adevăr, L-aţi ascultat şi aţi fost învăţaţi întru El, aşa cum este adevărul întru Iisus;
să vă dezbrăcaţi de vieţuirea voastră de mai înainte, de omul cel vechi, care se strică prin poftele amăgitoare,
și să vă înnoiţi în duhul minţii voastre,
și să vă îmbrăcaţi în omul cel nou, cel după Dumnezeu, zidit întru dreptate şi în sfinţenia adevărului. Pentru aceea, lepădând minciuna, grăiţi adevărul fiecare cu aproapele său, căci unul altuia suntem mădulare.
Mâniaţi-vă şi nu greşiţi; soarele să nu apună peste mânia voastră. Nici nu daţi loc diavolului. Cel ce fură să nu mai fure, ci mai vârtos să se ostenească lucrând cu mâinile sale, lucrul cel bun, ca să aibă să dea şi celui ce are nevoie. Din gura voastră să nu iasă nici un cuvânt rău, ci numai ce este bun, spre zidirea cea de trebuinţă, ca să dea har celor ce ascultă. Să nu întristaţi Duhul cel Sfânt al lui Dumnezeu, întru Care aţi fost pecetluiţi pentru ziua răscumpărării. Orice amărăciune şi supărare şi mânie şi izbucnire şi defăimare să piară de la voi, împreună cu orice răutate. Ci fiţi buni între voi şi milostivi, iertând unul altuia, precum şi Dumnezeu v-a iertat vouă, în Hristos.”
(Efeseni, 4)
Dacă Hristos este capul Bisericii, de ce Papa tânjește să fie cap al ideologiei ecumeniste? Dacă Sfântul Apostol spune că există o singură credință mântuitoare, de ce nu se dorește mântuirea tuturor oamenilor mergând pe calea arătată de sfinți? De ce au fost validate prin Sinodul din Creta mai multe confesiuni? În ce scop sunt sfidate Canoanele ortodoxe? De ce impunerea ecumenismului beneficiază de sprijin politic și chiar militar? Ce se întâmplă cu România dacă renunță la Ortodoxie și acceptă ideologia ecumenistă? Este mai ușor de distrus, așa cum deja se observă… Dumnezeu nu Se lasă batjocorit. Trădările pe planurile economic și politic nu ar fi posibile în România fără trădarea pe plan religios.
Doamne, Iisuse Hristoase, arată-ne tuturor Calea, Adevărul și Viața! Ajută-ne în aceste vremuri de cernere să facem voia Ta!
Sora Pelaghia
Sursa: Ortodoxia în catacombe
Imi permit sa fac o completare:Romania e vaca de muls a NATO.