Halucinant răspunsul lui Nicușor Dan de la “dezbatere” la întrebarea dacă va aproba în Consiliul European pachete de sprijin pentru Ucraina.
Nicușor Dan nici măcar n-a pus condiții, nu s-a întrebat dacă România își permite, n-a avut vreo tresărire să menționeze că totul depinde de ce include acel ipotetic “pachet de sprijin”.
Dacă include contingente de militari și ordinul e să contribuie și România cu 100 mii de militari pe care să-i trimită în Ucraina? Dacă până și în dezbaterea electorală Nicușor Dan se ferește să declare că nu va trimite militari români în Ucraina, ce s-ar întâmpla dacă ipotetic ar fi ales Președinte? Evident că ar continua politica “all-in” de implicare a României în războiul din Ucraina.
De partea cealaltă Simion a avut o poziție corectă: promovează neutralitatea față de conflict, garantează că militarii români nu vor fi trimiși în Ucraina, că nu va mai trimite banii românilor altor state și a dat de înțeles că va desecretiza cuantumul ajutorului oferit de România către Ucraina, încercând echivalarea acestuia.
E de menționat că România e SINGURUL stat NATO care secretizează cuantumul ajutorului trimis către Ucraina, deci transparența promisă de Simion ar fi de bun augur. Ar fi normal să aflăm și noi cât a pompat România în Ucraina. Câte zeci de miliarde de lei.
Posibil tocmai frica transparenței să fi fost unul din motivele pentru care Sistemul securist a anulat alegerile în dec 2024 și încearcă să impună un președinte “al lor” care să ascundă sub preș jaful din “afacerea Ucraina”.
E timpul pentru un președinte care să se preocupe de interesele României. Țara se află într-o situație economică foarte dificilă, dar se poate repune pe picioare în 3-4 ani dacă se preocupă doar de interesul românilor.
Însă nu poți repune țara pe picioare crescând taxele și scăzând veniturile în România pentru a trimite banii în Ucraina.
Până la urmă niciunde nu plouă cu bani …
