Uniunea Europeană plătește sute de mii de euro organizațiilor non-guvernamentale, universităților și think-tankurilor pentru a promova politicile și deciziile Comisiei Europene și pentru a critica oponenții acestora, arată un studiu realizat de către MCC Bruxelles (Mathias Corvinus College).
Printre acestea se numără publicația G4 Media și Universitatea Babeș – Bolyai din Cluj – Napoca.
Documentul subliniază felul în care bugetul Uniunii Europene – strâns din contribuțiile statelor membre – este folosit de Comisia Europeană pentru a-și promova politicile, printr-o varietate de „instrumente”, menționează autorul studiului, jurnalistul și scriitorul Thomas Fazi.
Printre acestea se numără campaniile media, atât online cât și offline, proiecte care au menirea să promoveze „valorile UE” și să „aducă UE mai aproape de cetățenii săi”.
Unul dintre cele mai semnificative exemple este programul „Cetățeni, egalitate, drepturi și valori” (CERV), care canalizează sume mari de finanțare către organizațiile societății civile, inclusiv organizații neguvernamentale (ONG-uri) și grupuri de reflecție.
Multe dintre proiectele finanțate prin acest program sprijină cauze lăudabile și valoroase. Există însă și multe exemple în care aceste fonduri sunt utilizate nu numai pentru a promova o abordare extrem de politizată a valorilor declarate ale UE, ceea ce este deosebit de îngrijorător în cazurile în care aceste valori sunt în neconcordanță cu sensibilitățile culturale naționale, ci și pentru a susține UE însăși și însuși principiul integrării supranaționale.
Bani pentru UBB-ul lui David
Printre aceste programe se numără și Blue4EU, proiect coordonat de Universitatea Babeș – Bolyai, al cărui obiectiv a fost de a mări „gândirea critică și reziliența tinerilor față de curentul extremist și mișcările anti-EU” precum și de a-i implica în „angajamentul față de un viitor european”.
Bugetul a fost de 375.300 de euro, iar perioada de desfășurare a fost între 2024 – 2026. UBB a fost condus de către actualul ministru al Educației, Daniel David.
Un alt proiect al Comisiei care a implicat România a fost acela de a crea o platformă pentru a „combate euroscepticismul”. Pe lângă România, proiectul s-a adresat și Serbiei, Poloniei, Cehiei și Slovaciei.
Raportul susține că aceste eforturi echivalează cu „propaganda prin procură”, prin care Comisia finanțează ONG-uri și grupuri de reflecție pentru a susține politicile și obiectivele sale – și chiar pentru a face lobby în numele său – estompând astfel granița dintre societatea civilă independentă și apărarea instituțională. Această formă de propagandă ascunsă poate fi comparată cu modul în care guvernul SUA direcționează finanțarea către ONG-uri din întreaga lume prin intermediul unor organizații precum USAID pentru a-și promova interesele geopolitice – o practică care a atras o atenție semnificativă în urma înghețării ajutorului extern al lui Trump.
Banii din taxele europenilor, trimiși la G4 Media
Asociația GROUP 4 MEDIA FREEDOM AND DEMOCRACY , cea care publică siteul G4 Media, a primit peste 41.000 de euro, în cadrul unui proiect al UE, de „combatere a dezinformării”.
Siteul lui Dan Tăpălagă și Cristian Pantazi a primit 41 232 de euro pentru acest proiect. Tot din România, la acest proiect au mai contribuit și Asociația „Centrul Român de Politici Europene” (CRPE), care a încasat 58.000 de euro.
Întreg proiectul, însă, a fost coordonat de către Freedom House România, care a primit 45 843 de euro. Întâmplător sau nu, durata proiectului a fost 1 octombrie 2022 – 30 noiembrie 2024, adică exact perioada electorală.
Tot întâmplător sau nu, Dan Tăpălagă, șeful G4 Media, a fost bursier la Freedom House.
Descrierea proiectului arată că țina UE era orice mesaj care „subminează încrederea cetățenilor în UE”, iar implicațiile sunt evidente: orice asemenea mesaj, trebuie etichetat, automat, ca „dezinformare”, scriu autorii studiului.
O mână spală pe alta în Uniunea Europeană
Complexul UE-ONG este legat de așa-numita teorie a Triunghiului de Fier, care presupune că politica se bazează în mod fundamental pe o relație reciproc avantajoasă între trei actori-cheie în elaborarea politicilor: agențiile birocratice (instituții guvernamentale responsabile de punerea în aplicare a politicilor), comisiile legislative sau politicienii (care creează politici și controlează finanțarea) și grupurile de interese (cum ar fi ONG-urile, lobbyiștii sau corporațiile private).
Aceste trei entități formează un ciclu care se autoreîntărește, în care fiecare beneficiază de pe urma celeilalte, adesea în detrimentul responsabilității democratice mai largi sau al interesului public.
Agențiile birocratice primesc finanțare și legitimitate, legiuitorii obțin sprijin politic sau susținere electorală, iar grupurile de interese obțin politici sau finanțare care se aliniază obiectivelor lor, în loc să promoveze un angajament civic autentic.
Sprijinul financiar acordat de Comisia Europeană ONG-urilor care se aliniază obiectivelor politicii UE exemplifică acest concept. Comisia Europeană joacă un rol esențial ca ramură birocratică a acestui triunghi. Aceasta alocă fonduri ONG-urilor prin diverse programe care vizează aspecte precum drepturile omului, acțiunile climatice, migrația și statul de drept – sau, cel mai adesea, promovarea UE însăși. Aceste fonduri sunt adesea direcționate către organizații care acționează în calitate de executanți ai politicilor UE sau de promotori ai discursurilor UE.
Prin finanțarea strategică a ONG-urilor care se aliniază priorităților sale, Comisia construiește o rețea de organizații care legitimează și promovează politicile sale. Acest lucru garantează că obiectivele UE sunt amplificate de actori „independenți”, creând o aparență de sprijin imparțial pentru inițiativele sale, notează autorii raportului.
Studiul integral poate fi accesat aici.
