Șeful de cabinet al lui Viktor Orbán reproclamă Dieta de la Turda din 1568 care considera ortodoxia o “religie tolerată” în Transilvania

Dieta de la Turda din 13 ianuarie 1568 nu a fost doar o piatră de hotar în epoca sa, ea rămâne un eveniment foarte actual şi în zilele noastre, deoarece în această zi Transilvania a dat lumii un exemplu de toleranţă religioasă şi libertate de conştiinţă – a declarat sâmbătă, la Cluj-Napoca, secretarul de stat János Nagy. 

Secretarul de stat care conduce cabinetul prim-ministrului ungar a participat la festivitatea Bisericii Unitariene Maghiare cu ocazia Zilei Libertăţii Religioase, care marchează 456 de ani de la evenimentul istoric care a consfinţit prin lege dreptul la libertatea de conştiinţă şi la libertatea religiei.

Adunarea Dietei întrunită la Turda în 1568 a legiferat definitiv statutul de națiune tolerată a românilor ortodocși din Transilvania. Astfel, ea stabilea că, alături de cele trei religii de stat «recepte» – catolicismul, luteranismul și calvinismul – mai este recunoscută a patra, unitarianismul, considerat în Europa acelui timp o erezie pentru că nega Sfânta Treime și originea divină a lui Iisus Cristos. În ceea ce privește religia ortodoxă, cu toată proclamarea formală a libertății de credință, ea rămânea pe mai departe doar o religie tolerată, în acest fel menținându-se pentru populația majoritară românească o condiție confesională inferioară.

David Prodan arată în lucrarea sa „Supplex libellus valachorum”: „Recunoscând religiile recepte, Dieta de la Turda interzicea orice altă inovație religioasă (…) cu aceasta se stabileau cele patru religii legale: catolică, calvină, luterană și unitariană. (…) ele erau religiile celor trei națiuni etnice, ale ungurilor, secuilor și sașilor. Rămânea pe dinafară, acum, religia ortodoxă. Sistemul politic se completează, se definitivează, se așează pe trei națiuni și patru religii recepte. (…) Națiunile și religiile constituționale lăsau acum pe dinafară întreg poporul român, și mai precis, ortodox”

În discursul său rostit în numele guvernului Ungariei, politicianul i-a salutat pe cei prezenţi care au umplut biserica unitariană din centrul oraşului citând imnul unitarian şi lăudând unicitatea religiei unitariene din Transilvania. El a declarat: Dieta de la Turda pune accentul pe răbdare, “iar în lumea noastră de astăzi răbdarea, acceptarea opiniilor, poziţiilor şi credinţelor celorlalţi este la fel de rară ca un corb alb”.

“Răbdarea are nevoie de credinţă, putere şi încredere în sine. Liberalismul progresist occidental, în schimb, l-a negat deja pe Dumnezeu, a negat naţiunea şi, mai nou, a negat familia. De aceea, în ochii lor a devenit un ghimpe orice comunitate care are un Dumnezeu, o ţară şi o ţinută morală” – a spus secretarul de stat.

El a adăugat: premisa răbdării este respectul, dar respectarea obiceiurilor, opiniilor şi ideilor altora nu înseamnă că acestea trebuie acceptate şi urmate.

“Mai mult, vom apăra credinţa noastră, vom apăra constituţia şi legile, nu vom permite să ni se impună o ideologie distructivă şi dăunătoare care dă fiori omului creştin” – a spus politicianul. Respectul nu poate fi decât reciproc şi este unul din lucrurile fundamentale pe care o persoană, o comunitate sau o naţiune le poate oferi alteia – a explicat el.

Secretarul de stat a subliniat: ungurii nu pretind ca alţii să fie de acord sau să se identifice cu ceea ce ei gândesc despre Dumnezeu, ţară, familie şi Europa, ci doar să o accepte, în schimb nici ungurii nu se amestecă în afacerile altor ţări.

“Aceasta este propunerea ungurilor privind toleranţa” – a spus János Nagy.

El a explicat: dacă europenii vor să înţeleagă ce gândesc ungurii şi central-europenii despre Europa, trebuie să vină în Transilvania, la Cluj-Napoca, “pentru că Transilvania a fost construită pe această fundaţie a toleranţei”.

Secretarul de stat pentru culte, Ciprian-Vasile Olinici şi-a exprimat bucuria de a fi prezent la festivitate şi a apreciat importanţa istorică a hotărârii privind libertatea religioasă, subliniind că aceasta a fost rodul cooperării între comunităţi. El a subliniat că diversitatea etnică şi religioasă este o valoare pe care România o recunoaşte şi o preţuieşte.

Hunor Kelemen, preşedintele UDMR a pus accentul pe semnificaţia “zilei scrise cu litere de aur” la Turda, subliniind că Transilvania este un ţinut al toleranţei şi al răbdării strategice.

De asemenea, el a arătat că, spre deosebire de unele interpretări de astăzi, hotărârea de la Turda – deşi s-a aplicat doar comunităţilor maghiare, secuieşti şi săseşti şi bisericilor acestora, nu şi la comunitatea românească – nu s-a îndreptat împotriva ortodoxiei, întrucât a asigurat libera practică a religiei şi propovăduirea credinţei.

Politicianul a reamintit: trebuie să luptăm şi azi, zi de zi, pentru libertate, pentru drepturi egale şi pentru viaţa conform tradiţiilor, atât în Uniunea Europeană, cât şi în Transilvania. El a citat ca exemple din Transilvania “piedicile” puse în calea reînfiinţării şcolii romano-catolice din Târgu-Mureş, întârzierea restituirii proprietăţilor bisericii şi recentele decizii judiciare care o obstrucţionează. “Acolo unde dreptul la proprietate nu este asigurat, libera exercitare a religiei poate fi pusă în pericol şi ea” – a declarat Hunor Kelemen.

În calitate de gazdă, fiind ultimul care a luat cuvântul, episcopul unitarian István Kovács a mulţumit parlamentului ungar pentru că a declarat ziua de 13 ianuarie drept Ziua Libertăţii Religioase, adăugând că aşteaptă o decizie similară din partea parlamentului român şi a celui european. El a spus: hotărârea de la Turda a fost posibilă pentru că “Duhul Domnului a fost prezent”, iar liderii de atunci au fost capabili să privească spre Dumnezeu şi să-i considere pe oameni de la înălţimea divină. Ei şi-au dat seama că libertatea este un dar al harului care nu poate fi obţinut smulgându-l din mâinile altuia, ci doar dăruindu-l unul altuia – a spus el.

Sărbătoarea a continuat la statuia lui Dávid Ferenc, fondatorul Bisericii Unitariene din Transilvania, aflată lângă biserică, unde episcopul adjunct Benedek Andrási a rostit o rugăciune, iar curatorul general Emőd Farkas a evocat aşezarea, cu cinci ani în urmă, a statuii episcopului fondator, la care participanţii au depus coroane de flori.