X

Interviul lui Vladimir Putin la televiziunea Rossiya TV (3 iunie 2022)

http://en.kremlin.ru/events/president/news/68571

Interviul preşedintelui rus la postul Rossiya 1. Aceasta e o scurtă intervenţie în care discută despre criza alimentară şi problema exporturilor ucrainiene de grâne.
Notă: La Antena 3 erau discuţii că acest interviu ar fi putut fi într-un buncăr. Pe site-ul rus se precizează oraşul Soci.

Pavel Zarubin: Domnule preşedinte, tocmai am urmărit întâlnirea dvs. cu şeful statului Senegal, care este şi liderul actual al Uniunii Africane. El şi-a exprimat îngrijorarea – şi de fapt, în ultima săptămână, multe ţări şi-au exprimat-o – nu atât cu privire la criza alimentară, cât le e teamă de o foamete pe scară largă, deoarece preţurile mondiale ale alimentelor cresc, la fel şi preţul petrolului şi gazelor. Aceste probleme sunt interconectate.
În mod natural, Vestul pune şi acest lucru pe seama Rusiei. Care este situaţia reală în acest moment, cum se desfăşoară lucrurile ? Şi ce credeţi că se va întâmpla pe piaţa alimentelor şi energiei ?

Vladimir Putin: Da, într-adevăr, vedem încercări de a pune răspunderea pe seama Rusiei pentru problemele de pe piaţa globală a alimentelor. Trebuie să spun că aceasta e încă o încercare de a da vina pe altcineva. Dar de ce ?
Mai întâi că situaţia nu s-a înrăutăţit ieri, şi nici măcar cu lansarea operaţiunii militare speciale a Rusiei în Donbass. Situaţia s-a înrăutăţit în februarie 2020, în timpul eforturilor de a contracara pandemia (notă: plandemia) de coronavirus, când economia globală era prăbuşită şi trebuia resuscitată. Autorităţile financiare şi economice din Statele Unite, din toate opţiunile de intervenţie, nu au găsit alta mai bună decât să aloce sume mari de bani pentru a sprijini populaţia, anumite domenii de activitate şi anumite sectoare economice. Noi am făcut în general acelaşi lucru, dar vă asigur că am fost mult mai exacţi, iar rezultatele sunt evidente: am făcut acest lucru în mod selectiv şi am obţinut rezultatele dorite fără să afectăm indicatorii macroeconomici (inclusiv am evitat creşterea excesivă a inflaţiei).
Situaţia a fost destul de diferită în Statele Unite. Masa monetară de acolo a crescut cu 5,9 trilioane dolari în mai puţin de 2 ani, din februarie 2020 până la sfârşitul lui 2021 – productivitate fără precedent a tiparniţelor de bani. Cantitatea totală de cash a crescut cu 38,9 %.
Aparent, autorităţile financiare din SUA au crezut că dolarul este o valută globală, şi că se va răspândi cum se întâmpla în anii dinainte; că se va dizolva în economia globală, iar Statele Unite nici măcar nu vor simţi efectele. Dar asta nu s-a întâmplat; nu şi de data asta. De fapt, oameni cu capul pe umeri … şi există astfel de oameni în Statele Unite, precum Ministrul de Finanţe, care a spus recent că au făcut o greşeală. Deci, a fost o greşeală făcută de autorităţile economice şi financiare ale SUA – nu are nici o legătură cu acţiunile Rusiei în Ucraina.
Iar acesta a fost primul pas – şi unul mare – către situaţia nefavorabilă din acest moment de pe piaţa alimentelor. Deoarece, în primul rând, preţul alimentelor a crescut imediat. Acesta e primul motiv. Al doilea motiv a fost datorită politicilor slabe ca viziune ale ţărilor europene, şi în special politica adoptată de Comisia Europeană cu privire la energie. Vedem ce se întâmplă la acest capitol. Personal, cred că mulţi jucători politici din Statele Unite şi Europa au profitat de îngrijorările naturale ale oamenilor cu privire la climă, schimbările climatice, şi au început să promoveze această agendă verde, inclusiv în sectorul energetic.
Pare că sunt lucruri bune, cu excepţia recomandărilor necalificate şi lipsite de fundament despre ce trebuie făcut în sectorul energetic. Capacităţile tipurilor alternative de energie sub supraestimate. Acestea probabil că sunt lucruri la care să ne uităm pentru viitor; dar astăzi, ele nu pot produce energie în cantitatea necesară, la calitatea necesară şi la preţuri acceptabile. În acelaşi timp, ei au început să minimizeze importanţa tipurilor convenţionale de energie, inclusiv hidrocarburile.
Ce a rezultat de aici ? Băncile au încetat să mai acorde împrumuturi, deoarece erau sub presiune. Companiile de asigurări au încetat să întocmească poliţe. Autorităţile locale au încetat să aloce bucăţi de teren pentru a extinde producţia de energie şi a reduce construirea de mijloace speciale de transport – inclusiv conducte.
Toate acestea au condus la un deficit de investiţii în sectorul global al energiei, şi la creşteri de preţ. Anul trecut vântul nu a fost aşa puternic cum era estimat, iarna s-a prelungit, iar preţurile au explodat instantaneu.
La asta se adaugă faptul că europenii nu au ascultat cererile noastre persistente de a păstra contractele pe termen lung pentru furnizarea de gaz. Au început să relaxeze achiziţiile. Multe contracte sunt în continuare valide, dar au început să le relaxeze. Acest lucru a avut un efect negativ asupra pieţei europene a energiei: preţurile au crescut. Rusia nu are absolut nici o implicare în acest lucru.
Dar de îndată ce preţul gazelor a început să crească, au urmat creşterile de preţ la îngrăsăminte, deoarece la producerea unora din ele se foloseşte gaz. Toate sunt legate între ele. De îndată ce preţul la îngrăşăminte a început să crească, multe afaceri – inclusiv din ţări europene – au devenit neprofitabile şi au început să fie închise. Cantitatea de îngrăşământ de pe piaţa globală s-a redus simţitor, iar preţurile au explodat, spre surpriza multor politicieni europeni.
Totuşi, noi i-am avertizat despre asta, iar acest lucru nu are nici o legătură cu operaţiunea militară a Rusiei în Donbas. Dar când am lansat operaţiunea, aşa-numiţii noştri parteneri europeni şi americani au început să ia măsuri care au agravat situaţia, atât în sectorul alimentar, cât şi în producerea de îngrăşăminte (notă: până acum vedeam că oficialii ruşi – inclusiv Putin – se refereau a politicienii din Vest ca la ”colegii noştri”. Acum e pentru prima dată când văd că Putin se îndepărtează de această abordare).
Apropo, Rusia are o cotă de 25 % în piaţa globală a îngrăşămintelor. În ce priveşte îngrăşămintele cu potasă, Alexander Lukashenko mi-a spus – dar va trebui să verificăm această informaţie, deşi cred că e adevărată: în ce priveşte îngrăşămintele cu potasă, Rusia şi Belarus au o cotă de 45 % în piaţa globală. Este o cantitate imensă.
Cantitatea recoltată depinde (şi de) cantitatea de îngrăşământ pusă în pământ. De îndată ce a devenit clar că îngrăşămintele noastre nu se vor afla în piaţa globală, preţurile au explodat instantaneu, atât la îngrăşăminte, cât şi la produsele alimentare, deoarece dacă nu sunt îngrăşăminte este imposibil să cultivi cantitatea necesară de produse agricole.
O problemă generează altă problemă, iar Rusia n-are nimic de-a face cu asta. Partenerii noştri au făcut o mulţime de greşeli, iar acum caută pe cineva pe care să dea vina. Desigur, Rusia este cea mai bună candidată pentru ei, în această privinţă.

Pavel Zarubin: Dacă tot veni vorba, tocmai a fost transmisă ştirea că soţia şefului celei mai mari companii de îngrăşăminte de la noi a fost şi ea inclusă în noul pachet european de sancţiuni. Unde vor conduce aceste lucruri, în opinia dvs. ?

Vladimir Putin: Asta va face ca o situaţie deja rea să devină şi mai rea. Britanicii şi mai târziu americanii – anglo-saxonii – au impus sancţiuni asupra îngrăşămintelor noastre. Apoi, după ce şi-au dat seama ce se întâmplă, americanii au anulat sancţiunile, dar nu şi europenii. Îmi spun ei singuri în timpul discuţiilor: da, trebuie să ne gândim la asta, trebuie să facem ceva; dar astăzi tocmai au agravat această situaţie.
Asta va face ca situaţia de pe piaţa globală a îngrăşămintelor să se înrăutăţească; de aici recoltele prognozate vor fi mult mai reduse, iar preţurile vor continua să crească – asta-i situaţia. Este o politică total mioapă, eronată, care duce la un blocaj.

Pavel Zarubin: Dar Rusia este acuzată de oficiali de rang înalt cum că împiedică grânele care se află deja acolo – în porturile ucrainiene – să fie exportate.

Vladimir Putin: Nu este aşa, şi voi explica de ce. Mai întâi că există nişte lucruri obiective, şi le voi menţiona acum. În lume se produc cam 800 milioane tone de grâne pe an. Acum ni se spune că Ucraina e gata să exporte 20 milioane tone. Deci, 20 milioane tone din 800 milioane fac cam 2,5 %. Dar dacă plecăm de la faptul că grâul are o cotă de 20 % din toate produsele alimentare din lume – conform datelor furnizate de ONU – asta înseamnă că aceste 20 milioane tone sunt doar 0,5 % (din alimentele totale ale lumii). Acesta e primul punct.
Al doilea: 20 milioane de tone de grâu ucrainian sunt exporturi POTENŢIALE. Astăzi, agenţiile oficiale din SUA mai spun că Ucraina ar putea exporta 6 milioane tone. Conform Ministerului Agriculturii de la noi, cifra nu e de 6 ci cam de 5 milioane. Dar în regulă, hai să spunem că sunt 6, plus că ar putea exporta 7 milioane tone de porumb – acestea sunt date furnizate de Ministerul nostru al Agriculturii. Ne dăm seama că nu e mult (din ponderea totală a grânelor lumii). În anul agricol curent (2021-2022), noi vom exporta 37 milioane de tone, şi cred că vom creşte aceste exporturi la 50 milioane în 2022-2023. Asta dacă tot veni vorba.
În ce priveşte transportul pe mare al grâului ucrainian, noi nu îl blocăm. Există mai multe moduri de a exporta acele grâne. Mai întâi că se pot exporta prin porturile controlate de Ucraina, în principal în Marea Neagră – Odessa şi porturile adiacente. Nu noi am minat intrările în acele porturi – Ucraina a făcut-o. Le-am spus deja colegilor noştri de multe ori – lăsaţi-i pe ei să demineze porturile şi lăsaţi vasele încărcate cu grâu să plece. Vom garanta trecerea lor paşnică înspre apele internaţionale, fără nici o problemă. Nu avem nici o problemă cu asta. Puteţi iniţia procedurile.
Ei trebuie să scoată minele, şi să scoată din mare navele pe care le-au scufundat intenţionat, pentru a face dificilă intrarea în porturile din sudul Ucrainei. Suntem gata pentru asta; nu ne vom folosi de eforturile lor de deminare pentru a declanşa un atac de pe mare. Am spus deja asta. Acesta e primul punct (la transportul grânelor).
Al doilea punct – mai este o oportunitate: porturile din Marea Azov (Berdiansk şi Mariupol) sunt sub controlul nostru, şi suntem gata să asigurăm o ieşire fără probleme din acele porturi, inclusiv pentru grâul ucrainian exportat. Puteţi veni.
Noi deja lucrăm la procesul de deminare. Suntem aproape de a finaliza operaţiunea – la un moment dat, trupele ucrainiene au pus trei straturi de mine. Acest proces e aproape de a se finaliza. Vom asigura logistica necesară. Asta nu e o problemă; o vom face. Acesta e al doilea punct.
Al treilea: e posibil să fie transportat grâu din Ucraina pe Dunăre şi prin România. Al patrulea că şi prin Ungaria. Al cincilea că se poate face şi prin Polonia. Da, sunt ceva probleme tehnice deoarece şinele au mărimi diferite şi trebuie schimbate boghiurile. Dar asta durează numai câteva ore.
În sfârşit, cea mai uşoară soluţie este să se transporte grâu prin Belarus. Aceasta e cea mai uşoară şi mai ieftină soluţie, deoarece de acolo poate fi transportat rapid în porturile de la Marea Baltică, şi de acolo în orice loc din lume. Dar pentru asta ar trebui să ridice sancţiunile impuse Belarusului. Însă aceasta nu e problema noastră. Oricum, Preşedintele Belarusului – Alexander Lukachenko – formulează aşa: dacă cineva vrea să rezolve problema grâului ucrainian de exportat (dacă această problemă chiar există) vă rog să folosiţi cea mai uşoară cale – prin Belarus. Nimeni nu vă va opri.
Prin urmare, problema exporturilor ucrainiene de grâne nu există.

Pavel Zarubin: Cum va funcţiona logistica pentru a transporta grâne din porturile sub control rusesc ? Care ar fi condiţiile ?

Vladimir Putin: Nici o condiţie. Sunt bineveniţi. Vom asigura tranzitul paşnic, vom garanta apropierea în siguranţă de aceste porturi, vom asigura intrarea în condiţii de siguranţă a navelor străine, şi trecerea lor prin Marea Azov şi Marea Neagră în orice direcţie.
Apropo, în acest moment sunt câteva nave blocate în porturile ucrainiene. Acestea sunt nave străine, câteva zeci. Sunt pur şi simplu imobilizate, iar echipajele sunt ţinute în continuare ostatice.

traducere Mihail T.

Știrile sunt sub cenzură! Sprijiniți OrtodoxINFO!

Guvernul nu dorește aflarea adevărului despre plandemia covid-19. Încercăm să menținem viu acest site și să vă punem la dispoziție informații care să facă lumină în cea mai mare provocare pe care o trăim. Jurnalismul independent al portalului OrtodoxINFO funcționează strict cu ajutorul cititorilor. Ne puteți sprijini printr-o donație bancară sau prin PayPal, completând formularul de mai jos.



Mulțumim celor care ne-au ajutat până acum!

Articole asemănătoare

2 comentarii

  1. Pingback: „Rusia e de vină”: Zelenski, maimuțoiul Casei Albe, repetă afirmațiile necalificate ale lui Biden despre cauzele problemelor din piața alimentară globală | Fragmentarium Politic

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Back to top button
Folosim cookie-uri pentru a personaliza conținutul și reclamele, pentru a oferi funcții de rețele sociale și pentru a analiza traficul nostru. De asemenea, împărtășim informații despre utilizarea de către dvs. a site-ului nostru cu partenerii noștri de rețele sociale, de publicitate și de analiză. View more
Cookies settings
Accept
Politica de confidențialitate
Privacy & Cookies policy
Cookie name Active
Save settings
Cookies settings
Doamne, ajută! Avem nevoie de ajutorul dvs. pentru a menține activ OrtodoxINFO! DONAȚII