X

VIDEO – Au început VIOLENȚELE în Ucraina: împușcături și bătaie în fața Parlamentului

Protest violent în Ucraina! Sub zidurile Parlamentului a avut loc astăzi un miting al antreprenorilor, care nu au ezitat să se lupte cu poliția, informează Ukraina24/7.

Sursa citată menționează că au existat și apeluri în mulțime pentru a lua cu asalt instituția. Oficialii din interior au fost nevoiți să se baricadeze pe interior.  Protestatarii au venit din nou să ceară autorităților anularea sau amânarea introducerii registratorilor operațiunilor de decontare (RPO).

De asemenea, în paralel, în Kiev au fost împușcături în centrul orașului. Incidentul a avut loc în apropierea clădirii SBU, conform informațiilor preliminare, reprezentanți ai organizației Steagul Ucrainei au încercat să lipească autocolante pe casa de schimb valutar din zonă.

În același timp, o mașină de colectare s-a deplasat până la casa de schimb valutar, iar gardianul a crezut că sunt jefuiți și împușcați în aer. Din fericire, nimeni nu a fost rănit.

 

Știrile sunt sub cenzură! Sprijiniți OrtodoxINFO!

Guvernul nu dorește aflarea adevărului despre plandemia covid-19. Încercăm să menținem viu acest site și să vă punem la dispoziție informații care să facă lumină în cea mai mare provocare pe care o trăim. Jurnalismul independent al portalului OrtodoxINFO funcționează strict cu ajutorul cititorilor. Ne puteți sprijini printr-o donație bancară sau prin PayPal, completând formularul de mai jos.



Mulțumim celor care ne-au ajutat până acum!

Articole asemănătoare

3 comentarii

  1. razboiul se da pe distrugerea lumii ortodoxe.
    nu vedeti. ce sa intamplat in ultimii 30 de ani?
    populatia tarilor ortodoxe a scazut cu 30 la suta. uitativa pe statistici nemincinoase. Prin saracirea lor, prin legalizarea si promovarea avorturilor, prin instalarea de pseudoierarhi care nu mai invata poporul. prin razboaie fraticide intre tari ortodoxe. suntem de plans. nu mai este nici o sclipire de iesire din criza noastra. Scapa cine poate. telul este mantuirea.

  2. – Iată-l pe Vasile (Dîncu) c-o năframă-n vîrf de băț.
    Vladimir, privind la dînsul, îl întreabă cu dispreț:
    – Ce vrei tu?
    – Noi? bună pace! Și, de n-o fi cu bănat,
    sunt c-un tip. Zice că are o șapcă de arătat.
    La un semn deschisă-i calea și se-apropie de cort
    un malac cu mersul țeapăn și privirea ca de mort.
    – Tu ești Werner?
    – Da-mpărate, zise Dîncu c-un suspin.
    E Johannis în persoană, dar vorbește mai puțin.
    Of, cum să-ți explic, mărite? E tăcut ca un dulap.
    E înalt și joacă tenis, da-n rest e bătut în cap.
    M-a însărcinat partidul să vorbesc în locul său,
    că el fără prompter, doarme, tace ca un mutalău.
    – Dar am reținut! se pare că redevenim vecini.
    Chiar și faza cu coroana și cu ramura de spini.
    Orice gând ai Vladimire, cu Ucraina și cu noi,
    nouă ne rămâne fuga, nu-i nevoie de război.
    Despre partea înarmării, însă, doamne, să ne ierți!
    S-au luat comisioane, s-au dus banii pe la terți.
    Ne-apărăm cu râul, ramul, cu aceiași Munți Carpați.
    N-avem nici o strategie, n-ai cu cine să te bați!
    De-aia zic: de faci întoarsă de pe-acuma a ta cale
    și doar ne triplezi factura de la gaze naturale,
    noi vom tremura de frică și de frig când poruncești,
    fără să ne mai prefacem c-avem planuri vitejești.
    – Cum? când am atâta oaste la Doi Pași tu crezi că pot
    să ratez așa o șansă, să v-o dau și vouă-n bot?
    O, tu nici gândești, Vasile, câți în cale mi s-au pus!
    Toți dușmanii din Rusia: pân’ la unul i-am răpus.
    Toți rebelii, democrații, ziariști în păr se-adună
    să dea piept cu FSB-ul și cu faima lui nebună.

    Oligarhii, politrucii sar toți să mi se predea,
    căci nu poți prăda (în) Rusia decât sub comanda mea.
    S-a-mbrăcat în vorbe lucii diplomații la Bruxel.
    Biden cu-a lui minți pierdute, umblând toate după el.
    Olaf Scholtz și Boris Johnson și bătrâna lui Macron,
    oțeliți din încleștarea cu dușmanul Omicron,
    n-au avut decât cu ochiul ori cu mâna semn a face
    și Apusul își trimise iar conductele încoace.
    Zguduind din pace-adâncă tot al gazului preaplin,
    sugând cu fățărnicie – cum să-ți zic? – pân’ la leșin.
    Se mișcau îngrozitoare multe-armate de dolari,
    străbăteau stepa rusească în bancnote noi și mari.
    Franci, coroane suedeze, euro nu mai vorbesc,
    năvălit-au ca o ploaie-n contul gazului rusesc.
    Când văzui a lor mulțime, câtă frunză, câtă iarbă,
    c-o plăcere neștirbită i-am lăsat pe toți să fiarbă.
    Am jurat la prețuri duble să trec falnic, fără păs.
    Iar de nu-mi plătesc factura, peste voi să mă apăs.
    Nu mă pun cu-americanii, fiindcă am ca voi destui:
    azi aveți un teritoriu, mâine ia-l de unde nu-i.
    Ce-i Ucraina? O câmpie. Polonezii? Niște pani.
    Balticii? O utopie. Voi? O țară de doi bani.
    Am armate pretutindeni. Îngheți doar de le privești.
    În opt ore sunt la Kiev, într-un ceas – la București.
    Și în contra vijeliei voi veniți c-o șapcă-n cap?
    Și, purtat de biruințe, să mă-mpiedic de-un dulap?
    – Un dulap, da, împărate, căci dulapul ce-l privești
    E din defrișări. E, practic, vârful mobilei săsești.
    Ne-am împiedicat de dânsul șapte ani la rând și noi.
    Dacă vrei o confidență, l-am votat ca niște boi.
    Ni s-au arătat dosare, ni s-au arestat baroni.
    Ce era să facem, doamne, cu o mână de bufoni?
    Eu nu ți-aș dori vreodată să ajungi să ne cunoști,
    să te lămurești pe pielea-ți cât suntem de hoți și proști!
    Suntem lacomi, preamărite, noi ne ducem după bani.
    Nu ne stă-n deprinderi lupta, e prea scump să fim spartani.
    Nu ești primul care vine și se vrea stăpânitor.
    I-am avut pe omul roșu, omul chel, omul schior.
    Și nu voi ca să mă laud, nici că voi să te-nspăimânt:
    noi ne-am combinat cu dânșii și-am pus țara la pământ.
    Să și vrei, n-ai ce ne cere: am dat marfa mai de soi.
    Bine, ar mai fi bugetul, dar de-acolo sugem noi.
    Băncile le-au luat francezii, nemții, Țările de Jos,
    și-am ținut morțiș să fie și la preț dezavantajos.
    Vrei petrol? Mergi la Viena. Apă? Du-te la Paris.
    Mai avem doar corporații. Restul toate s-au închis.
    Vrei pământ agrar? La unguri. Poate-ți vine să te miri,
    dară Insula Brăilei e acum la doi emiri.
    N-ai ce stoarce dintr-o țară stoarsă. N-ai ce mai spera
    . Ar mai fi comisioane, dar le-am încasat deja.
    Deci, la ce-ar fi bun războiul? Pentru ce să năvălești?
    Țara-i gata jefuită cu metode românești.
    Dacă, totuși, preamărite, jindui să ne invadezi,
    te previn, cu umilință, mai adânc să reflectezi.
    Vrei prin granițele noastre oastea cruntă să-ți petreci?
    Păi, n-avem infrastructură. Să vedem pe unde treci.
    E o tactică și asta, noi credeam că doar furăm.
    Dar ne distrugeam asfaltul – iată, să ne apărăm!
    Așadar, de-o fi să fie, poți conta pe ajutor,
    după cum se vede treaba cam din partea tuturor.
    Lângă mine e Johannis. Sau era, nici nu mai știu.
    L-am scăpat din ochi. E week-end și-a tăiat-o la Sibiu.
    Omul ăsta are-o șapcă. Știu că-ți place lucrul scump.
    Uită-te la etichetă, nu la fața lui de tâmp.
    E tot armamentul NATO adunat în cozoroc.
    Îți explică premierul: n-o să tragem nici un foc.
    Ciucă-al nostru a vrut să vină în costum de general,
    dar e doctor și mai trece când și când pe la spital.
    La armată, îți transmite, suntem tot zero barat.
    Ne-am mai inspirat din NATO, dar mai mult am plagiat.
    Oștile-s împrăștiate, generalii beau la braț
    și, la patru ani odată, convocăm urgent un CSAT.
    Chiar de-am vrea să ne ascundem, codrii noștri seculari
    au ajuns ca telegraful, dacă nu cumva mai rari.
    Uite-aicea o scrisoare de la cel ce-mi este șef.
    Vrea să-ți faci prima intrare pe la noi, prin Kiseleff.
    Și la liberali, mărite, vei găsi același sluj.
    Mă gândesc la măscăricii de la Vâlcea, de la Cluj.
    Am sondaje, toți miniștrii au de-ndeplinit un vis:
    ori să facă bani cu tine, ori să fugă la Paris.

    Te fălești că înainte-ți tremură atâtea țări?
    Noi nu tremurăm, Volodea, îți organizăm serbări.
    Eu? Îmi apăr bogăția. Ei? Nevoile și neamul.
    Las săracilor tot versul care cheamă râul, ramul.
    N-avem oști, dară iubirea de avere e un zid.
    Ne urcăm pe el și tragem prada toată la partid.
    Ai vreo manglă? Combinații? Sari și tu c-un chilipir?
    Că-n rest, ni se rupe în paișpe de-a ta faimă, Vladimir!
    🥳🍌

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Back to top button
Folosim cookie-uri pentru a personaliza conținutul și reclamele, pentru a oferi funcții de rețele sociale și pentru a analiza traficul nostru. De asemenea, împărtășim informații despre utilizarea de către dvs. a site-ului nostru cu partenerii noștri de rețele sociale, de publicitate și de analiză. View more
Cookies settings
Accept
Politica de confidențialitate
Privacy & Cookies policy
Cookie name Active
Save settings
Cookies settings