X

Drama familiei Furdui, rămasă fără şapte copii, în Germania. Turnura tragică pe care a luat-o cazul

Familia Furdui, alături de şase dintre cei şapte copii luaţi de Protecţia Copilului din Germania  FOTO Facebook/Sustinem familia Furdui

Petru şi Camelia Furdui, o familie de români din Germania, se chinuie de la sfârşitul lunii aprilie 2021 să îşi recupereze cei şapte copii cu vârste cuprinse între un an şi jumătate şi 16 ani, preluaţi din familie de Protecţia Copilului din Germania.

Paraschiva Bloju, mătuşa copiilor (sora mamei) a povestit pentru „Adevărul” cum au fost luaţi copiii şi ce s-a întâmplat în cele opt luni de când copiii au fost preluaţi din familie. Potrivit Paraschivei Bloju, drama familiei Furdui, mutată în 2012 din Spania în Germania, a început după ce copilul cel mare, de 16 ani, s-a plâns de relaţia cu părinţii, dar şi de faptul că cei doi băieţi mai mici sunt, uneori, bătuţi de mamă.

Protecţia Copilului a descoperit că familia Furdui merge săptămânal la biserică, făcându-li-se un profil de oameni „extrem de religioşi care nu le oferă copiilor acces la toate subiectele relevante din societate”.

„Trei dintre copii, cei mai mari, erau la şcoală. Patru erau acasă cu mama. În jurul prânzului (n.r. mama) s-a trezit cu două doamne la uşă, au spus că vor să vorbească ceva despre copii. După un timp a venit şi a treia doamnă. Au spus că este o problemă. Au aflat că ceva nu este în regulă. Au avut discuţii cu băiatul cel mare, iar cei trei copii mai mari sunt luaţi direct de la şcoală şi au venit să îi ia şi pe cei patru. Cele trei doamne au plecat cu cei patru copii”, povesteşte Paraschiva Bloju.

CAZUL A LUAT O TURNURĂ TRAGICĂ

Potrivit mătuşii copiilor, cazul a luat o turnură tragică după ce băiatul cel mare, pe mărturia căruia a fost construit cazul, a fost diagnosticat, după preluarea din familie, cu scleroză multiplă, boală manifestată prin tulburări de comportament si probleme psihologice precum confuzie, anxietate, depresie. „El era într-o fază în care nu ştia ce se întâmplă cu el. Discuţiile cu ei l-au ajutat să îşi canalizeze frustrarea, nemulţumirea. Acuzaţiile sunt mai multe: cea mai simplă este aceea că i-au disciplinat fizic pe băieţii mai mici. Nu a existat o anchetă propriu-zisă. Părinţii nefiind de acord cu măsurile luate, s-a declanşat un proces, iar instanţa a numit un psiholog, care nici până în ziua de azi nu a terminat evaluarea. Psihologul ar trebui să spună dacă copiii trebuie să fie cu părinţii sau nu”, a explicat mătuşa copiilor.

OBLIGAŢI SĂ VORBEASCĂ ÎN GERMANĂ LA ÎNTÂLNIRILE CU COPIII

Potrivit Paraschivei Bloju, nici înaintea preluării copiilor, nici ulterior părinţii nu au fost supuşi unei anchete a Poliţiei care să stabilească dacă copiii au fost abuzaţi. Potrivit mătuşii copiilor, procesul deschis de părinţi a ajuns în faza în care se aşteaptă raportului unui psiholog, raport care ar cântări greu în deciza instanţei germane.

„La dosar au fost depuse declaraţii ale medicilor care i-au consultat pe copii, ale profesorilor, ale vecinilor care au spus că nu au văzut niciodată semne ale abuzului. Toate aceste declaraţii nu au fost luate în considerare. Întârzie nepermis de mult evaluarea”, a declarat Paraschiva Bloju pentru „Adevărul”.

Potrivit Paraschivei Bloju, în cadrul procesului de evaluare, în luna octombrie, au fost două întâlniri cu părinţii. Una dintre întrebări a fost legată de interpretarea textului biblic care se referă la folosirea nuielei în educaţia copiilor. „Părinţii au explicat ce înţeleg prin asta. Ei au explicat că orice pedeapsă înseamnă o nuia, inclusiv dacă îi restricţionezi accesul la telefon este o nuia”, a declarat mătuşa copiilor, potrivit căreia finalizarea raportului de evaluare psihologică este aşteptat în decembrie.

În tot acest timp, copiii au stat despărţiţi de părinţi, dar şi unii de alţii. Copiii cei mari au fost mutaţi în două cămine, iar fetiţa cea mică, de un an şi jumătate la momentul preluării, a fost dată în plasament unui asistent maternal.

„Au avut voie să îi vadă o dată pe săptămână şi au fost obligaţi să vorbească doar în germană în condiţiile în care tatăl nu vorbeşte germana, iar mama vorbeşte puţin. Copiii au crezut iniţial că o să fie trei zile. Copiii s-au simţit minţiţi, au început să înţeleagă. Fug acasă de la şcoală de câte ori pot. Cei mai mari au şcoala departe, dar cel mai mic are şcoala foarte aproape şi merge aproape zilnic. Le este tot mai greu.

Fetiţa cea mică a suferit un şoc foarte puternic. A fost despărţită în decurs de jumătate de oră de toţi fraţii. S-au despărţit în parcarea unui supermarket. Practic i-au smuls-o fetiţei mai mari din braţe. Asistenta maternală a povestit că în primele zile a plâns într-una. Încet-încet s-a ataşat de asistenta maternală. I-a spus «mama» asistentei maternale, lucru pe care nu numai că îl permite, dar şi îl încurajează”, a relatat Paraschiva Bloju.

În momentul de faţă, părinţii se pot întâlni cu fetiţa cea mică de două ori pe săptămână, iar legăturile sunt destul de puternice. „Avocaţii spun că în cele mai multe cazuri justiţia dă dreptate Protecţiei Copilului, dar depinde foarte mult de ce spune psihologul. Foarte rar un judecător are o părere proprie.

Mereu merge pe mâna psihologului şi în lipsa acestuia merge pe mâna Protecţie Copilului pentru că îi consideră specialişti.  Se merge pe ideea că trebuie aşteptată această evaluare şi se poate ataca. Toate acestea durează luni de zile sau chiar ani. Ar fi logic să meargă mai repede pentru că e vorba de copii, nu de o marfă care stă în depozit”, a mai arătat mătuşa copiilor.

MANIFESTĂRI DE SUSŢINERE A FAMILIEI FURDUI

Pe modelul acţiunilor de susţinere a familiei Bodnariu, caz care s-a soluţionat cu întoarcerea copiilor în familie, membrii comunităţii penticostale, din care face parte familia Furdui, au organizat proteste în mai multe oraşe din SUA şi Europa. Cele mai mari proteste au fost în Roma, Londra sau Viena.

CE SPUN AUTORITĂŢILE ROMÂNE DESPRE CAZUL FAMILIEI FURDUI

Autoritatea Naţională pentru Drepturile persoanelor cu Dizabilităţi (ANDPDCA) a arătat, într-un răspuns formulat la solicitarea „Adevărul”, că s-au făcut eforturi pentru preluarea copiiilor care au doar cetăţenie români în familia extinsă. În acest sens a fost identificată familia unchiului matern al copiilor care a fost evaluată de către serviciile sociale române, constatările evaluărilor indicând că membrii acesteia sunt apţi să asigure creşterea şi îngrijirea copiilor.

Documentele elaborate de autorităţile române au fost transmise autorităţilor germane, împreună cu propunerea de repatriere.

„Cu toate acestea, un aspect important care trebuie avut în vedere atât în acest caz, cât şi în alte cazuri similare ale unor familii de cetăţeni români stabiliţi în străinătate, este acela potrivit căruia în condiţiile în care aceştia locuiesc în mod obişnuit pe teritoriul altui stat (majoritatea fiind stabiliţi în străinătate de mulţi ani), legislaţia statului de reşedinţă este prevalentă în faţa legislaţiei statului a cărui cetăţenie o are persoana/familia în cauză, adică cea română”, a explicat ANDPDCA.

Autoritatea Naţională pentru Protecţia Copilului din România a mai explicat că „eforturi susţinute şi constante de sprijinire a familiei Furdui au fost depuse de Ambasada României în Germania”, „autorităţile germane au manifestat reticenţă faţă de oferirea oricăror informaţii cu privire la contextul în care a fost luată decizia preluării copiilor din familie, sau faţă de discutarea oricăror aspect care ar releva deciziile viitoare ce ar putea fi adoptate în acest caz, justificat de faptul că instanţa de judecată este singura care se va putea pronunţa în acest caz”.

MINISTERUL AFACERILOR EXTERNE, DESPRE CAZUL FAMILIEI FURDUI

La rândul său, Ministerul Afacerilor Externe a transmis că încă din luna aprilie, „Ambasada României la Berlin a întreprins, în regim de urgenţă, demersuri oficiale pe lângă autorităţile germane competente şi a contactat familia cetăţenilor români minori, în vederea obţinerii unor informaţii suplimentare şi oferirii de sprijin consular”.

MAE a mai transmis că „reprezentanţii Ambasadei României la Berlin au avut discuţii cu privire la acest caz atât cu autorităţile federale (inclusiv Ministerul Afacerilor Externe german), cât şi cu autorităţile competente locale, în vederea facilitării demersurilor familiei minorilor”.

Ministerul Afacerilor Externe a mai arătat că, în discuţiile cu reprezentanţi ai Ministerului Federal de Externe, ambasadorul României în Republica Federală Germania „a arătat preocuparea autorităţilor române pe fondul lipsei de disponibilitate de comunicare a oficiului de protecţie a copiilor responsabil de caz, al duratei procedurii judecătoreşti şi al efectelor pe care separarea prelungită de părinţi le poate avea asupra dezvoltării emoţionale a copiilor”.

„Conform informaţiilor comunicate de părinţii minorilor reprezentanţilor misiunii diplomatice, aceştia îşi vizitează copiii, vizitele desfăşurând-se în prezenţa funcţionarilor germani.

Ambasada României la Berlin continuă dialogul cu cetăţenii români, cu autorităţile germane competente şi cu ANDPDCA, sprijinind demersurile familiei minorilor, inclusiv prin posibilităţile de intervenţie posibile în baza legislaţiei germane şi a dreptului internaţional în materie şi având în vedere asigurarea respectării principiului interesului superior al copilului”, a mai transmis MAE, la solicitarea „Adevărul”.

Știrile sunt sub cenzură! Sprijiniți OrtodoxINFO!

Guvernul nu dorește aflarea adevărului despre plandemia covid-19. Încercăm să menținem viu acest site și să vă punem la dispoziție informații care să facă lumină în cea mai mare provocare pe care o trăim. Jurnalismul independent al portalului OrtodoxINFO funcționează strict cu ajutorul cititorilor. Ne puteți sprijini printr-o donație bancară sau prin PayPal, completând formularul de mai jos.



Mulțumim celor care ne-au ajutat până acum!

Articole asemănătoare

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Back to top button
Avem nevoie de ajutorul dvs. pentru a menține OrtodoxINFO online VĂ RUGĂM SĂ NE SPRIJINIȚI!