X

20 IUNIE 2019, la ŢIGĂNEŞTI (Ilfov). Pomenirea întemeietorilor Mişcării Legionare. Cei cinci de la Văcărești

buciumul.roSâmbătă 20 iunie 2020, ora 10, la cimitirul satului Țigănești (com. Ciolpani, jud. Ilfov), va avea loc slujba de parastas la mormintele lui Radu Mironovici şi Corneliu Georgescu (doi din cei 5 „văcăreșteni”).

Slujba are loc la inițiativa unor urmași de foști luptători anticomuniști și se desfășoară în condițiile prevăzute de legislația în vigoare.

ISTORIC

După căderea comunismului în România, a devenit o tradiţie ca în fiecare an, de 24 iunie, foştii deţinuţi politici să se adune în cimitirul satului Ţigăneşti (com. Ciolpani, Ilfov), la mormântul lui Radu Mironovici, fost deţinut politic, unul dintre cei cinci întemeietori ai Legiunii Arhanghelul Mihail în 1927. 

Pe lângă semnificaţia religioasă ancestrală (străvechea sărbătoare a Sânzienelor) şi creştină (Naşterea Sf. Ioan Botezătorul), ziua de 24 iunie are o semnificaţie istorică legată de întemeierea în 1927, Legiunea Arhanghelul Mihail, la iniţiativa lui Corneliu Zelea Codreanu şi a altor 4 camarazi ai săi – Ion Moţa, Radu Mironovici, Corneliu Georgescu şi Ilie Gârneaţă, cunoscuţi drept „cei cinci de la Văcăreşti” sau „văcăreştenii”. Titulatura amintea de recluziunea celor cinci la închisoarea Văcăreşti în perioada 1923-25.

La momentul instaurării dictaturii comuniste în România, se mai aflau în viață 3 din cei 5 văcăreșteni, și anume Radu Mironovici (aflat în țară), Corneliu Georgescu și Ilie Gârneață (aflați în exil din 1941). Corneliu Zelea Codreanu și Ion Moța erau decedați din 1938 și respectiv 1937. Corneliu Georgescu avea să-și găsească tragicul sfârșit în condițiile tulburi ale sfârșitului războiului, în Austria, în timp ce Ilie Gârneață va supraviețui până târziu, în 1971, în Germania.

Radu Mironovici, singurul rămas captiv în România comunistă, a avut și el o soartă tragică. Condamnat în 1948, după uriașul val de arestări inițiat de organele represive comuniste împotriva membrilor Mișcării Legionare, el avea să execute o grea detenție politică până la amnistia generală din 1964, când la presiunile Occidentului și sub amenințarea sanțiunii eliminării din ONU, România comunistă a fost nevoită să elibereze toți deținuții politici. Pentru Radu Mironovici însă această eliberare nu a adus schimbări majore în regimul de viață, el rămânând unul dintre cei mai supravegheați ceățeni de către organele Securității. În acest context, lui și soției sale Elena, li s-a impus un domiciliu forțat în cadrul căminului de bătrâni din satul Țigănești, comuna Ciolpani, din nordul județului Ilfov, loc unde avea să îndure mizeria și umilințele suportate de persoanele de vârsta a treia în toate azilele României comuniste. În toată această perioadă, Radu Mironovici va frecventa asiduu bătrâna bisericuță mică din cimitirul satului Țigănești, unde se va îndeletnici cu munca de întreținere a curățeniei lăcașului și cimitirului. Localnicii bătrâni și-l amintesc ca pe un bătrân blajin, foarte credincios, care își trăia în liniște și demnitate suferința și ostracizarea. S-a stins în

Din acest motiv, după 1990, foştii deţinuţi politici proveniţi din rândul Mişcării Legionare au instituit acest obicei, de a se aduna în fiecare zi de 24 iunie la mormântul „văcăreşteanului” Radu Mironovici (Ilie Gârneaţă şi Corneliu Georgescu erau înmormântaţi în exil, iar mormintele lui Corneliu Codreanu şi Ion Moţa sunt încă necunoscute). În anii 1990, au fost aduse la Ţigăneşti şi osemintele lui Corneliu Georgescu de la Mittersil (Austria), unde acesta decedase în 1945. 

În primii ani, pelerinajul a fost organizat chiar sub egida AFDPR, iar ulterior a Fundaţiei Buna Vestire, înfiinţată de foștii deținuți politici legionari.

Corneliu Georgescu, Ilie Gârneaţă şi Radu Mironovici (primii trei din stânga), în septembrie 1940, la comemorarea lui Corneliu Codreanu.

După anul 2000, această adunare anuală a început să se organizeze în sâmbăta cea mai apropiată de 24 iunie, pentru a da posibilitatea participării şi urmaşilor deţinuţilor politici, care în timpul săptămânii nu puteau participa.

Astfel, pelerinajul anual de 24 iunie de la Ţigăneşti reprezintă o tradiţie a comunităţii luptătorilor anticomuniştide după 1990. Au fost voci care au criticat această tradiţie, invocând circulara lui Corneliu Codreanu din 1937, prin care acesta spunea că ziua Legiunii nu trebuie sărbătorită (în contrast cu celelalte partide). Însă tradiţia pelerinajului anual de la Ţigăneşti nu reprezintă o formă de aniversare, ci un mod de a marca, în acea zi, memoria celor care au înfiinţat această mişcare şi a sutelor de mii de legionari ucişi în timpul persecuţiilor celor trei dictaturi ale secolului trecut.

Știrile sunt sub cenzură! Sprijiniți OrtodoxINFO!

Guvernul ne-a blocat domeniul de 3 ori și am fost determinați să schimbăm serverul de mai multe ori, datorită amenințărilor primite de societatea care-l găzduia. Încercăm să menținem viu acest site și să vă punem la dispoziție informații care să facă lumină în cea mai mare provocare pe care o trăim. Jurnalismul independent al portalului OrtodoxINFO funcționează strict cu ajutor de la voi, cititorii noștri. Ne puteți sprini printr-o donație bancară sau prin PayPal, completând formularul de mai jos.



Mulțumim celor care ne-au ajutat până acum!
Categorii
Mișcarea Legionară
cuvinte cheie

Articole asemănătoare



Vă rugăm să comentați decent, în duhul Ortodoxiei! Responsabilitatea juridică pentru conţinutul comentariilor dvs. vă revine în exclusivitate.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Reclamele sunt blocate

Te rog să ne susții, deblocând reclamele.