Serbia, Slovacia se alătură presiunii de repatriere a aurului sud-est european

Goana după aur continuă…

La doar câteva zile după ce guvernul polonez și-a făcut publică averea economică odată cu finalizarea repatrierii a 100 de tone de relicvă barbară (aur); și, după ce premierul anti-imigranție al Ungariei, Viktor Orban, a acumulat de asemenea bunuri de siguranță pentru a spori securitatea rezervelor țării, mai mulți lideri naționaliști din Europa de Est solicită aurul țării lor înapoi pe pământul de origine.

După cum raportează Bloomberg, fostul premier slovac Robert Fico, ale cărui șanse de revenire la putere cresc simțitor, a cerut parlamentului să oblige Banca Centrală să repatrieze stocurile de aur ale națiunii, care sunt în prezent depozitate în U.K.

Motivul lui?

Poate că majoritatea țărilor care se fac auzite, reflectă ceea ce multe alte națiuni cred  – uneori partenerii dvs. internaționali vă pot trăda.

Citând un pact din 1938 între Franța, Marea Britanie, Italia și Germania, care îi permiteau lui Adolf Hitler să anexeze o porțiune, pe atunci, Cehoslovacia, Fico a declarat reporterilor:

„Cu greu poți avea încredere  în cei mai apropiați aliați  după Acordul de la München.

Garantez că, dacă se va întâmpla ceva, nu vom vedea nici un gram de aur. Să acționăm cât mai repede posibil.”

În plus, liderul puternic al Serbiei, Aleksandar Vucic, s- a autosesizat, ordonând Băncii Centrale să mărească rezervele și să promoveze achiziția a nouă tone în luna octombrie.

Vucic a spus săptămâna trecută că ar trebui cumpărate mai multe rezerve de aur pentru că „vedem în ce direcție se mișcă criza din lume.”

Mai mulți lideri au ca exemplu recentul refuz al Băncii Angliei de a restitui stocul de aur Venezuelei pe motiv de diferențe politice.

„Aurul este un simbol”, a spus Vuk Vukovic, un economist politic din Zagreb.

„Când statele  achiziționează aur, oamenii de pretutindeni  văd în asta un semn al suveranității economice.”

Goana după aur reflectă, de asemenea pașii Rusiei și a Chinei privind diversificarea rezervelor care depășesc 3 trilioane de dolari, pe fondul tensiunilor geopolitice aprinse cu S.U.A.