Actualele teorii cu privire la cauzele şi impactul încălzirii globale sunt puse sub semnul întrebării de un nou studiu care a relevat că în timpul perioadei medievale întregul Pământ s-a încălzit, nu doar Europa. A urmat apoi o perioadă de răcire şi a fost chiar şi o „Mini Eră Glaciară”.
Perioada caldă medievală, cunoscută și ca Micul optim climatic, este o epocă situată de specialiștii climatologi cam între anii 950 – 1250, sau chiar 800 – 1300, când Pământul a trecut printr-o încălzire accentuată și temperatura medie globală a fost cu până la 3 °C mai mare decât în prezent, conform wikipedia.
Profitând de topirea ghețurilor și îndulcirea climei globale, vikingii au explorat țărmurile arctice și au stabilit colonii în Islanda (874), sudul Groenlandei (980-990, Erik cel Roșu) și estul Americii de Nord (Leif Eriksson, cca. 1000).
Groenlanda (Greenland = ținutul verde) se numește așa pentru că în perioada caldă medievală, care a durat câteva sute de ani, insula era verde, nu înghețată. În acea perioadă, la cercul polar se făcea agricultură.
Anglia avea o climă mult mai blândă decât acum. Textele medievale dovedesc că pe atunci vița de vie creștea pe suprafețe destul de mari în partea de sud a Angliei.
Între 1300 și 1900 a urmat o lungă si dramatică răcire, cunoscută sub denumirea de Mica Glaciațiune.
Clima în Europa acelor vremuri a trecut printr-un moment de încălzire, mai cu seamă în nordul Atlanticului. Aproximativ între anii 950 şi 1250, Europa de nord-vest s-a bucurat de o climă blândă, care a avut o influenţă considerabilă asupra unor evenimente ale epocii, aşa cum veţi vedea. Şi în alte părţi ale lumii s-au înregistrat în acea perioadă anomalii climatice, ceea ce arată că a fost vorba despre un fenomen extins, dar ale cărui efecte nu au fost identice în toate părţile lumii.
În Perioada Caldă Medievală, zone care anterior fuseseră acoperite de gheţuri au devenit accesibile transportului pe mare şi întemeierii de aşezări omeneşti. Cei care au profitat cel mai mult de aceste schimbări par să fi fost vikingii. Ei nu numai că au înfiinţat aşezări în Groenlanda, colonizând astfel această uriaşă insulă anterior neprimitoare, dar au izbutit şi una dintre cele mai remarcabile călătorii din istorie, un eveniment de seamă al istoriei europene: cu 500 de ani înaintea lui Cristofor Columb, ei au ajuns în America.
În jurul anul 1000, Leif Eriksson, fiul unui vestit navigator, Eric cel Roşu, a întemeiat o aşezare numită în epopeile vikinge Vinland, despre care se crede că ar fi, cu mare probabilitate, L’Anse aux Meadows, o aşezare vikingă ale cărei ruine au fost descoperite în anii 1960 pe insula Newfoundland, de pe teritoriul de azi al Canadei. Toate cercetările indică faptul că aşezarea a fost locuită pentru o perioadă scurtă; climatul aspru şi împuţinarea resurselor de hrană, atunci când clima a devenit mai dură, au pus capăt colonizării de către vikingi a Americii de Nord.
„Încălzirea globală” din Evul Mediu, dovedită științific
O echipă de oameni de ştiinţă condusă de geochimistul Tunli Lu, de la Universitatea Siracuza, New York, a descoperit, contrar credinţelor generale, că „Perioada Caldă Medievală”, cu aproximativ 500 – 1.000 de ani în urmă, nu a fost doar în Europa. De fapt, ea s-a extins până în Antarctica, ceea ce înseamnă că Pământul a avut deja o încălzire globală fără ajutorul emisiilor de dioxid de carbon produse de oameni, informează Daily Mail.
Profesorul Lu a precizat însă că a găsit dovada care contrazice teoria Comisiei printr-un mineral rar numit ikaite, care se formează în ape reci. „Ikaite este versiunea îngheţată a calcarului. Cristalele sunt stabile doar în condiţii reci şi se topesc la temperatura camerei”, a spus el.
Apa care ţine structura cristalului reţine informaţii despre temperaturile existente atunci când a fost creat cristalul. Echipa lui Lu a reuşit, pentru prima dată, să stabilească din ikaite un subiect de studiu pentru temperaturile existente în trecut.
Cercetătorii au studiat cristalele de ikaite forate de pe coasta Antarcticii. Straturile de sedimente erau depozitate de peste 2.000 de ani. Cercetătorii au fost interesaţi în special de cristalele depozitate în urmă cu aproximativ 300-500 de ani, în timpul „Micii Ere Glaciare”, şi de cele din timpul „Perioadei Medievale Calde”.
Ambele perioade au fost documentate pentru nordul Europei, dar studiile nu au fost concludente dacă acestea s-au extins în Antarctica.
Echipa lui Lu consideră că aceleaşi condiţii au existat şi în Antarctica după cercetările lor.
„Am arătat că acel climat din nordul Europei a influenţat condiţiile climatice şi în Antarctica. Mai important e că am descoperit cum să studiem condiţiile climaterice existente printr-un anumit mineral”, a concluzionat Lu.
Citiți și:
- NASA admite că schimbările climatice au loc din cauza schimbărilor în orbita solară a Pământului și nu din cauza poluării
- Lovitură pentru fanaticii încălzirii globale: Se pare că ghețarii Groenlandei sunt în creștere
Sunt curios cum au măsurat temperatura având in vedere ca termometrul a fost inventat abia în 1612 🙂
sau probabil dacă îți aruncă expresia „specialiștii climatologi spun că…” trebuie să credem orice.
din moment ce faceau agricultura in Groenlanda, e cam usor de calculat la ce temperatura rezistau plantele și se face usor diferenta fata de azi
Dar agricultura se face si acum https://www.youtube.com/watch?v=bUKvq1ynz9Y . Cine decide ca acum se face mai multă sau mai puțină agricultură comparativ cu perioadă medievală? Au ținut vikingii evidență despre ce agricultură au facut (ce cultivau, pe ce suprafețe etc.)?
Probabil acum o fi in partea de sud… Dar in evul mediu s-a ajuns pana la cercul polar, unde acum e doar gheata
Mai relevante sunt informatiile despre anumite plante (ex. in articol se vorbeste despre vita de vie dar probabil ca mai sunt si altele). Asa se poate face chiar o cartare a temperaturilor/zona.
Incalzirea globala este doar o gogorita progresista pt a pune jugul la prosti ca sa accepte aberatiile globalistilor. Daca ar fi ceva pe bune s-ar folosi criterii obiective cum este, spre exemplu, amprenta de carbon care sa ia in calcul toata poluarea generata pentru productia, utilizarea si apoi distrugerea oricarui bun. In felul acesta se va vedea ca amprenta pentru o masina noua, fie ea si electrica, este de peste 3 ori mai mare decat pentru o masina veche, chiar si non-euro. Prin folosirea unor masini noi se va reduce poluarea in locul de utilizare (orase) dar la nivel planetar poluarea este mult mai mare si inca nu s-au inventat bariere pentru curentii de aer.
Uite termometrul: „Apa care ţine structura cristalului reţine informaţii despre temperaturile existente atunci când a fost creat cristalul.” Adica structura cristalului spune ce temperatura era cand s-a format. Stiintologul spune apoi: „Mai important e că am descoperit cum să studiem condiţiile climaterice existente printr-un anumit mineral”
Cu alte cuvinte: „Daca voi veti tacea, pietrele vor spune slava lui Dumnezeu”
Amin!