X

S-a desecretizat pactul Ribbentrop-Molotov, la 80 de ani de la semnarea lui. Cum a fost ciopârțită România

Publicarea de către guvernul rus a protocolului secret al pactului Ribbentrop-Molotov, la 80 de ani de la semnarea acestuia, a sporit diviziunile între ruşii care cred că URSS nu avea la acea vreme altă alternativă decât să încheie acest pact cu Germania nazistă şi cei care consideră că el i-a dat aripi lui Hitler să invadeze Polonia şi să declanşeze al Doilea Război Mondial, relatează agenţia EFE într-o corespondenţă transmisă joi.

Vă invităm să ne urmăriți pe o altă pagină de Facebook, căci cea veche este inutilă fiind obturată de algoritmii lui Zuckerberg. Noua pagină poate fi accesată AICI.

”Chiar în ziua de azi, tot ce se întâmplă în Ucraina şi în Polonia sunt ecouri ale acelui eveniment istoric, care încă nu a fost lămurit, nici explicat, nici nu a primit o apreciere istorică definitivă”, afirmă Grigori Iavlinski, liderul liberal rus.

Într-o încercare de a-i convinge pe aceia care continuă să nege existenţa protocolului secret, guvernul rus a decis să-l publice şi să fie expus de Arhiva Federală odată cu împlinirea a 80 de ani de la semnarea lui la Moscova pe 23 august 1939.

Uniunea Sovietică şi Germania ”… au discutat în deplină confidenţialitate chestiunea delimitării sferelor de interese de ambele părţi ale Europei de Est”, semnalează documentul expus în aceste zile în capitala rusă.

”Sunteţi siguri că este autentic ? Pare a fi o copie”, a comentat unul dintre neîncrezătorii vizitatori ai expoziţiei.

Documentul, cunoscut şi ca ”Pactul Communazi” (asociere a termenilor ”comunism” şi ”nazism”), cuprinde trei clauze, respectiv împărţirea Finlandei şi a celor trei state baltice (Lituania, Letonia, Estonia), o clauză privind Polonia, ce prevede inclusiv posibila ei dispariţie ca stat independent, şi una privind teritoriul românesc dintre Prut și Nistru, Basarabia.

Conform surselor istorice, Germania şi-a declarat totalul dezinteres faţă de teritoriul Basarabiei, dorit de sovietici, şi astfel nu a avut obiecţii faţă de eventuale modificări ale graniţei aici în favoarea Uniunii Sovietice.

”Stalin purta negocieri cu Anglia şi Franţa privind necesitatea unei apărări colective împotriva Germaniei, dar el a înţeles că Hitler îi va da ceea ce Occidentul nu era dispus să-i dea: statele baltice şi Polonia”, spune Nikita Petrov, istoric în cadrul organizaţiei pentru drepturile omului Memorial.

Totuşi, publicarea acestui document istoric nu a făcut ca vreuna dintre taberele formate în rândul cetăţenilor ruşi să-şi modifice opiniile, ba dimpotrivă, ele îşi susţin cu şi mai multă înverşunare punctele de vedere, fiind vorba despre rolul URSS într-un conflict în care au murit peste 26 de milioane de ruşi.

”Uniunea Sovietică are aceeaşi responsabilitate ca şi Germania pentru declanşarea celui de-al Doilea Război Mondial”, insistă Nikita Petrov.

Preşedintele Vladimir Putin s-a implicat şi el în controversă, asigurând că Stalin s-a văzut obligat să încheie pactul cu diavolul, adică cu Hitler, după ce Anglia şi Franţa au refuzat să formeze o coaliţie antinazistă. Conform acestei versiuni, URSS a semnat pactul pentru a-şi garanta securitatea, întrucât nu era pregătită să facă faţă armatei germane, astfel că prin decizia sa ar fi căutat doar să câştige timp. Aceasta este şi poziţia susţinută de istoriografia oficială rusă, care acuză de revizionism pe oricine pune la îndoială intenţiile lui Stalin, în pofida faptului că, după ce Germania a invadat Polonia pe 2 septembrie, Armata Roşie a făcut acelaşi lucru două săptămâni mai târziu.

”Dacă nu am fi semnat acel acord (…) nu am fi reuşit să obţinem 2-3 luni de rezistenţă eroică a Armatei Roşii, nu am fi putut să ne evacuăm întreprinderile către est, nu am mai fi avut timp să ne transferăm diviziile siberiene pentru a apăra capitala”, susţine fostul ministru rus al apărării Serghei Ivanov.

El apără poziţia conform căreia războiul a fost provocat nu de pactul încheiat de Viaceslav Molotov şi Joachim von Ribbentrop, în prezenţa lui Stalin, ci de hotărârea englezilor şi francezilor de a-i preda Cehoslovacia lui Hitler prin Acordul de la Munchen din 1938.

Dar istoricul Nikita Petrov remarcă faptul că ”istoricii Kremlinului continuă să pretindă că URSS nu a făcut nimic oribil, deşi protocolul este o încălcare a dreptului internaţional”. ”Rusia nu doreşte să recunoască această crimă internaţională pentru că ea continuă să o comită prin anexarea Crimeei şi ingerinţa în Ucraina”, adaugă el.

Conform versiunii sovieticilor, războiul a început oficial odată cu invazia germană din 22 iunie 1941, deşi URSS s-a folosit de pactul Ribbentrop-Molotov pentru a invada Finlanda în noiembrie 1939, pentru a ocupa Basarabia şi a instala guverne marionetă în statele baltice, precum şi pentru a ucide 22.000 de militari polonezi la Katyn între 1940 şi 1941.

Însă mulţi istorici ruşi consideră că Stalin nu doar că nu a câştigat timp prin semnarea acestui pact, dar nici nu a reuşit să pregătească armata pentru o posibilă agresiune după ce în 1937 epurase aproape în întregime corpul de ofiţeri superiori, respectiv generalii şi comandanţii de divizii.

”Noi, ruşii, nu dorim să ne privim în oglinda istoriei”, deplânge Nikita Petrov.

Istorici occidentali, inclusiv germani, condamnă pactul estimând că Stalin, disperat fiind să evite un război, i-a dat aripi celui de-al Treilea Reich să transforme în realitate visul de a-şi extinde ”spaţiul vital”.

Ca o dovadă că rănile încă nu s-au închis, organizaţia Memorial a convocat pentru vineri la Moscova un marş între ambasadele celor trei state baltice, ţări pentru care pactul Ribbentrop-Molotov a însemnat intrarea lor forţată pe orbita comunistă şi mai mult de o jumătate de secol de jug sovietic.

Cum a afectat pactul comunisto-nazist România?

Efectele au fost fără îndoială dramatice – și nu doar din punct de vedere teritorial. Cel mai important efect a fost, fără îndoială, ultimatumul sovietic din iunie 1940, care a dus la cedarea Basarabiei de către România. Și a mai fost crearea unei situații de politică externă aproape fără ieșire pentru România, care a pus-o, practic, în brațele Germaniei naziste, stat care, după seria de cedări teritoriale prelungită până în septembrie 1940, s-a declarat, după aceste ajustări dramatice, gata să garanteze nu doar ceea ce se numea atunci independența politică a României, ci și noua sa configurație teritorială. Pactul Ribbentrop-Molotov este, pentru România, într-un oarecare sens, începutul simbolic al războiului împotriva Uniunii Sovietice.

Joachim von Ribbentrop, Stalin (picture-alliance/akg-images)
23 august 1939: Joachim von Ribbentrop (în stânga imaginii) și Stalin

Efectele acelui act politic se simt până astăzi

Efectele sunt contondente și consistente, chiar și astăzi. Existența Republicii Moldova este o urmare directă a Pactului Ribbentrop-Molotov, consfințită și de seria de tratate care au urmat după sfârșitul celui de-al doilea Război Mondial, începând cu Pacea de la Paris, din 1947, dar continuând și cu celebra conferință de la Helsinki, din 1975. Însă cred că este foarte important să enunțăm ferm și corect natura acestui pact. Foarte multă lume vorbește despre el ca despre o expresie pură a realismului politic, a realismului aplicat în politica externă. În realitate, Pactul Ribbentrop-Molotov este expresia pură a totalitarismului aplicat în politica externă. Este cea mai bună exprimare a dorinței de dominație a celor două totalitarisme și, dacă vreți, prin asta se pune un soi de echivalență între comunism și nazism, cel puțin din perspectiva politicii externe. Foarte multă lume din Rusia de astăzi interpretează încă Pactul Ribbentrop-Molotov – pentru a expedia neliniștile morale – ca fiind expresia realismului. Nu, este expresia politică a totalitarismului. O astfel de inițiativă Uniunea Sovietică a avut-o desigur și în direcția partenerilor occidentali, după începutul războiului lui Hitler împotriva lui Stalin. În iarna lui 1941 a propus ceva asemănător Angliei, dar s-a lovit de refuzul politicos, dar constant al acestei țări, până în perioada finală a războiului, când, practic, Marea Britanie a cedat ceea ce de fapt deja pierduse, Europa Orientală.

Vă recomandăm:

Reclame

Sistemul vrea să ne reducă la tăcere! Sprijiniți OrtodoxINFO!

Ne străduim să menținem viu acest site și să vă punem la dispoziție informații care să facă lumină în provocările pe care le trăim. Activitatea independentă a OrtodoxINFO funcționează strict cu ajutorul cititorilor, din acest motiv vă cerem acum ajutorul. Ne puteți sprijini printr-o donație bancară sau prin PayPal, completând formularul de mai jos.



Mulțumim celor care ne-au ajutat până acum!

11 comentarii

  1. Cam mult zgomot pt. nimic vorba unei piese de teatru mai vechi. Acest pact a fost un eveniment istoric si atat. Nu mai are nici o legatura cu situatia internationala din zilele noastre. Vad ca nu se mai pomeneste nimic de dictatul de la Viena prin care o mare parte din Transilvania a fost luata Romaniei si data Ungariei, de ce oare ? Poate ca asta nu avea nici o legatura cu rusii , zic si eu. Despre acest pact nu se mai spune nici pas. Da despre Bucovina iar nu se vorbeste nimic ca doar si ea este pamant romanesc cum scrie pe toti peretii despre Basarabia. Si apropo despre Ucraina ,hai sa fim seriosi : de fapt tot un fel de rusi sant si aia ( prima capitala a rusiei a fost Kievul iar rusia era Rusia kieviana – este un fapt istoric).

    1. Dictatul de la Viena a fost reversibil. Pactul R-M NU (Milut Constantinescu a semnat tratatul cu Ucraina prin care se interzice denuntarea lui). Aici intra si Bucovina de care pomenesti si d’aia nu se face vorbire. A fost conditie de a intra in nato.

  2. Lippa Baroti Segal: “În preajma lui 23 august, vis a vis de depoul de tramvaie ITB era un panou care prezenta un urs urât, fioros și roșu care avea globul pământesc în mână și era sprijinit de niște trepăduși cu nasuri încovoiate și perciuni. Am înțeles că acest panou era un atac la adresa Rusiei.
    Cei care au gândit acest element de propagandă spuneau că rușii voiau să cucerească Pământul iar evreii sunt trepădușii care susțin Rusia. Iar armata glorioasă a Germaniei voia să omoare ursul.”
    Iudith Ardeleanu: „Mama avea patru surori. Una dintre acestea, Ela, a fost prima ilegalistă. Ela mergea pe stradă și striga „Trăiască comunismul!”. O arestau, o băgau la pușcărie, iar ea făcea greva foamei. Și nu era voie pe vremea aia să moară deținuții politici. Și-i dădeau drumul. Bunică-mea o punea pe picioare, și-i spunea că nu o să fie niciodată partidul comunist. Dar ea pleca din nou pe străzi, cu „Trăiască Partidul Comunist!”. Erau mulți comuniști.”
    https://www.hotnews.ro/stiri-esential-23328403-evrei-din-romania-povestesc-despre-23-august-1944.htm

        1. Dar sunteți în România? Poate întocmiți o relatare, dacă tot cunoașteți subiectul, apoi o s-o publicăm pe portal.

          1. nu sunt din moldova, suburbia chisinaului, mine avem drmul crucii chisinau raciula( pe aparatorul e anunt) cind revin daca am timp discutam, azi e cam tirziu

Dă-i un răspuns lui oarecine Anulează răspunsul

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Back to top button