Cei doi papi care au venit să facă prozelitism religios în România și-au însușit expresia „grădina Maicii Domnului”, plagiind ceea ce însăși Maica Domnului a spus despre țara noastră. Cuvintele mieroase folosite în văzul lumii de papa Francisc și Ioan Paul al II-lea nu aveau decât scopul de a înșela oamenii, dând impresia că aceste căpetenii ale ereziei prețuiesc nespus țara noastră, credința noastră sau pe cei ce locuiesc aici. Au venit la noi doar pentru a supune Biserica Ortodoxă față de Vatican. Iată care de fapt este originea denumirii de Grădina Maicii Domnului:
În istoria bisericii noastre, expresia este mult mai veche și este legată de o minune ce a avut loc la Mănăstirea Bisericani din județul Neamț. La început aici era o biserică din lemn, cu hramul „Buna Vestire“. A fost ridicată în a doua jumătate a secolului al XV-lea de câţiva sihaştri de la un schit de pe valea Iordanului, din Ţara Sfântă. În fruntea acestora se afla ieroschimonahul Iosif, din Mănăstirea Bistriţa, împreună cu ucenicii săi: Metodie, Varnava, Petru, Averchie, Simon, Gherman, Pir, Grecu şi Pangrate.
În anul 1476, biserica din lemn a fost jefuită şi incendiată de turci în timpul bătăliei de la Războieni, iar în 1498 a fost incendiată, pentru a doua oară. Rămaşi fără biserică şi văzându-şi liniştea tulburată de frecventele bătălii şi năvăliri ale cotropitorilor, călugării, în frunte cu stareţul lor, cuviosul Iosif, s-au hotărât să plece în Sfântul Munte Athos, cunoscut ca Grădină a Maicii Domnului. Dar nu au mers însă decât vreo 700 de metri şi o femeie, îmbrăcată împărăteşte, le-a vorbit dintr-un stejar:
-Părinţilor, unde vreţi să plecaţi?
– Ne ducem la Athos, în Grădina Maicii Domnului, au răspuns ei.
– Rămâneţi pe loc, că şi aici este grădina mea!“, le-a poruncit Maica Domnului şi s-a făcut nevăzută.
În urma acestei minuni, părinţii s-au întors şi, drept mulţumire, au aşezat o icoană a Maicii Domnului în acel stejar, iar locul poartă şi azi numele „La Iconiţa“. Ulterior, s-a ridicat o bisericuţă acolo.
Minunea de la Bisericani l-a determinat pe domnitorul Ştefan cel Mare şi Sfânt să pună fundaţia unei biserici din piatră, după cum scrie Nicolae Iorga în „Istoria Bisericii Româneşti“. Construcţia lăcaşului a fost continuată de Ştefăniţă Vodă (1517-1527), nepotul lui Ştefan cel Mare.
Icoana care revine mereu la Bisericani
Se spune că monahii au găsit într-o scorbură a stejarului din care şi-a făcut apariţia Maica Domnului o icoană, iar pe acel loc s-a înălţat o bisericuţă de lemn. O altă variantă este că icoana a fost realizată chiar de Cuviosul Iosif de la Bisericani.
„Icoana Maicii Domnului, găsită în scorbură, s-a făcut renumită prin puterea ei de a alunga duhurile necurate abătute asupra oamenilor. Icoana de la Bisericani are şi darul de a curma suferinţele celor care suferă de boli ale plămânilor”, se arată pe site-ul ziarullumina.ro, publicaţie a Patriarhiei Române.
Despre icoană au apărut mărturii că oriunde a fost dusă (luată sau furată) ea s-a întors de fiecare dată, ca prin minune.
„Semn că aici, Maica Domnului, cu gura ei Sfântă şi Dumnezeiască, a spus că este grădina Ei”, spune stareţul Serafim Mihali.
Icoana veche de peste patru secole de la Bisericani FOTO: doxologia.ro
Blestemul stejarului
În anul 1968, după mai multe încercări eşuate, autorităţile comuniste au reuşit să taie stejarul.
„În zonă se afla o echipă de muncitori forestieri şi, până la urmă, unul a acceptat să taie stejarul. La scurtă vreme însă acel muncitor a murit strivit de trunchiul unui arbore pe care îl tăiase. Directorul adjunct a sfârşit şi el în mod ruşinos, fiind găsit spânzurat în casa directoarei de la Bisericani“, precizează Serafim Mihali, stareţul mănăstirii Bisericani.
De asemenea, se spune că la 40 de zile după ce stejarul a fost tăiat, directoarea sanatoriului a paralizat.
O minune crede actualul stareţ al mănăstirii Bisericani a fost făcută nu de mult, cu un om care urma să fie condamnat pe nedrept pentru crimă.
„Una dintre cele mai mari minuni trăite de mine a fost prin 1997. A venit aici un om abătut care urma să aibă ultimul termen în procesul în care putea să fie condamnat pentru crimă, deşi nu el săvârşise omorul. S-a rugat la icoana Maicii Domnului să facă o minune şi în noaptea următoare a fost găsit adevăratul criminal“, mai spune stareţul Serafim Mihali.
În anul 1998, pe locul unde s-ar fi arătat Maica Domnului s-a construit un paraclis cu hramul „Acoperamântul Maicii Domnului”, el cuprinzând şi trunchiul stejarului cu icoana. Buturuga iese prin pardoseala paraclisului, şi este protejată de un cub de sticlă.
Stareţul Serafim Mihali şi buturuga stejarului din care se spune că a apărut Maica Domnului FOTO: Mihael Balint
Aerul binecuvântat de la Mănăstirea Bisericani
În timpul domniei lui Carol I, o parte din mănăstirile româneşti au fost transformate în puşcării. O astfel de lovitură grea a primit-o şi Mănăstirea Bisericani, care, în 1872, a fost transformată în închisoare, aici fiind trimişi oponenţii politici ai regimului. Tot puşcării au devenit şi mănăstirile Văcăreşti, Cotroceni, Pângăraţi, Bârnova, Bistriţa de Vâlcea. La Bisericani, se petrecea însă o minune: în timp ce la închisoarea de la Pângăraţi, aflată nu departe, deţinuţii mureau în masă din cauza bolilor de plămâni, la Bisericani deţinuţii nu numai că nu se îmbolnăveau, dar chiar se întremau.
„Aşa că aerul binecuvântat de aici le strica planurile celor care voiau să-i extermine. În urma cercetărilor, s-a stabilit că aici există o concentraţie mare de ozon. Părintele Cleopa Ilie mi-a explicat că aerul binefăcător se datorează harului, pogorât peste aceste locuri odată cu arătarea Maicii Domnului călugărilor care, dezamăgiţi, voiau să părăsească mănăstirea“, ne-a mărturisit părintele stareţ.
Minunile Dumnezeiești…