X

Relațiile trupești dintre soți în timpul postului

,,Să nu opriți datoria unul altuia, fără numai din bună înțelegere (1 Cor. 7, 5).

Dar ce vrea să spună el aici? Să nu se înfrâneze femeia, zice, dacă bărbatul nu voieşte, şi nici bărbatul, dacă nu voieşte femeia. Şi pentru ce? Fiindcă din astfel de înfrânare se nasc mari rele, căci şi preacurviile, şi curviile, şi chiar stricarea caselor de aici se trag de multe ori. Dacă având pe femeile lor şi încă curvesc, apoi cu atât mai mult vor face aşa dacă sunt lipsiţi de această mângâiere. Şi bine a zis: Să nu opriţi datoria, adică să nu vă lipsiţi de datoria voastră conjugală.

Cu alte cuvinte, el numeşte lipsă acum ceea ce mai sus a numit-o datornica dragoste, ca astfel să arate însemnătatea stăpânirii. A se înfrâna unul din doi fără voia celuilalt, aceasta este lipsă, aceasta înseamnă a opri datoria, pe când dacă este cu voia lui, nu se poate numi lipsă sau oprire de datorie. Deci trebuie a prefera buna-înţelegere înaintea tuturor, fiindcă este şi mai însemnată decât toate. Şi de voieşti, să cercetăm acest fapt mai de aproape. Fie, de pildă, o femeie şi un bărbat, şi înfrânându-se femeia, fără ca bărbatul să voiască. Deci pentru ce te miri dacă el din această pricină curveşte, sau dacă nu curveşte, apoi este posomorât, veşnic tulburat, veşnic în luptă şi pricinuind femeii mii de neajunsuri? Care este folosul postului şi al înfrânării, dacă dragostea este sfâşiată? Nici unul. Câte batjocuri nu ies de aici, câte vorbe proaste şi câtă luptă nu se desfăşoară în asemenea împrejurări! Când într-o casă bărbatul şi femeia sunt dezbinaţi, apoi acea casă nu se găseşte mai bine decât corabia cea purtată de valurile mării, fiindcă şi aici căpitanul vasului se află în neînţelegere cu cârmaciul.

Pentru aceea zice: Să nu opriţi datoria unul altuia, fără numai din buna înţelegere până la o vreme, ca să vă îndeletniciţi în post şi rugăciune – vorbind aici de rugăciunea cea cu multă sârguinţă. Că dacă împiedică pe cei uniţi de a se ruga împreună pentru un timp, apoi a se ruga necontenit cum s-ar putea? Deci se poate ca cineva să fie şi însurat cu femeie, şi în acelaşi timp să fie cu băgare de samă şi la rugăciune; însă asemenea rugăciune se face mai cu amănunţime prin înfrânare. Căci nu a zis simplu ca să vă rugaţi, ci să vă îndeletniciţi cu rugăciunea, punând aceasta ca o ocupaţie, iar nu ca fiind vreo necurăţenie. Şi iarăşi să vă împreunaţi, ca să nu ispitească pre voi Satana. Ca să nu creadă că aceasta este o legiuire din parte-i, apoi adaogă şi pricina. Şi care este acea pricină?

Ca să nu ispitească pre voi Satana, zice. Şi ca să afli că cele ale curviei nu le mrejeşte diavolul singur, a adăogat: pentru neînfrânarea voastră.”

„- Ce să fac, mă poate întreba cineva, dacă bărbatul meu nu-şi poate stăpâni poftele, iar eu vreau să mă înfrânez?

– Trebuie să te pleci neapărat poftelor lui (nn. se încalcă astfel rânduiala postului, dar nu este desfrânare). Chiar dacă n-ai vrea să faci aceasta, dulcele lanţ al căsătoriei, ce te încătuşează, te târăşte după poftele soţului şi te trage către cel cu care dintru început te-ai legat.

Dacă te împotriveşti şi rupi lanţul, nu numai că nu scapi de lanţuri, dar mai eşti şi deplin pedepsită.

Femeia care vrea să se înfrâneze fără voia bărbatului ei, nu numai că pierde răsplata înfrânării, dar va da socoteală înainte lui Dumnezeu şi de căderea lui în adulter şi va fi mai vinovată decât bărbatul ei.

– Pentru ce?

– Pentru ce? Pentru că, lipsindu-l de legăturile trupeşti la care-i dă dreptul legea căsătoriei, l-a împins spre prăpastia desfrânării. Dacă unei soţii nu-i este îngăduit să trăiască în înfrânare nici măcar scurtă vreme, fără voia bărbatului ei, poate fi, oare, iertată soţia care lipseşte necontenit pe soţul ei de uşurarea ce i-o dă căsătoria?

– Dacă aşa stau lucrurile, atunci nu poate fi o situaţie mai silnică şi mai împovorătoare decât aceasta!

– Da! Asta o spun şi eu. Pentru ce, deci, te supui unei silnicii? Ar trebui să judeci aşa înaite de a te căsători, nu după ce te-ai căsătorit. Din pricina aceasta şi Pavel, după ce a spus că lanţul căsătoriei nu se poate rupe, vorbeşte şi despre cazul în care acest lanţ s-a rupt. După ce a spus: Eşti legat cu femeie? Nu căuta dezlegare!, a adăugat: Eşti dezlegat de femeie? Nu căuta femeie! (I Cor., 7, 27). Pavel proceda aşa, ca să îmbrăţişeze cu mai multă uşurinţă învăţătura despre traiul în feciorie, după ce mai întâi ai meditat îndeajuns asupra greutăţilor căsătoriei şi ai aflat câtă sălnicie duce cu ea.”

Sfântul Ioan Gură de Aur – Despre Feciorie, 47-48, în vol. Despre Feciorie, Apologia vieţii monahale, Despre creșterea copiilor…, pp. 86-87

 

Știrile sunt sub cenzură! Sprijiniți OrtodoxINFO!

Guvernul ne-a blocat domeniul de 3 ori și am fost determinați să schimbăm serverul de mai multe ori, datorită amenințărilor primite de societatea care-l găzduia. Încercăm să menținem viu acest site și să vă punem la dispoziție informații care să facă lumină în cea mai mare provocare pe care o trăim. Jurnalismul independent al portalului OrtodoxINFO funcționează strict cu ajutor de la voi, cititorii noștri. Ne puteți sprini printr-o donație bancară sau prin PayPal, completând formularul de mai jos.



Mulțumim celor care ne-au ajutat până acum!
Categorii
Sfintele Taine și rânduieli bisericești
cuvinte cheie

Articole asemănătoare



Vă rugăm să comentați decent, în duhul Ortodoxiei! Responsabilitatea juridică pentru conţinutul comentariilor dvs. vă revine în exclusivitate.

6 comentarii

  1. Sotul si sotia trebuie sa aiba acelasi duhovnic, trebuie sa fie amandoi pe cale, sa fie amandoi in acelas pas si duh. Cel care crede ca se afla aproape de Dumnezeu si traieste in egoismul lui, fara sa duca lupta de toata vremea si de toata clipa in a-l aduce si pe sot/sotie in fata Domnului, nu are destula dragoste, rabdare, silinta , staruinta, delicatete, rugaciune si jertfire destula pentru cel pe care Dumnezeu i l-a pus alaturi si pentru care trebuie sa lupte cu toate puterile.
    Postul, spovedania generala, spovedania deasa, rugaciunea, deasa impartasanie, metaniile, inchinaciunile, pocainta, smerenia, osandirea de sine sunt medicamente care domolesc patimile, daca toate se fac cu indrumarea atenta si constanta a duhovnicului. Viata crestinului este o binecuvantare numai cand facem ascultare de duhovnic. Numai asa ii dam voie lui Dumnezeu sa lucreze in viata noastra, iar cine a gustat din roadele ascultarii si traieste pentru „faca-se voia Ta Doamne” si nu „faca-se voia mea” atunci stie ca numai asa se pot domoli toate patimile pentru ca unde nu puate omul, poate Domnul.

    1. Ioan, ai dreptate în ce spui, dar comentezi la articolul despre relațiile dintre SOŢI. La ce sfânt ai auzit tu că relațiile între soţi sunt „patimi” şi că trebuie depuse eforturi pentru a le domoli ? Una e înfrânarea, pentru a te îndeletnici cu postul şi cu rugăciunea, şi cu totul alta să zici că relațiile dintre soţi sunt „patimi” sau, cum zic alţii, „păcate” sau „necurăţii”.
      Canoanele osândesc pe cei ce consideră necurată împreunarea dintre soţi şi-i aseamănă cu ereticii.

  2. Sincer,dacă nici în postul Sfintelor Paști nu reușești să te infrânezi, atunci când?
    Dacă am trăi acest post conștient, pătrunși de adânca sa taină, atunci înfrânarea nu ar mai fi o problemă.
    Domnul postește 40 de zile, fără a mânca și a bea nimic !Domnul se pregătește de marea patimă, rastignindu-se pentru păcatele noastre iar noi ne gândim la poftele trupești! Sincer,doar gândul la ce urmează să se întâmple te cutremură.Dar asta doar dacă reușim să conștientizăm ce trăim. Altfel postul va fi pentru noi doar o dietă.

    1. Sa ma iertati, intru si eu in discutie. A te culca cu sotul (sotia) fara nici o randuiala, in timpul postului, incapacitatea ta de a te abtine, daca sotul (sotia) tau se abtine, se poate numi patima ! Parerea mea ! Esti stapanit de placerea trupului ! Eu zic cel mai bun lucru este ca sotul si sotia sa se inteleaga impreuna la inceputul postului, ca sa incerce a trai in abstinenta pe durata postului ! Apoi post, rugaciune, metanii, spovedanie, participarea la Sfintele slujbe, trairea unei vieti cu luarea aminte la miscarile inimii, cerut Ajutor de la Domnul Iisus Hristos si de la Maica Domnului sau alti Sfinti, incercarea de a te opri de la pacatele de orice fel, vor intari pe amandoi si sunt sanse ca sa poata termina postul in abstinenta ! Daca insa unul din cuplu tine neaparat ca sa faca dragoste, atunci celalalt trebuie sa aiba ingaduinta pentru neputinta lui ! Sa cedeze, dar totodata sa se roage pentru el ! Dumnezeu nu se va supara !
      Am observat cum o mare putere iti da Dumnezeu impotriva patimilor, daca marturisesti cu curaj credinta Ortodoxa, o aperi de eretici ! Acum mai mult ca oricand in aceste vremuri tulburi cand milioane, poate zeci de milioane de suflete sunt in comuniune de credinta cu ierarhii eretici, lepadandu-se de Dumnezeu si cazand in iad !
      iertati,

      Doamne ajuta !

  3. F. buna precizare acest articol din cuvintele Sf. Ioan Gura de Aur! Sunt f. multi si dintre cei care va citesc site-ul, care dupa ce citesc cartile parintelui Arsenie Boca, nu mai vor sa faca decat abstinenta in timpul casatoriei. Cunosc o persoana din biserica care dorea sa aleaga calea cea mai grea in casatorie-adica pravila alba( abstinenta), iar copiii sa-i adopte, dar nu isi gasea sotie din cauza asta. Sa actionezi fara discernamant duhovnicesc, este f. periculos iar cand tii la niste idei mai mult decat la oameni, e si mai periculos. Sa luam aminte!

    1. In primul rand, Arsenie Boca inca nu apare in randul sfintilor canonizati si dc ni se pare noua ca se intampla minuni la mormantul nu stiu cui..sa stiti ca si diavolii pot face minuni..din pacate mai marii bisericii care „curvesc” cu paganii, il vor face cat de curand pe acest Boca sfant..sa-mi fie cu iertare..sa ne intoarcem la izvoare si sa bem apa limpede pt a capata mantuire, pt ca altfel riscam sa ne balacim prin toate mocirlele din zilele noastre extrem de tulburi si periculoase..Domnul sa ne ajute pe toti sa putem gasi calea cea adevarata!

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Reclamele sunt blocate

Te rog să ne susții, deblocând reclamele.