Însărcinatul prim-ministrului Ungariei pentru problema autonomiei maghiarilor de peste hotare, Katalin Szili, a vorbit într-un interviu acordat cotidianului „Bihari Napló”, publicat miercuri, despre colaborarea dintre partidele şi organizaţiile politice maghiare din Transilvania şi despre obiectivele acestora,transmite MTI, citat de Rador.
În opinia lui Katalin Szili, partidele şi organizaţiile politice maghiare din Transilvania trebuie să scoată de la naftalină şi să actualizeze împreună proiectul de lege al minorităţilor, împotmolit de peste un deceniu în Parlamentul României, şi ar trebui să conlucreze şi la Legea învăţământului.
În opinia însărcinatului, în ceea ce priveşte aceste chestiuni, parlamentarii maghiari pot susţine un punct de vedere în legislativul românesc, care să se bucure de susţinerea întregii comunităţi maghiare.
Katalin Szili a amintit: în urmă cu un an partidele maghiare din Transilvania au semnat o declaraţie comună, în care se stipulează că în zonele în care populaţia maghiară este majoritară trebuie să i se asigure autonomie teritorială, iar în restul zonelor locuite de maghiari, autonomie culturală.
Însărcinatul a amintit de asemenea: Proiectul de lege privind autonomia Ţinutului Secuiesc, elaborat de UDMR şi Partidul Civic Maghiar (PCM), seamănă în linii mari cu cel redactat de Consiliul Naţional Secuiesc (CNS). Katalin Szili consideră că între cele două concepte există două mari diferenţe.
Una este că în viziunea CNS autonomia teritorială trebuie acordată Ţinutului Secuiesc istoric, pe când proiectul UDMR şi PCM prevede că zona autonomă trebuie să includă judeţele actuale Mureş, Covasna şi Harghita, unde în anumite părţi populaţia majoritară este română.
A doua diferenţă se referă la faptul că UDMR consideră necesară o modificare a Constituţiei României, pentru a putea fi acordată autonomia, iar CNS nu.
Szili este de părere că un rezultat important al consfătuirilor moderate de către ea este faptul că, prin declaraţia comună semnată anul trecut în ianuarie, părţile au căzut de acord că autonomia trebuie gândită pentru graniţele Ţinutului Secuiesc istoric.
Despre chestiunea modificării Constituţiei, Szili consideră că “acest lucru trebuie decis în care am ajuns deja la pod, deci să îl trecem atunci când vom reuşi măcar să stabilim un dialog cu majoritatea românească”.
Katalin Szili a amintit că ar considera importantă şi mărirea gradului de colaborare al administraţiilor locale ale localităţilor în care populaţia maghiară este majoritară, având în vedere că acest lucru nu este interzis nici de legile româneşti, nici de cele ale UE.
Însărcinatul prim-ministrului consideră că preluarea preşedinţiei Consiliului Uniunii Europene de către România reprezintă împrejurări avantajoase, având în vedere că oferă ocazia ca şi Guvernul României să admită: comunitatea maghiară nu doreşte să se rupă de România, ci doreşte să îşi realizeze, în interiorul statului român, autodeterminarea şi autoguvernarea, care are la bază principiul subsidiarităţii declarat de UE.
“Nu cer nimic altceva de la Guvernul României, de la statul român, decât să îi privească pe liderii comunităţii maghiare ca parteneri şi măcar să se aşeze să discute cu ei şi să clarifice noţiunile” – a declarat Katalin Szili, în interviul acordat pentru „Bihari Napló”.
(Sursa: Rador)
Reclame
Ne străduim să menținem viu acest site și să vă punem la dispoziție informații care să facă lumină în provocările pe care le trăim. Activitatea independentă a OrtodoxINFO funcționează strict cu ajutorul cititorilor, din acest motiv vă cerem acum ajutorul. Ne puteți sprijini printr-o donație bancară sau prin PayPal, completând formularul de mai jos.
Mulțumim celor care ne-au ajutat până acum!
Un motiv de galceava in plus. Pana la urma toti suntem victimele globalizarii insa ne luptam ca chiorii intre noi ca sa nu vedem adevaratul dusman.
Iar asta cu tinutul secuiesc fara secuii e cea mai tare gluma pe care-am auzit-o vreodata. La ultimul referendum doar cativa s-au mai declarat secui. Limba secuilor s-a pierdut deja de peste 100 de ani.
As fi de acord cu toate cerintele ungurilor dar as pune si eu o conditie: te poti declara ungur numai cu test ADN. Simplu, clar si frumos. Nu ai voie sa spui ca esti ungur daca ai sange de roman. Inseamna ca stramosii tai au fost victimele unui proces fortat de maghiarizare iar tu esti un accident al istoriei. Nu mica ar fi surpriza “ungurilor” sa constate ca majoritatea sunt romani.
@ george
Foarte inteligenta sugestia cu ADN-ul.
Eu detin informatii ceva mai sarace, legate de grupele de sange. Dar, chestiunea analizelor ADN e fara gres.
Eu stiam ca popoarele migratoare, nomade in general, au grupa sangelui B3. Grupa caracteristica poporului roman este A2.
Sa vedem acum cati dintre cei ce se declara unguri au B3 si daca au alta grupa, ce fel de grupa si cati dintre ei ?
Asta asa ca o chestiune simplista luata asa groso-modo.
Dar, analiza ADN ar face lumina cu siguranta.
Poate asa s-ar descoperi si adevaratii secui :)